KorAP: Find »[drukola/base=criticat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...2014 2015 2016 ...2059 >

51,468 matches

Corola-website/Law/271990_a_273319

în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 . Apreciază că s-ar fi putut reține o încălcare a principiului neretroactivității legii doar în condițiile în care dispozițiile de lege criticate s-ar fi aplicat și cererilor soluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 . Însă atât timp cât legea a fost adoptată tocmai pentru a oferi un remediu adecvat tuturor persoanelor afectate de legile de reparație, simpla nemulțumire a

DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271990_a_273319]
publice pârâte doar o obligație de a emite o decizie ce intră în competența sa legală, fără ca instanța să fi apreciat și asupra existenței sau întinderii dreptului de proprietate al persoanei îndreptățite, nu se poate pune în discuție neconstituționalitatea normelor criticate. 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate

DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271990_a_273319]
criticate. 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271990_a_273319]
de constituționalitate, legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despăgubire un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, Curtea a reținut că măsura legislativă criticată păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit - despăgubirea integrală doar a titularilor originari ai măsurilor reparatorii sau a moștenitorilor acestora - și mijloacele folosite, cesionarul urmând a obține atât prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai

DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271990_a_273319]
Corola-website/Law/272550_a_273879

Curte de Casație și Justiție - Secția penală opinează în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 și ale art. 39 alin. (1) lit. b) și c) din Codul penal, întrucât textele de lege criticate sunt neconstituționale prin raportare la prevederile art. 15 alin. (2) și ale art. 53 alin. (2) din Legea fundamentală și la Decizia Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 . 10. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47

DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272550_a_273879]
Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272550_a_273879]
său de pericol social. Curtea reține așadar deplina independență a judecătorului în a proceda la individualizarea judiciară a sancțiunilor pentru fiecare dintre infracțiunile concurente. În cea de-a doua etapă, judecătorul identifică pedeapsa cea mai grea la care, potrivit prevederilor criticate, adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. În acest mod, aplică pedeapsa pe care inculpatul urmează să o execute pentru toate infracțiunile, așadar pedeapsa rezultantă sau pedeapsa de ansamblu, pedeapsă ce trebuie să reflecte pericolul social

DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272550_a_273879]
822 din 3 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 18 februarie 2016, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a art. 10 din Legea nr. 187/2012 , reținând că, în baza dispozițiilor criticate, tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă. Cu

DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272550_a_273879]
Corola-website/Law/272582_a_273911

2015. 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că, asupra textelor de lege criticate, Curtea s-a mai pronunțat prin deciziile nr. 743 din 3 noiembrie 2015 și nr. 821 din 26 noiembrie 2015. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 22 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul

DECIZIE nr. 205 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272582_a_273911]
în anul 2010, precum și obligarea prefectului să modifice în acest sens ordinul menționat și plata drepturilor salariale la zi, actualizate, calculate la data pronunțării instanței. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată, în esență, că prin textele de lege criticate se aduce atingere dispozițiilor art. 16, raportate la cele ale art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală, deoarece un funcționar promovat în grad profesional superior, salarizat la nivelul treptei trei de salarizare al acelui grad, este lipsit de posibilitatea avansării

DECIZIE nr. 205 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272582_a_273911]
a doua categorie, ceea ce aduce atingere dreptului la muncă, precum și prevederilor art. 53 din Constituție. 7. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece prin textele de lege criticate se creează o situație ce discriminează funcționarii publici nou-încadrați prin recrutare sau promovați, raportat la funcționarii publici transferați sau redistribuiți pe un post identic sau echivalent, în situația în care desfășurând activități similare, în condiții identice, atât de studii, cât

DECIZIE nr. 205 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272582_a_273911]
2013. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 205 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272582_a_273911]
care acesta este încadrat. ... (3) În cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010." ... 13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 4 alin. (2) referitoare la criteriile de nediscriminare, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor

DECIZIE nr. 205 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272582_a_273911]
funcționarul public se face prin concurs sau examen, organizat semestrial de către autoritățile și instituțiile publice, prin transformarea postului ocupat de funcționarul public, ca urmare a promovării concursului sau examenului ( art. 64 din Legea nr. 188/1999 ). Potrivit textului de lege criticat, salariul funcționarilor publici va crește în urma promovării, ajungând la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare, corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010. 20. Curtea observă, referitor la transfer, că acesta poate avea loc în interesul serviciului

DECIZIE nr. 205 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272582_a_273911]
Corola-website/Law/272451_a_273780

considerente de oportunitate sau legalitate, ceea ce contravine în mod flagrant prevederilor art. 6, art. 22, art. 29 și art. 30 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Soluția instituită de dispozițiile de lege criticate este discriminatorie, deoarece creează, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, o diferență de tratament juridic pentru persoane aflate în situații identice. Atât inculpatul care recunoaște în fața instanței de judecată, cât și inculpatul care recunoaște în fața procurorului și finalmente în fața judecătorului

DECIZIE nr. 158 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 pct. 288 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272451_a_273780]
1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Guvernul consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, deoarece nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autorul excepției. Face trimitere, în acest sens, la deciziile Curții Constituționale nr. 138 din 10 martie 2005

DECIZIE nr. 158 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 pct. 288 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272451_a_273780]
9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit.d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 158 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 pct. 288 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272451_a_273780]
în vigoare și, așadar, nici aplicat în cursul urmăririi penale, întrucât a fost abrogat prin legea de punere în aplicare a actului normativ din cuprinsul căruia a făcut parte (paragraful 16). Curtea a reținut că, în aceste condiții, neconstituționalitatea textului criticat este dedusă prin compararea celor două instituții sub aspectul regimului sancționator aplicabil, argumentele expuse în susținerea pretinsei neconstituționalități referindu-se la posibilitatea aplicării regimului sancționator prevăzut în cazul procedurii recunoașterii învinuirii și cu privire la acordul de recunoaștere a vinovăției. Or, având

DECIZIE nr. 158 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 pct. 288 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272451_a_273780]
Corola-website/Law/272480_a_273809

decembrie 1989. Excepția a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii prin care s-a solicitat constatarea caracterului politic al condamnării unui ascendent, față de care nu are calitatea de moștenitor în gradele prevăzute de textul de lege criticat, acordarea de daune morale, precum și acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii unui imobil confiscat. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile de lege criticate contravin textelor constituționale invocate, deoarece restrâng dreptul de a obține măsuri reparatorii numai

DECIZIE nr. 130 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi şi lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272480_a_273809]
care nu are calitatea de moștenitor în gradele prevăzute de textul de lege criticat, acordarea de daune morale, precum și acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii unui imobil confiscat. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile de lege criticate contravin textelor constituționale invocate, deoarece restrâng dreptul de a obține măsuri reparatorii numai la anumite categorii de persoane, respectiv soțul și descendenții până la gradul al II-lea inclusiv. Or, dreptul la moștenire este garantat "atât pentru descendenți, cât și pentru

DECIZIE nr. 130 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi şi lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272480_a_273809]
sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, autorul excepției urmărind modificarea prevederilor legale criticate, în sensul extinderii sferei persoanelor care pot beneficia de acestea. 10. Avocatul Poporului arată că punctul său de vedere este în sensul constituționalității textului de lege criticat, că acesta a fost transmis anterior Curții și reținut în deciziile nr. 513

DECIZIE nr. 130 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi şi lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272480_a_273809]
consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, autorul excepției urmărind modificarea prevederilor legale criticate, în sensul extinderii sferei persoanelor care pot beneficia de acestea. 10. Avocatul Poporului arată că punctul său de vedere este în sensul constituționalității textului de lege criticat, că acesta a fost transmis anterior Curții și reținut în deciziile nr. 513 din 7 octombrie 2014 , nr. 546 din 17 decembrie 2013 și nr. 164 din 17 martie 2015. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat

DECIZIE nr. 130 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi şi lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272480_a_273809]
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele transmise de Uniunea Mondială a Românilor Liberi din Strasbourg, prin intermediul apărătorului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 130 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi şi lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272480_a_273809]
decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare." ... 15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) referitor la caracterul statului român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale

DECIZIE nr. 130 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi şi lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272480_a_273809]
5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 , sub aspectul limitării categoriilor de moștenitori ce pot solicita despăgubiri, respectiv soțul sau descendenții până la gradul al II-lea inclusiv, Curtea observă că, potrivit expunerii de motive la lege, textul criticat reglementează o posibilitate specială de reparare a prejudiciului material produs prin confiscarea unor bunuri, ca efect al hotărârii de condamnare sau al măsurii administrative cu caracter politic. Astfel, prin derogare de la prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al

DECIZIE nr. 130 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi şi lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272480_a_273809]