51,462 matches
-
foi beletristice”, reluate în editorialul din primul număr și în anunțurile următoare, vor fi în bună măsură respectate. După ce, în urma unui conflict cu Ioanichie Miculescu, Vulcan se retrage din redacție, partea literară a revistei pierde din vioiciune și diversitate, iar stilul devine greoi, limba încărcată de latinisme. Alături de Iosif Vulcan, versuri au publicat Justin Popfiu, Zaharia Boiu, I. Papiu, A. Densușianu, V. Bumbac, Victor Rusu, At. M. Marienescu, Iulian Grozescu, Paul Dragu. Se republică poezii de Al. Pelimon și C. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285493_a_286822]
-
pentru România sunt: • Dezvoltare economică: investiții, competitivitate, populație ocupată; • Sărăcie și excluziune socială: sărăcie, accesul pe piața forței de muncă, alte aspecte ale excluderii sociale; • Îmbătrânirea societății: ajustarea pensiilor, schimbări demografice, susținere financiară public; • Sănătate publică: protecția sănătății umane și stiluri de viață, siguranța alimentară și calitate; • Schimbarea climei și a energiei: schimbarea climei, energie; • Modele de producție și consum: eficiență economică, modele de consum, agricultura; • Managementul resurselor naturale: biodiversitatea, ecosisteme marine, resursele apelor potabile, utilizarea terenurilor; Transport: dezvoltarea transportului, prețurile
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
mai mare decât în celelalte regiuni datorită centrelor universitare importante de aici. Valorile cele mai mici înregistrate de cei doi indicatori sunt în regiunea SE (5,3% cercetători). 4.2.4 Disparități privind sănătatea Factorii socio-economici, de mediu și de stil de viață au determinat modificări semnificative în evoluția principalilor indicatori demografici. Natalitatea scăzută, creșterea mortalității și emigrarea populației cu vârsta de muncă, au generat fenomenul de îmbătrânire al populației ceea ce necesită o atenție sporită asupra serviciilor de sănătate. Calitatea acestor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
agitație, iritare, într-un cuvânt toate felurile de durere sufletească. Viața intimă a eroului e expusă chiar de el, sau cu îngăduința lui, cu masochism. Experiența definitorie a eroului Desperado, fie el grav ori glumeț, este suferința de a fi. Stilul Stilul lui Henry James, al lui James Joyce, al lui T.S. Eliot (stilul Fluxului conștiinței) era încărcat de lirism și eliptic până la exasperarea lectorului. Ocupația principală a lecturii era căutarea sensului literal și apoi a celui simbolic. Stilul Desperado afișează
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
iritare, într-un cuvânt toate felurile de durere sufletească. Viața intimă a eroului e expusă chiar de el, sau cu îngăduința lui, cu masochism. Experiența definitorie a eroului Desperado, fie el grav ori glumeț, este suferința de a fi. Stilul Stilul lui Henry James, al lui James Joyce, al lui T.S. Eliot (stilul Fluxului conștiinței) era încărcat de lirism și eliptic până la exasperarea lectorului. Ocupația principală a lecturii era căutarea sensului literal și apoi a celui simbolic. Stilul Desperado afișează o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
eroului e expusă chiar de el, sau cu îngăduința lui, cu masochism. Experiența definitorie a eroului Desperado, fie el grav ori glumeț, este suferința de a fi. Stilul Stilul lui Henry James, al lui James Joyce, al lui T.S. Eliot (stilul Fluxului conștiinței) era încărcat de lirism și eliptic până la exasperarea lectorului. Ocupația principală a lecturii era căutarea sensului literal și apoi a celui simbolic. Stilul Desperado afișează o claritate colocvială. Julian Barnes și Alasdair Gray, de pildă, declară că nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a fi. Stilul Stilul lui Henry James, al lui James Joyce, al lui T.S. Eliot (stilul Fluxului conștiinței) era încărcat de lirism și eliptic până la exasperarea lectorului. Ocupația principală a lecturii era căutarea sensului literal și apoi a celui simbolic. Stilul Desperado afișează o claritate colocvială. Julian Barnes și Alasdair Gray, de pildă, declară că nu doresc decât să se facă înțeleși. Ceea ce înseamnă că autorul Desperado a învățat din lecția Fluxului conștiinței că lectura trebuie să fie pe primul loc
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
limbaj familiar, fără fraze alambicate sau simbolistică încifrată. Încifrarea, ambiguitatea au pierdut tot terenul pe care l-au câștigat în jurul anului 1922, fiind înlocuite cu o complicare a ordonării detaliilor, care ține de organizarea intrigii, dar se reflectă la nivelul stilului într-o înțelegere aparent fără obstacole, în fond mult încetinită de imperativul de a memora tot ce se află pe pagină. În mare parte, autorul Desperado ne propune lectura ca mnemotehnică. Romanul Desperado ne antrenează puterea de a activa un
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ni se dezvălui rotițele gândului incipient. Sentimentul rămâne nerostit, el se ghicește. Sfiala Desperado merge mână în mână cu îndrăzneala verbală. Aluzia la sentiment înlocuiește certitudinea cu intuiția. Autorul complică lucrurile prin maniera lui indirectă, dar se ascunde în spatele unui stil clar. Din disperarea de a complica, ce se conjugă cu hotărârea de a fi pe înțeles, rezultă paradoxul Desperado. Relația cu criticul Autorul Desperado e foarte atent la modul cum e primit. Visul lui, mai mult ca oricând, este bestseller
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a textului (bazat pe preverbal) cu un alt text (critic), în care criticul transpunea în verbal ceea ce romancierul încercase să ascundă de sens, de cuvânt. Modernismul unea eroul cu efortul de a-l pune în cuvinte. Viața devenea limbaj, exprimarea (stilul) era lucrul cel mai important. Autorul Desperado readuce personajul la viață. Doar că, de data aceasta, renunțând la obsesia stilului, autorul se refugiază în amintire, în trecutul ascuns în mintea personajului. Rămâne din Fluxul conștiinței interesul pentru gândurile eroului (amintiri
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ascundă de sens, de cuvânt. Modernismul unea eroul cu efortul de a-l pune în cuvinte. Viața devenea limbaj, exprimarea (stilul) era lucrul cel mai important. Autorul Desperado readuce personajul la viață. Doar că, de data aceasta, renunțând la obsesia stilului, autorul se refugiază în amintire, în trecutul ascuns în mintea personajului. Rămâne din Fluxul conștiinței interesul pentru gândurile eroului (amintiri din trecut, în special), dar revolta împotriva Modernismului static readuce acțiunea, incidentul, suspansul. An Artist of the Floating World (Kazuo
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
În anii lui de triumf imperialist, pictorul Kuroda trimite la închisoare un pictor cu vederi opuse lui. Acesta e incidentul cheie. Ishiguro ascunde trecutul eroului. Rememorările lui ascund vinovăția. În excelentă tradiție Jamesiană, detectăm subînțelesul abia la relectură, când dezbrăcăm stilul de suspans (incident) și ne concentrăm asupra sensului (analiza conștiinței, fluxul ei). Autorul Desperado a înțeles de la Modernism că eroul e în primul rând o inteligență. Esența revoltei moderniste era transformarea eroului picaresc în erou reflexiv, trecerea de la istorie la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
al naratorului, mai ales de cuvintele aparent fără nicio însemnătate. Fluxul conștiinței se sprijinea pe cuvântul recurent, pe cuvântul-monadă, cuvânt ce se încărca de profunzime psihologică. Autorii Desperado aleg cuvântul banal. E mai greu pentru lectură să detecteze sensul, pentru că stilul Desperado nu este la fel de zgomotos ca stilul modernist. Discreția autorului vine din ezitarea romancierului de a-și dezvălui teza, de a dicta sensul. O ilustrare a acestei afirmații ar putea fi "flecăreala" din Rămășițele zilei de Kazuo Ishiguro. Ea apare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fără nicio însemnătate. Fluxul conștiinței se sprijinea pe cuvântul recurent, pe cuvântul-monadă, cuvânt ce se încărca de profunzime psihologică. Autorii Desperado aleg cuvântul banal. E mai greu pentru lectură să detecteze sensul, pentru că stilul Desperado nu este la fel de zgomotos ca stilul modernist. Discreția autorului vine din ezitarea romancierului de a-și dezvălui teza, de a dicta sensul. O ilustrare a acestei afirmații ar putea fi "flecăreala" din Rămășițele zilei de Kazuo Ishiguro. Ea apare pe prima și ultima pagină a romanului
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
modernist îl ducea pe lector direct la planul / intenția autorului. Autorul Desperado, ca orice autor, în fond, are și el un proiect în minte. Diferența între Fluxul conștiinței și autorii Desperado este că, la moderniști, planul era înțelesul ascuns în stil, în vreme ce autorul Desperado își face un plan din a complica mecanismele narațiunii. Cu alte cuvinte, în vreme ce moderinștii reduceau firul narativ și încâlceau cuvântul, autorul Desperado mizează (ca pe vremuri, înainte de răsturnarea modernistă) pe simplitatea verbală a unei istorisiri complicate. Noutatea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Romanul Fluxului conștiinței e ceea ce nu ne așteptăm să vedem tipărit, fie că e vorba de structură (intrigă, personaje, cronologie, care sunt toate spulberate, răsucite, la polul opus tradiției de douăzeci de secole de literatură), ori, și mai derutant, de stil. Dacă intriga, personajele și cronologia reușeau să se regrupeze în mintea cititorului după vechile tipare de îndată se încheia lectura, stilul a alunecat primejdios în lirism, îngreunând înțelegerea, și putem afirma că romanul a suferit de boala cuvântului. Trăsăturile unui
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt toate spulberate, răsucite, la polul opus tradiției de douăzeci de secole de literatură), ori, și mai derutant, de stil. Dacă intriga, personajele și cronologia reușeau să se regrupeze în mintea cititorului după vechile tipare de îndată se încheia lectura, stilul a alunecat primejdios în lirism, îngreunând înțelegerea, și putem afirma că romanul a suferit de boala cuvântului. Trăsăturile unui roman cum ar fi Ulysses sau Mrs. Dalloway sunt: arhitectura întortocheată a amintirilor, emoțiilor și asocierilor verbale, temeinic susținută de o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sau Mrs. Dalloway sunt: arhitectura întortocheată a amintirilor, emoțiilor și asocierilor verbale, temeinic susținută de o intenție ascunsă, un plan disimulat, și concentrarea tuturor sensurilor prin folosirea unui limbaj care se îndepărta de simpla comunicare pentru a hoinări în poetic. Stilul încifrat a dus la un înțeles încifrat. În ansamblu, textul Fluxului conștiinței se refuză accesibilității. Acest refuz a început ca o absență a incidentului, care a fost înlocuit de emoție și gând. Mai mult de emoție pentru Virginia Woolf și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de Desperado trebuie să știe mai întâi că există un ideal Desperado, acela de a fi unic, cel mai bun, de a deveni celebru peste noapte și a uimi universul. Pentru a atinge idealul Desperado, sfaturile care trebuie urmate sunt: > Stil limpede și gândire alambicată. Folosiți stilul mnemotehnic, faceți-i pe lectori răspunzători de puterea lor de a ține minte fiecare cuvânt, fiindcă oricare dintre cuvinte se poate dovedi a fi cheia evenimentelor ulterioare. > Spune pe față tot ce era altădată
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
întâi că există un ideal Desperado, acela de a fi unic, cel mai bun, de a deveni celebru peste noapte și a uimi universul. Pentru a atinge idealul Desperado, sfaturile care trebuie urmate sunt: > Stil limpede și gândire alambicată. Folosiți stilul mnemotehnic, faceți-i pe lectori răspunzători de puterea lor de a ține minte fiecare cuvânt, fiindcă oricare dintre cuvinte se poate dovedi a fi cheia evenimentelor ulterioare. > Spune pe față tot ce era altădată interzis, și fă-o cu gura
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
încheierea nu se arată; înțelegem deci lecția Desperado: mâine trebuie să fie întotdeauna altfel decât îl așteptăm. Despărțirea de Modernism are ca efect o relaxare dar și o sofisticare, o repetare a lecturii cu intenția de a studia al textul. Stilul narativ clar marchează deruta ideii, rătăcirea planului, și creează lectura studioasă. Desperado portret robot Autor Rețeta autorului Desperado este să încalce toate legile, chiar și pe cele proprii. Julian Barnes scrie Falubert's Parrot bătându-și joc de critica literară
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în a spune pe șleau ce gândesc ei personal. Nu mai există autor omnisicient sau puncte de vedere, monologuri interioare. Avem de-a face cu o internalizare a vocii auctoriale de către lector, care se confundă pe sine cu creatorul. * Cu toate că stilul este extrem de accesibil, textul este de fapt elitist: el presupune o rafinată plăcere a jocului pentru joc. Nu căpătăm în final nici iluzia vieții, nici măcar adevărul despre joc. Pentru autorii Desperado, în esență (indiferent de afirmațiile lor tendențioase, cum că
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
parte) identice. Întreg textul se învăluie în ireal, o pânză de mister și adevăruri interzise. Dacă nu ne supunem atmosferei vrăjite și nu trăim ce trăiesc și personajele, finalul nu poate fi decât lipsit de sens. Peter Ackroyd își împletește stilul narativ cu ocultarea clarității, infiltrând cu subtilitate poezie în incidente magice, injectând lirism în narațiune. Deși presărată cu momente de suspans și incidente palpitante, crime chiar, cartea e predominant o experiență lirică și creează un tip nou de lector: lectorul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Progress și Alice in Wonderland. Copilul nu merge la școală, studiază cu tatăl lui "muzica englezească", și are vise incredibile, transe de fapt, în care Clement Harcombe citește o legătură strânsă a fiului cu lumea nevăzută. Visele amestecă mai multe stiluri. Scrise la persoana a treia singular, sub forma unei narațiuni omnisciente, ele imită pe Lewis Carroll, John Bunyan, Charles Dickens, proze din secolele XVII și XVIII. Copilul călătorește în cărți, pictură, muzică, iar în penultimul capitol asistă la moartea Regelui
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
urmă, ca elev al lui Byrd, "vedea timpul ca o muzică". Din ortografia epocii, observăm că Ackroyd nu rezistă tentației de a folosi ce știe despre Anglia veacului XVIII, ceea ce ne duce cu gândul la o înclinație Joyceană în alunecarea stilurilor. La șaptesprezece ani, Tim termină școala. Pleacă iar să locuiască și să lucreze cu tatăl lui. Tatăl e singur, sărac și mai bătrân. Ghicește în cărți, face horoscoape, ghicește viitorul prin astrologie și tarot. I se spune magicianul. Suntem în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]