51,283 matches
-
După meci, ferit cît de cît de priviri, încerc să-l imit. Imposibil. E un clip nostim, cel cu inevitabilul Dialog: tot grupul, în picioare, plus cockerul, începe să se încline lateral, ca să poată citi reclama pusă vertical. Se aude vocea: aveți o înclinație specială... Ei bine, omul meu vine la stadion din vremea cînd Dialog nu era nici măcar în embrion. E aceeași prăjină lungă, subțire, mută. Care se înclină stînga-dreapta, cum merge atacul lui Poli. Alaltăieri, în tensiunea jocului, mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cunoască mai... altfel. Într-o seară, cînd ajunsese pe la mijlocul gelatinoasei punți, m-am apropiat hoțește de poetă și, din spate, i-am prins umerii. Nu s-a întors, n-a făcut nici o mișcare. A trebuit să mă explic și, cu voce subțire, de strigoi, i-am spus: Am vrut să vă sperii. Nu m-ați speriat... a sunat, baritonal, vocea poetei. Acum? Unde-i acea Ileana Mălăncioiu, legendă frumoasă și stenică, în vreme lugubră? Îi citesc rubrica din "România literară", revistă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spate, i-am prins umerii. Nu s-a întors, n-a făcut nici o mișcare. A trebuit să mă explic și, cu voce subțire, de strigoi, i-am spus: Am vrut să vă sperii. Nu m-ați speriat... a sunat, baritonal, vocea poetei. Acum? Unde-i acea Ileana Mălăncioiu, legendă frumoasă și stenică, în vreme lugubră? Îi citesc rubrica din "România literară", revistă fanion, și de fiecare dată nu-mi pot reprima disconfortul ce mi-l produce înverșunarea ei de ani de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
soprană Mariana Nicolesco era însoțită (aproape demonstrativ) de Radu Varia, soțul, exeget de artă, răspunzător de scandalul actual al Coloanei brâncușiene de la Tîrgu Jiu, am avut o anume reținere în a intra în sală. Stupidă, la urma urmei, în fața unei voci de prestigiul colosal al celei de pe afiș. Am intrat. Și am asistat, să recunosc, pentru prima dată în cele aproape patru decenii de meloman, la o "uvertură" ieșită din comun. Solista, cu alura ei de "regină din Saba", pătrunde în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să-și fotografieze ilustra soție, ca și cum ar (am) asista neîntrerupt la una din mirobolantele ei acute. Totul reintră în normal, cînd imperioasa divă începe să cînte. Ce-a fost asta? Trucul marii cîntărețe, mimînd insignifiantul om de ordine? Extazul? Inegalabila voce. Dezarmant de originală și această carte a lui Ernst Jünger, acum în librării: Droguri și extaz (de unde și parafraza din incipitul nostru). Scrisă de matusalemul literelor germane pe la optzeci de ani! După care a mai trăit încă douăzeci, pînă de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e pe stînga". Cînd a fost acuzat că are slăbiciuni pentru stilul prețios în care-și exprimă pasiunile amoroase, a declarat revistei "Lui": "Cele trei femei care mă fac să visez sînt: Dna Thatcher pentru energia ei, Montserat Caballé pentru vocea ei și Maica Tereza pentru credința ei. Vedeți deci că se exagerează". Cu astfel de subțirimi voltairiene, te și miri că Roland Dumas ăsta e de stînga. (A propos: Voltaire o fi fost de dreapta?) "Acroșajele" copților (nu populația, ci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al regimului pentru care memoria e bună doar dacă e profitabilă. Aflat efectiv la putere, sau pe durata unui infim interstițiu în opoziție, persuasivul personaj nu a făcut altceva decît să escamoteze sistematic memoria, minimalizîndu-i rolul, sau doar bagatelizîndu-l. Prin vocea unui prim-ministru, el însuși descendent al celor care, jumătate de secol, au opresat țara, sîntem îndemnați cu rictusul aferent să nu ne pierdem timpul cu trecutul, pentru că prezentul, nu-i așa, este extrem de presant. Care prezent? Evident, prezentul edificat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
își consuma, iritat, ilegitimitatea decurgînd din blestemul istoric, și-a consolidat confortul interior, ajungînd în prezent să creadă în misia-i carismatică și să-și aroge din ce în ce mai ritos rolul de factotum al nației. Cînd în preajma alegerilor din 1996, cineva, o voce din off, un ăla, un coate-goale, mațe-fripte, urla din mulțime ceva cu "Iliescu președinte permanent", credeam că secvența face parte din umorul negru al postcomunismului. Urmase crahul năucitor al pierderii alegerilor, dar au fost de-ajuns doar patru ani ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
românii, avem de spus ceva decisiv în ecuația conflictului (motiv, evident, de mîndrie națională!). Sustrași de inventivele televiziuni de la călduțele habitudini obștesc-private, urniți din fotolii și din iatacuri de taină, mandarinii galonați și negalonați ai puterii vocalizează într-o sotto voce grav-cavernoasă, responsabilă, asigurînd masa electorală panicată de iminența războiului să stea cuminte, să nu mai pună întrebări speriate excedatelor televiziuni privat-obștești. Vigilența lor de insomniaci responsabili e curată garanție. Iar dacă fidelul electorat aude cumva noaptea vuiet de bombardiere (americane
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de bine". Bat străzile dragului oraș atît de maculat încă de vulgaritate poate găsesc pata de culoare. Voi intra chiar acum aici, în buticul ăsta civilizat și-mi voi cumpăra... o portocală. 1 noiembrie " Se credea ales de Dumnezeu. Auzise voci. Citise poemul Oberon de Wieland, mai ales pe Schiller, pe sentimentalul Schiller... și devenise un fel de Ioana d'Arc". Cam ăsta e, în mare, portretul "moral" al celui care voia să-l suprime pe Napoleon, Friedrich Staaps, în 1809
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au strigat iar în 2000: Schimbarea! Schimbarea! Și tot așa... 29 noiembrie Întrebat în legătură cu disputa scriitorilor ieșeni, am răspuns, într-un firesc subsidiar, că ar fi bine ca și în tagma plasticienilor, a "fraților care văd" (Paul Eluard), să existe voci care să răscolească un pic relieful local, atît de marcat încă de un mandarinat pe cît de prăfuit, pe atît de discreționar.. Și sugeram implicarea vocilor tinere. Aseară, ieșind din clădirea atelierelor din Armeană, pe lîngă mine au trecut cîțiva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bine ca și în tagma plasticienilor, a "fraților care văd" (Paul Eluard), să existe voci care să răscolească un pic relieful local, atît de marcat încă de un mandarinat pe cît de prăfuit, pe atît de discreționar.. Și sugeram implicarea vocilor tinere. Aseară, ieșind din clădirea atelierelor din Armeană, pe lîngă mine au trecut cîțiva juni spre atelierele lor de la demisol. Ei bine, toți aveau lipite pe gură benzi izolatoare și doar gîngureau. Era un joc pornit, probabil, dintr-un vernisaj
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
substanțial subvenționate are aerul antipatic al nebunului șiret. Cel care-i păcălește deopotrivă și pe autenticii alienați, dar și pe magiștrii alieniști. N-avem încotro însă: trebuie să dăm Cezarului ce-i al lui, pare să spună, din off, implacabila voce. "O, ce zile frumoase!", cum sună piesa lui Beckett în limba francezului César. Tradusă și în românește. 10 iunie Dacă există Teatrul Național din Caracal, de ce n-ar exista și Universitatea din Mahmudia? Auzii, zilele trecute, la radio, că factorii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adică într-o normalitate (după care atît am tînjit cu toții). Iar dacă din întinsul interviu decupezi secvența în care, întrebat fiind de reporter de ce nu a făcut mai de mult aceste mărturisiri crude despre Timișoara, fostul geal ceaușist mărturisește, sotto voce, că n-a vrut să... deranjeze, țara fiind concentrată pe aderările euroatlantice, dacă deci extragi numai și această gingășie cazonă, atunci coarda samariteană îți vibrează pînă la duioșie. Pledînd, de fapt, și ea, în favoarea aceleiași... normalități. Poți însă reveni, de ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noastră și poleia cu sidef orașul adormit. Ne-am urcat în mașină și am luat-o, brrr, pe strada cimitirului. În stînga nababului, frumoasa din scenă îi acoperise acestuia umărul cu pletele ei blonde. Zumzetul motorului fu întrerupt brusc de vocea ei mezzo: Terminîndu-mi repetiția, am luat tramvaiul de la Teatru, era spre miezul nopții, vagonul era pe trei sferturi gol, patru indivizi s-au apropiat de mine, au început să mă insulte, am încercat să discut cu ei, să glumesc, s-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acest înțelept stăpîn al lumii (filmului), ar fi tentat cumva să-și investească prestigiul în politică, Minghella a avut un rictus de o politicos-aristocratică respingere... 30 martie Nu numai alarmele de pe mașinile parveniților noștri ne agresează urechile. Mai sînt și vocile peste care dăm, vrînd-nevrînd, butonînd radiouri sau televizoare. Dacă ar fi să pot decide managerial într-un caz, cel al Andrelei, i-aș interzice să deschidă gura. Da, să apară în lăcrămoasa ei emisiune (cu lume proastă pe sprînceană), dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
butonînd radiouri sau televizoare. Dacă ar fi să pot decide managerial într-un caz, cel al Andrelei, i-aș interzice să deschidă gura. Da, să apară în lăcrămoasa ei emisiune (cu lume proastă pe sprînceană), dar cineva să-i dubleze vocea. Doar atît. Pentru că ființa aceasta de-a dreptul frumoasă merită să fie văzută. Nu și auzită. Dintre vocile Naționalului ieșean, una singură n-ar fi meritat uitată (deși actorul ce o deținea e de mult uitat), și anume vocea lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aș interzice să deschidă gura. Da, să apară în lăcrămoasa ei emisiune (cu lume proastă pe sprînceană), dar cineva să-i dubleze vocea. Doar atît. Pentru că ființa aceasta de-a dreptul frumoasă merită să fie văzută. Nu și auzită. Dintre vocile Naționalului ieșean, una singură n-ar fi meritat uitată (deși actorul ce o deținea e de mult uitat), și anume vocea lui Veniaș. Cu ce vibrațe nobilă, ușor baritonală, își învăluia replicile! Dar vocea inconfundabilă a unui mare actor bucureștean
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dubleze vocea. Doar atît. Pentru că ființa aceasta de-a dreptul frumoasă merită să fie văzută. Nu și auzită. Dintre vocile Naționalului ieșean, una singură n-ar fi meritat uitată (deși actorul ce o deținea e de mult uitat), și anume vocea lui Veniaș. Cu ce vibrațe nobilă, ușor baritonală, își învăluia replicile! Dar vocea inconfundabilă a unui mare actor bucureștean, Critico! În Hoții de Schiller. Dar suprema performanță cea a fenomenalului Vraca! Singurele voci "subțiri", care ar fi putut irita auzul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fie văzută. Nu și auzită. Dintre vocile Naționalului ieșean, una singură n-ar fi meritat uitată (deși actorul ce o deținea e de mult uitat), și anume vocea lui Veniaș. Cu ce vibrațe nobilă, ușor baritonală, își învăluia replicile! Dar vocea inconfundabilă a unui mare actor bucureștean, Critico! În Hoții de Schiller. Dar suprema performanță cea a fenomenalului Vraca! Singurele voci "subțiri", care ar fi putut irita auzul interbelicilor, dar n-au făcut-o, era vocea Regelui Carol al II-lea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
deținea e de mult uitat), și anume vocea lui Veniaș. Cu ce vibrațe nobilă, ușor baritonală, își învăluia replicile! Dar vocea inconfundabilă a unui mare actor bucureștean, Critico! În Hoții de Schiller. Dar suprema performanță cea a fenomenalului Vraca! Singurele voci "subțiri", care ar fi putut irita auzul interbelicilor, dar n-au făcut-o, era vocea Regelui Carol al II-lea și cea a lui Iorga. Registrul înalt al vocii regelui stătea pe niște multvirile coarde, ceea ce nu putea decît să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
baritonală, își învăluia replicile! Dar vocea inconfundabilă a unui mare actor bucureștean, Critico! În Hoții de Schiller. Dar suprema performanță cea a fenomenalului Vraca! Singurele voci "subțiri", care ar fi putut irita auzul interbelicilor, dar n-au făcut-o, era vocea Regelui Carol al II-lea și cea a lui Iorga. Registrul înalt al vocii regelui stătea pe niște multvirile coarde, ceea ce nu putea decît să fornice sexul slab/ dar și inteligențele subțirilor bărbați ai culturii, din anturajul monarhului. Perioadele năucitoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Hoții de Schiller. Dar suprema performanță cea a fenomenalului Vraca! Singurele voci "subțiri", care ar fi putut irita auzul interbelicilor, dar n-au făcut-o, era vocea Regelui Carol al II-lea și cea a lui Iorga. Registrul înalt al vocii regelui stătea pe niște multvirile coarde, ceea ce nu putea decît să fornice sexul slab/ dar și inteligențele subțirilor bărbați ai culturii, din anturajul monarhului. Perioadele năucitoare ale lui Iorga, ținute, și ele, în registrul de sus, erau salvate de graseierea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
năucitoare ale lui Iorga, ținute, și ele, în registrul de sus, erau salvate de graseierea sugerînd șederea întîrziată a savantului între epiglotele cărților. Călinescu, di...avolul, cu apucături teatrale în chiar anturajele-i cărturărești, își putea permite histrionicele volute ale vocii fără teama cabotinajului total. Mai ascultăm obicei vetust interbelic și radio. (Poate și pentru a ne ține, din cînd în cînd, departe de pestrița presă, nocivă oricum pentru cel ce mai are ceva de făcut la masa de scris, la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oarecum credibil, în avantajată juxtapunere cu postul național, indigest aservit pesedismului agresiv). Dar și aici stupizenia își face numărul. Cînd e pusă cortina muzicală pentru începerea emisiunii "Vremea capodoperelor", mă reped ca apucatul să închid pentru a nu-i auzi vocea țopescalintată a unei vînzătoare de floricele-n Giulești. Cum, la fel, mă reped cînd, pe același post, se ivește pedala poticnită a cuiva care se recomandă, brrr, Atila. Vocea prostului poate fi foarte bine atribuită unui comentator de fotbal autohton
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]