57,527 matches
-
dimineață, sosi de la Moscova și prințul Lev Nikolaevici Mâșkin. Nu-l întâmpină nimeni la gară; dar, la coborârea din vagon, prințului i se năzări subit că doi ochi îl priveau ciudat, aprinși, din mulțimea care-i luase cu asalt pe călătorii veniți cu trenul. Privind mai atent, nu reuși să descopere nimic. Desigur, doar i se năzărise; însă rămase cu o impresie neplăcută. Pe deasupra, prințul era și-așa trist, îngândurat și părea îngrijorat de ceva. Birjarul îl duse până la un hotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sale, nu cunoștea absolut deloc împrejurarea că Pavlișcev se afla atunci în străinătate, unde domnul Pavlișcev și-a petrecut cea mai mare parte a vieții, întorcându-se întotdeauna în Rusia doar pentru perioade scurte. Pe lângă aceasta, însuși acest fapt al călătoriei de atunci nu este atât de important în sine, pentru ca, după douăzeci și ceva de ani, să-și amintească de el cineva care chiar l-a cunoscut îndeaproape pe Pavlișcev, ca să nu mai vorbim de domnul Burdovski, care pe atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dacă sunt o sută sau două sute cincizeci. Burdovski a refuzat cele zece mii; ați văzut doar; nici suta de ruble n-ar fi adus-o dacă ar fi necinstit! O sută cincizeci de ruble i s-au achitat lui Cebarov pentru călătoria făcută ca să-l întâlnească pe prinț. Râdeți mai degrabă de stângăcia, de nepriceperea noastră în asemenea chestiuni; dar să nu îndrăzniți să spuneți că suntem necinstiți. Cele o sută cincizeci de ruble, stimate domn, i le vom restitui cu toții prințului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
deci, că e cazul să se calmeze, să privească lucrurile cu sânge rece și să aștepte. Dar, din păcate, sângelui rece i-a fost dată o lovitură prin vestea despre ceea ce se întâmplase în timpul când mama fusese pe Insula Kamennâi. (Călătoria Lizavetei Prokofievna avusese loc în dimineața zilei următoare celei în care prințul venise la ora unu în loc de zece.) La întrebările nerăbdătoare ale mamei, surorile răspunseră foarte amănunțit și, în primul rând, că „absolut nimic, se pare, nu s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
am auzit așa ceva despre soția unui doctor...“ Prințul ascultă toate acestea și ochii îi străluceau de încântare și înduioșare. Cu o înflăcărare neobișnuită, declară, la rândul lui, că nu-și va ierta niciodată faptul că, în aceste șase luni de călătorie prin guberniile din centrul Rusiei, nu profitase de vreun prilej oarecare și nu încercase să le găsească și să le viziteze pe cele care cândva i-au dat o educație. „În fiecare zi voise să meargă și mereu era împiedicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în ceva egal cu zero. Așa este setea noastră! „Cine nu are pământul sub picioare, acela nu-l are pe Dumnezeu!“ Expresia nu-mi aparține. E a unui negustor dintre credincioșii de rit vechi, pe care l-am întâlnit în timpul călătoriilor mele. Ce-i drept, s-a exprimat altfel, a spus: „Cine și-a renegat pământul natal, acela și pe Dumnezeul lui l-a renegat“. Să nu uităm că la noi oameni din cei mai educați au luat calea hlâstovismului 79
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
oricărui pericol, dar continuă să aibă vechea stare, isterică... „Bine măcar că în casă e pacea cea mai deplină! La cele întâmplate încearcă să nu facă aluzie nici măcar între ei, nu numai în prezența Aglaiei. Părinții s-au și înțeles în privința călătoriei în străinătate, care va avea loc la toamnă, imediat după nunta Adelaidei; Aglaia n-a zis nimic când i s-a dat de știre.“ Poate că și el, Evgheni Pavlovici, va pleca în străinătate. Chiar și prințul Ș., dacă îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
renascentist și explorările atlantice, imaginarul european se îmbogățește, oamenii dobândind o nouă viziune asupra spațiului. Ei capătă tot mai clar conștiința vechimii lumii greco-romane și descoperă, prin durata istoriei, semnificația valorilor acesteia. Deopotrivă cu expansiunea în timp, ei dobândesc, prin călătorii, o imagine asupra lumii despre care își dau seama că este finită, confruntându-se direct cu America, Asia, Africa. Spațiul cunoscut se lărgește considerabil, la cel mediteranean adăugându-se Oceanul Pacific, Atlantic, Indian. Ideea europeană se îmbogățește prin raportarea la celelalte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o infrastructură informatică pe plan național și internațional); - costurile relativ reduse oferă oportunități mari de asimilare de către o masă mare de utilizatori (profesioniști și neprofesioniști); - capacitatea de a uni activități diferite: calculatorul, poșta, transmiterea de programe de divertisment, filmare, documentare, „călătorii prin internet”, vizionare de spectacole etc. (multimedia); - puterea lor deosebită de a se inova și de a genera inovare; - capacitatea de a genera noi activități și, prin aceasta, noi locuri de muncă de nivel tot mai complex, devenind o pârghie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
curent, acordă imigranților o asistență medicală înalt calificată și generos înzestrată din perspectiva bazei tehnico-materiale. Riscurile medicale ating însă cote maxime atunci când emigrarea se realizează în mod neautorizat, prin trecerea frauduloasă a frontierei ori prin îmbarcarea clandestină pe vase maritime, călătoriile respective desfășurându-se, de obicei, în condiții improprii. Pe de altă parte, în țările de destinație, asemenea persoane sunt tratate cu mari rezerve și precauții, tocmai pentru că acestea, prin simpla lor prezență, măresc riscurile de transmitere a diverse boli infecțioase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
AUGUST VON HAXTHAUSEN ȘI SATUL DEVĂLMAȘ RUSESC („MIR”-ul) Asemănări și deosebiri cu satul devălmaș românesc Irina Stănculescu, Institutul de Sociologie În 1843 Franz Ludwig Maria August freiherr von Haxthausen-Abbenburg, nobil din Westfalia, cercetător al vieții rurale, pornește într-o călătorie în Rusia la invitația țarului, pentru a studia situația țărănimii. În lucrarea publicată în urma acestei călătorii, Haxthausen descrie satul devălmaș rusesc („mir”-ul) și în mod special familia, alcătuirea gospodăriei, sistemul de proprietate asupra pământului, cu părțile lui devălmașe și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Irina Stănculescu, Institutul de Sociologie În 1843 Franz Ludwig Maria August freiherr von Haxthausen-Abbenburg, nobil din Westfalia, cercetător al vieții rurale, pornește într-o călătorie în Rusia la invitația țarului, pentru a studia situația țărănimii. În lucrarea publicată în urma acestei călătorii, Haxthausen descrie satul devălmaș rusesc („mir”-ul) și în mod special familia, alcătuirea gospodăriei, sistemul de proprietate asupra pământului, cu părțile lui devălmașe și cele aparținând gospodăriilor. Observațiile sale au rămas o referință în domeniul cercetării vieții rurale, în special
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mai mult cu cât dovedea o atitudine pozitivă față de Rusia. Prin intermediul prietenului său, contele Meyendorff, ambasadorul rus la Berlin, Haxthausen primește în cele din urmă o invitație din partea ministrului rus al domeniilor statului, contele P.D. Kisseleff, de a realiza o călătorie de documentare în imperiul rus (Starr, 1968, 469). Înarmat cu scrisori de recomandare oferite de însuși țarul Nicolae și cu un număr impresionant de documente de arhivă, Haxthausen își începe călătoria prin Rusia în martie 1843, cu scopul de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
domeniilor statului, contele P.D. Kisseleff, de a realiza o călătorie de documentare în imperiul rus (Starr, 1968, 469). Înarmat cu scrisori de recomandare oferite de însuși țarul Nicolae și cu un număr impresionant de documente de arhivă, Haxthausen își începe călătoria prin Rusia în martie 1843, cu scopul de a studia starea țărănimii. Timp de șase luni, urmând un traseu dinainte stabilit de autoritățile ruse, străbate partea europeană a Rusiei, Caucazul și Crimeea, fără însă a reuși să acopere decât un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
său în Rusia, Haxthausen și le petrece la Moscova, unde frecventează diferite saloane, făcând cunoștință cu o serie de reprezentanți ai nobilimii, printre care și tineri intelectuali slavofili (Starr, 1968, 469-470; Dennison și Carus, 2003, 567-568). Studiul rezultat în urma acestei călătorii se intitulează Studien über die inneren Zustände des Volkslebens und insbesondere bis ländlichen Einrichtungen Russlands (Studii asupra stării interioare, viața poporului și în special asupra instituțiilor agricole din Rusia), tradus în franceză cu titlul Études sur la situation intérieure, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și desăvârșit, felicitându-se totuși de a fi deschis o cale spre un subiect neînțeles și insuficient cunoscut până atunci. El este convins că „a observat această țară fără prejudecăți și cu această dragoste pe care douăzeci de ani de călătorii și de studii i-au insuflat-o pentru tot ceea ce este primitiv, natural și sincer în viața popoarelor”. Lucrarea sa își va atinge scopul, consideră autorul, dacă va da într-o oarecare măsură un impuls nou progresului social (Haxthausen, 1847
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
va alimenta lungă vreme disputele între adepții diferitelor ideologii politice, fiecare găsind în principiile de funcționare a acestuia argumente pro sau contra. Lucrarea Études sur la situation intérieure... este în cea mai mare parte redactată sub forma unui jurnal de călătorie, în care faptele observate sunt consemnate în ordine cronologică. Descrierile sunt pe alocuri întrerupte de afirmații de ordin general, în mai multe rânduri reluate, reformulate și îmbogățite. Din aceste considerente, stilul lucrării pare greoi și dificil de urmărit, după cum remarca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
numeroase. Numărul de tiaglo-uri variază în timp, în raport direct cu numărul de căsătorii, fapt ce implică efectuarea periodică de recensăminte (numite în Rusia revizii), în vederea reactualizării datelor de pe teren. Haxthausen notează faptul că de la Petru I și până în momentul călătoriei sale în Rusia (deci în decurs de 130 de ani) au avut loc opt asemenea recensăminte. La fiecare nouă revizie pământul este redistribuit în funcție de numărul de tiaglo-uri înregistrate, ceea ce atrage după sine schimbarea loturilor de pământ cultivate de fiecare gospodărie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
der Staatswissenschaften (Dicționar al științelor politice). Jena: Fischer. Vol. 5 (în total 8 volume publicate între 1923 și 1929) (după World Biographical Information System, Deutsches Biographisches Archiv, II serie, f. 117-118). Embacher, Friedrich. (1882). Lexikon der Reisen und Entdeckungen (Lexiconul călătoriilor și descoperirilor), vol. I - Die Forschungsreisenden aller Zeiten und Länder (Călătoriile științifice din toate timpurile și din toate țările). Bibliographisches Institut, Leipzig (după World Biographical Information System, Deutsches Biographisches Archiv, I serie, f. 338). Giurescu, Constantin C. (1973). Contribuții la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
total 8 volume publicate între 1923 și 1929) (după World Biographical Information System, Deutsches Biographisches Archiv, II serie, f. 117-118). Embacher, Friedrich. (1882). Lexikon der Reisen und Entdeckungen (Lexiconul călătoriilor și descoperirilor), vol. I - Die Forschungsreisenden aller Zeiten und Länder (Călătoriile științifice din toate timpurile și din toate țările). Bibliographisches Institut, Leipzig (după World Biographical Information System, Deutsches Biographisches Archiv, I serie, f. 338). Giurescu, Constantin C. (1973). Contribuții la istoria științei și tehnicii românești în secolele XV începutul secolului XIX
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
să beneficieze de un stagiu de cercetare de un an de zile la Facultatea de Comunicare a Universității Stanford. Pentru a ajunge în Statele Unite alesese calea maritimă. Iată relatarea: „Într-o noapte la Miami, încă amețit după o săptămână de călătorie cu vaporul peste Atlantic, am început să mă uit la un film și de la început am avut anumite dificultăți în a mă adapta la o prea mare frecvență a «întreruperilor» pentru reclama comercială. Și totuși, aceasta s-a dovedit o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
atâtea ori nu mai "simți" decât tăriile neființei; - nu se mai poate trăi decât în rătăcire. Răstoarnă-ți pașii și calcă pe stele. Repetă zilnic lecția acelei nopți, în care aștrii ți s-au dezvăluit ridicol de singuri. După fiece călătorie, progresul în nimic te leagă incurabil de lume. Descoperind noi frumuseți, pierzi prin atracția lor rădăcinile ce ți-au crescut când nu le-ai bănuit. O dată în interiorul vrăjii lor, în mireasma de nelume ce emană din ele, te înalți spre
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cu soare, un zâmbet sau un prieten; dar este de o mie de ori mai îngrozitor să fi pierdut, deja trăind, toate aceste, să poți spune despre tot ce ai auzit și văzut: niciodată, niciodată! Este ca într-o absurdă călătorie internă, care te-a separat radical de lucruri, deși prezența ta fizică se află în imediata lor apropiere. Cum o să pot admite că eu nu sânt făcut pentru viață, când în realitate viața nu este făcută pentru mine? Căci s-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
treizeci și șaselea. Vino, draga Maline, să mai cântam, să mai râdem, să sfidam privirile trecătorilor, mergând În șir indian prin Piața Unirii, ascunzându-ne matricolele. Ultimul număr de matricola școlară a lui Malin... Hai să mai punem la cale călătorii imaginare la cine stie care capăt al lumii. Noi te așteptăm oricât. Dacă tu ne-ai uitat, atunci, când Îți vei reaminti, că ai avut colegi și prieteni, vino, si ne vei găsi așteptându-te, si crede-mă, vei avea Întotdeauna prieteni
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
era capabil să Înțeleagă zbuciumul și sufletul răvășit al fiecăruia...Avea dreptul la un viitor strălucit și avea Încredere În acest viitor. Malin cel poznaș, veselul, modestul, zglobiul Malin nu mai este oare printre noi? Poate se ascunde undeva, poate călătoria lui cea mare și definitivă este doar o amăgire, un vis urât, un coșmar, de care putem scăpa... Parcă Îl văd din nou lângă mine, ciufulit, cu buzele strânse Într-o ușoară strâmbătura, privindu-mă puțin, apoi Întrebându-mă: ,,Vrei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]