50,619 matches
-
rechemat la brațetă pe la fel de inocentul Roman al nopților de vis împulovărat, refăcînd ce lumea sănătos/nesănătos amnezică a cam uitat. Să fim siguri că pînă și noii atleți ai Pesedeului cei care, machiavelic, l-au debarcat pe părintele fondator au privit cu zîmbită îngăduință noua ispravă a maestrului lor de ceremonii de pînă mai ieri. Să fim siguri? De unde știm că atleților postiliescieni nu le convine diversiunea și că încă o săgeată îndreptată chiar și prostește spre coaliția în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
culturii și a mentalităților, datorate lui Ștefan Lemny și lui Daniel Barbu. Am stabilit convențional drept limită inferioară de timp pentru intervalul la care trimit data întemeierii statelor medievale românești (jumătatea secolului XIV) − pentru că imaginarul local (în care intră legendele fondatoare), ca și mărturiile materiale (documentele), îi acordă un loc proeminent. Drept limită superioară trasez începutul modernității − momentul apariției ideilor iluministe în cultura română -, dat fiind caracterul stabil al formelor imaginarului, precum și al ideilor politice pe care acesta le reflectă. Speculum
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Miturile, modelele religioase sau cele eroice (populare), simbolurile și imaginile sprijină și se integrează în procesul de memorare colectivă, ce duce la fixarea în imaginar într-un mod structurat (precum în mod necesar se organizează materia narativă într-o povestire fondatoare) a locurilor comune cu relevanță identitară. Pentru că sunt solicitate competențele mnemotehnice ale comunității, se coagulează pe fundamente culturale generale cu valoare antropologică (simbolismul spațiului, al timpului, al puterii, al imaginii morții, ritualurile etc.) o rețea deschisă de imagini mentale și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
majore, sociale, spirituale (religioase) și culturale. Istoriografia reprezintă materializarea unei gândiri responsabile față de arhivarea trecutului comunității, dar și un model-grilă pentru fixarea în imaginarul colectiv a proiecțiilor identitare despre sine și despre alteritate, prin intermediul discursului instituțional și al unor narațiuni fondatoare (patrimoniul de memorie). Imaginarul medieval, în toate resorturile sale, oricât de schematice, conține însă "semne-însemne" (ca să-l reamintesc pe Le Goff) ale unei istorii particulare și reflectă o anumită semnificație a timpului care îl străbate și care îi asigură dinamica
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mitologiile, științele exacte, istoria, sociologia, psihologia, filosofia etc.). Ceea ce devine însă imediat provocator este faptul că sunt numite principiile de constituire a schemelor și a structurilor imaginarului, anume: relația, circulația, combinația și complexitatea. Pentru acest înțeles acordat imaginarului, imaginea este fondatoare de structuri, o modalitate concretă și absolut necesară pentru (re)cunoașterea trecutului. Imaginarul, la rândul lui, ar fi așadar, într-o definiție deja utilizată în cercetarea de față, o grilă de lectură creativă a realității, pentru că "realul" este de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
comunitate și lumea "exterioară", indiferent de natura ei, devine implicit, el însuși fiind o rețea deschisă și complexă de relații între imagini, în plan și în perspectivă, caracterizată de un anume dinamism intern care le menține actuale (Thomas 18). Instanțele fondatoare corelate de și în imaginar formează ele însele un sistem al "viului", ce manifestă caracteristicile naturii creatoare și, precum ea, sunt încadrate de echilibru, mișcare și ritm. Relația în sine (ritmul) este chiar depășirea unei aparente opoziții, împăcarea contrariilor, (re
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al soarelui, diferit de lumina difuză a renașterii ("sfumato" davincian). Organizarea de tip cartezian a cunoștințelor − subliniază Dubois în același loc − poate fi asimilată cu imaginea unui sistem solar, în care întreaga gândire se adună în jurul actului primordial, iluminant și fondator, al lui "Cogito ergo sum". Dorința de unitate se înfruntă însă cu conștiința unei rupturi, care duce în final la lumea duală sau la "fractura" barocă (Dubois, "Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 76). Raportul între dualitate și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
trei planuri: primul, al imaginii, conceptuale sau figurative, care operează așadar cu limbajul sau cu artele mimetice; al doilea, al schemelor, modelelor și tipurilor; al treilea, al formelor arhetipale (urme de memorie, izolate, vide), preluate în mituri (înțelese drept povești fondatoare), prin intermediul schemelor și al imaginilor. Zumthor ia astfel distanță de definiția dată arhetipului de către Gilbert Durand (53). Pe această linie de interpretare se va înscrie și propria mea opțiune, dar, spre diferență de Zumthor, voi situa diferit schema în raport cu totalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lui Parmenide), așa cum în mitologia (politică a) imperiului roman arhetipurile majore erau zeii întemeietori ai cetății eterne; în cazul imaginarului creștin, valorile absolute ale lumii greco-romane și ale celei iudeo-creștine sunt cumulate într-un unic arhetip, al divinității, ca voință fondatoare a lumii. Arhetipul tinde însă aici către o reprezentare - o imagine mentală, în primul rând − a forței generatoare a universului. Principiul arhetipal, pe baza unei scheme emergente, se fixează mai întâi într-o formă vagă, abstractă, cu un conținut determinat
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și legendară. (Durand 54) În cazul ideologiilor, seria de unități derivată din mit este formată din ideologeme și ideoleme (terminologie adaptată). Pentru că mitul este − în cea mai uzuală definiție a sa la ora actuală, datorată lui Mircea Eliade − o povestire fondatoare plasată illo tempore, cu referințe vagi (dacă există) la spațiu, nivelul unităților sintagmatice, corelate între ele în diacronie prin relații logico-simbolice de tip "sintactic", poartă marca prezenței scenariului. Singura diferență ar consta în faptul că ideologiile țin mai curând de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mitic și astfel se va naște un nou personaj, Radu Negru, ce acoperă cu umbra sa amintirea adevăratului ziditor de la Tismana. Imaginarul puterii a absorbit în final atât modelele populare, cât și realitatea istoriei, căreia i-a conferit dimensiuni mitice (fondatoare pentru vechea cultură "națională"). Încadrarea obligatorie a fenomenelor vieții în câmpurile semantice ale simbolurilor arhetipale coincide cu procesul semnificării acestora, iar la nivelul ontologic, cu luarea în posesie a tuturor circumstanțelor realului, prin logos-ul culturii. Unui astfel de tratament
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
redefinită printr-o iconografie "umanizată". Noile modele figurative au un rol decisiv în apărarea reprezentării sacrului, mai ales datorită activității franciscanilor (ei introduc reprezentările teatrale după "mistere", figurarea celor 14 momente ale "drumului Crucii", scenarizarea diferitelor episoade din viața sfântului fondator al ordinului și ilustrațiile biblice sofisticate). Sunt, totodată, și promotorii uneia dintre puținele teorii medievale ale imaginii: ca și la Ioan Damaschinul, imaginea divinității provoacă spiritul credincios să-i pătrundă esența, prin starea de contemplare; în plus, reprezentarea naturii, a
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
istoric, celelalte două, de sens fenomenologic doar stabilesc, așa cum precizam mai sus, orizontul cel mai larg al demersului, ceea ce înseamnă că și momentele uimirii din care s-a născut problema susținută de ele. În această perspectivă, cele trei întrebări sunt fondatoare pentru demers. Discursul trebuie să devină propriu-zis "tehnic" poziționat non-natural -, pentru că el vizează gâdirea, iar aceasta nu poate fi tematizată decât prin exploatarea reflexivității proprii (gândirii), adică prin deschiderea către sine, care scoate gândirea din naturalitatea sa aproape copleșitoare, îndreptând
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Wittgenstein despre "obiect", drept ceva mistic. Sensul fenomenului nu ține de o substituție propriu-zisă, cât de o redistribuire a sarcinilor logice între elementele noi ale judicativului. Fenomenul poate fi recunoscut ca atare în filosofia Tractatus-ului wittgensteinian, care trece drept lucrare fondatoare pentru aplicațiile "noii logici". Nu: 'semnul complex ‚aRb' spune că a se află într-o anumită relație cu b', ci ‚a' se află într-o anumită relație cu ‚b' spune că aRb."213 Așadar, semnul complex aRb ("propoziția") se "predică
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ideologie, cât pe acela al semnalării un fenomen cu mult mai important pentru judicativul constitutiv și, desigur, pentru posibilitatea de a gândi însăși originaritatea ideologiei: este vorba despre fenomenul ca atare al "dictaturii": ceea ce se află la început, ca "fenomen fondator", este astfel numai pentru că din perspectiva sa poate fi apreciat, evaluat, orice fapt ulterior în orizontul deschis de fenomenul fondator; acesta este astfel, așadar, doar datorită poziției sale, adică doar întâietății timporizării sale, trecerii sale în orizontul ființării. Tăria fenomenului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a gândi însăși originaritatea ideologiei: este vorba despre fenomenul ca atare al "dictaturii": ceea ce se află la început, ca "fenomen fondator", este astfel numai pentru că din perspectiva sa poate fi apreciat, evaluat, orice fapt ulterior în orizontul deschis de fenomenul fondator; acesta este astfel, așadar, doar datorită poziției sale, adică doar întâietății timporizării sale, trecerii sale în orizontul ființării. Tăria fenomenului originar nu este ceva în sine, ci doar o reacție a unui fapt dintr-o ordine față de "scleroza" relativă a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceva în sine, ci doar o reacție a unui fapt dintr-o ordine față de "scleroza" relativă a unor fapte ale aceleiași ordini, fapt timporizat în-ființat înaintea celorlalte; acestea din urmă căpătându-și rostul condiționat dinspre faptul reacționar, care devine fenomen fondator pentru acea ordine de fapte. Ideologia este un exercițiu prin care un fapt contingent este socotit necesar în virtutea timporizării sale preeminente în comparație cu alte fapte din orizontul de ființare în care se află cel dintâi. Ideologia însăși are o asemenea poziție
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
act în structura operațională a părtinirii, dar acel act care împlinește părtinirea; autorizarea este părtinirea ajunsă la forma sa desăvârșită. Autorizarea autorizării, ca timp care timporizează pentru a în-ființa (constitui) însăși autorizarea, este părtinire, așadar. Luată astfel, ea reprezintă actul fondator al dictaurii judicativului, în "partea" sa constitutivă și, desigur, în "partea" sa regulativă. Funcțiunea constitutivă și regulativă a judicativului reprezintă expresia directă a părtinirii, dacă ținem seama de preeminența constitutivității pentru orizontul dictaturii judicativului. Totuși, lucrurile stau astfel nu pentru că
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
același lucru); este vorba de fiecare dată despre inflația de autorizare, care pervertește orice fapt atins de ea, în sensul că îi provoacă de-naturarea. Toate acestea se petrec sub autoritatea unor instanțe care au trecut drept fapte "zeiești", de la gesturi fondatoare pentru fel de fel de practici omenești, până la ceea ce numim acum "valori". Acestea încalcă, înainte de toate, "dreptatea" lucrurilor, faptul că ele se ivesc în "lume" cu o natură proprie e drept, judicativ constitutivă, de vreme ce tocmai reducția judicativă a scos la
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
special prevăzut de lege, în afară funcției de bază; AS2 - indemnizația lunară brută, suma din profitul net și alte drepturi cuvenite administratorilor la companii/ societăți naționale, societăți comerciale, regii autonome, în baza contractului de administrare; AS3 - sume primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică; AS4 - sume plătite reprezentanților în Adunarea Generală a Acționarilor, în Consiliul de Administrație și în Comisia de Cenzori; AS5 - sume primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii; AS6 - indemnizația lunară a asociatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155680_a_157009]
-
special prevăzut de lege, în afară funcției de bază; AS2 - indemnizația lunară brută, suma din profitul net și alte drepturi cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale, regii autonome, în baza contractului de administrare; AS3 - sume primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică; AS4 - sume plătite reprezentanților în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație și în comisia de cenzori; AS5 - sume primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii; AS6 - indemnizația lunară a asociatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155680_a_157009]
-
unui statut special prevăzut de lege, în afară funcției de bază; ┌──┐ Indemnizația lunară brută, suma din profitul net și alte drepturi └──┘ cuvenite administratorilor la companii/ societăți naționale, societăți comerciale, regii autonome, în baza contractului de administrare; ┌──┐ Sume primite de membrii fondatori ai societăților comerciale └──┘ constituite prin subscripție publică; ┌──┐ Sume primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit └──┘ legii; ┌──┐ Sume plătite reprezentanților în adunarea generală a acționarilor, în └──┘ consiliul de administrație, în comitetul de direcție și în comisia de cenzori; Anexă ÎI ──────── (anexă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176134_a_177463]
-
se înregistrează la Comisie de către fondatori sau reprezentanții lor legali. Articolul 15 Cererea pentru autorizarea de constituire a societății de pensii este însoțită de următoarele documente: a) procură specială și autentică sau, după caz, delegație avocațială, semnată de toți membrii fondatori, prin care aceștia desemnează una ori mai multe persoane pentru a-i reprezenta în relația cu Comisia, pe parcursul instrumentării cererii de autorizare de constituire; ... b) proiectul actului constitutiv, care să conțină denumirea societății de pensii, conform rezervării eliberate de Oficiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180634_a_181963]
-
statut special prevăzut de lege, în afară funcției de bază; ┌──┐ Indemnizația lunară brută, suma din profitul net și alte drepturi └──┘ cuvenite administratorilor la companii/ societăți naționale, societă��i comerciale, regii autonome, în baza contractului de administrare; ┌──┐ Sume primite de membrii fondatori ai societăților comerciale └──┘ constituite prin subscripție publică; ┌──┐ Sume primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit └──┘ legii; ┌──┐ Sume plătite reprezentanților în adunarea generală a acționarilor, în └──┘ consiliul de administrație, în comitetul de direcție și în comisia de cenzori; Formularul 210 " Fișa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186080_a_187409]
-
unui statut special prevăzut de lege, în afară funcției de bază; - indemnizația lunară brută, suma din profitul net și alte drepturi cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale, regii autonome, în baza contractului de administrare; - sume primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică; - sume primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii; - sume plătite reprezentanților în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, în comitetul de direcție și în comisia de cenzori; - indemnizația lunară a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186080_a_187409]