51,240 matches
-
procesul de despărțire și recombinare, curentul de entropie rămâne neschimbat: <br>formula 40 Dificultatea este evident că, după despărțire, fascicolele nu mai sunt independente, ci sunt "coerente"; după mai multe reflexii, eventual pe materiale care emit apreciabil în același interval de frecvențe, ele rămân cel puțin "parțial coerente"; entropia totală trebuie să depindă deci, în afară de intensitățile celor două fascicole și de un parametru care să descrie coerența lor. Anume, pentru totală incoerență, (cum putem să presupunem că se intâmplă de exemplu pentru
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
număr pozitiv cuprins între 0 și 1, limite care corespund respectiv la totală incoerență și coerență. Pentru o descriere cantitativă a lui j, presupunem că f(t), g(t) sunt oscilațiile produse într-un punct de două unde plane, conținând frecvențe în același interval Δν iar f(ω),g(ω) transformatele Fourier ale componentelor lor analitice (cf. (F2)). Putem scrie atunci:<br>formula 42 unde K este o constantă complexă iar h(t) este "incoerent" cu f(t), în sensul ecuației (F3
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
în destindere adiabatică (deci cu entropie constantă) în procesul de expansiune a universului . Ea se "răcește" atunci după ecuația (3). Analogia entropiei radiației termice cu aceea a unui gaz este limitată: Pentru radiație cu o distribuție arbitrară de energie după frecvențe și cuprinsă într-o încăpere complet reflectătoare, nu există (clasic) nici un mecanism care să-i permită modificarea entropiei. Numai interacția cu un corp material - e suficient "un grăunte" - poate face entropia să crească. Un gaz are în contrast un mecanism
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
în limba franceză difuzată de redacția franceză a RFI Monde. Această structură bilingva are o contribuție notabilă la o mai clară poziționare a României în spațiul francofon. În cele patru orașe din țara în care postul de radio dispune de frecvențe proprii (București, Iași, Craiova și Cluj), 4,8 % dintre locuitori asculta zilnic . Audiență săptâmânală a progresat, de asemenea, foarte mult : 13,1 % ( față de 2,7 % în urmă cu trei ani ). În București, audiența zilnică a RFI România este de
RFI România () [Corola-website/Science/316531_a_317860]
-
Franței. Totul a început în 1990 când RFI a dorit să înființeze un post de radio bilingv în parteneriat cu Institutul Politehnic București. În decembrie 1992, Consiliul Național al Audiovizualului a atribuit Universității Politehnica București o licență de emisie pe frecvența de 93,5 Mhz pentru Radio Școală Delta. Acordul prevedea preluarea emisiunilor produse de RFI Monde și de Redacția Română din Paris, dar și formarea unor specialiști în emisiuni de radio. Între 1992 și 1998, RFI a încheiat un parteneriat
RFI România () [Corola-website/Science/316531_a_317860]
-
este folosită de asemenea și banda Ku. Una dintre tehnologiile folosite pentru a măsura viteza unui vehicul aflat în mișcare folosește radarul Doppler pentru a emite o undă radio spre vehicul și deduce apoi viteza vehiculului prin măsurarea schimbării în frecvența undei reflectate. Aparatele de radar pot fi portabile, montate pe vehicule sau montate pe un obiect fix, cum ar fi un semafor. Detectoare radar folosesc un receptor superheterodină pentru a detecta aceste emisii electromagnetice de la aparatul radar și activează o
Detector radar () [Corola-website/Science/316545_a_317874]
-
40-45 de ore de operare. Astăzi detectorul radar fără fir Escort Solo S2 reprezintă standardul pentru detectoarele radar portabile fără fir. Al doilea obstacol tehnologic a fost adăugarea benzii Ka. Pistoalele radar ale poliției au început sa fie produse pe frecvența Ka în 1988. Acestea pistoale erau toate produse pe o singura frecventa Ka. Escort DSP a fost lansat in 1989 devenind primul detector radar cu procesare digitală a semnalului, tehnologie ce a fost folosită la nivel militar. Produsul utiliza un
Detector radar () [Corola-website/Science/316545_a_317874]
-
detectoarele radar și laser Passport 1000 și 1100. Restul produselor ce urmau în vara anului 1993 aveau integrate detecție radar și laser. La scurt timp de la introducerea laser-ului, producătorii de pistoale radar au introdus pistoale care operau pe diferite frecvențe în raza de frecvența super larga de 2.6 GHz. Aceasta a însemnat ultima picătura pentru multe dintre detectoarele radar mai slabe. Primele detectoare radar ce aveau integrate banda Ka au fost livrate în vara anului 1993.
Detector radar () [Corola-website/Science/316545_a_317874]
-
Passport 1000 și 1100. Restul produselor ce urmau în vara anului 1993 aveau integrate detecție radar și laser. La scurt timp de la introducerea laser-ului, producătorii de pistoale radar au introdus pistoale care operau pe diferite frecvențe în raza de frecvența super larga de 2.6 GHz. Aceasta a însemnat ultima picătura pentru multe dintre detectoarele radar mai slabe. Primele detectoare radar ce aveau integrate banda Ka au fost livrate în vara anului 1993.
Detector radar () [Corola-website/Science/316545_a_317874]
-
Abundența naturală (prescurtată AN) se referă la frecvența cu care poate fi întâlnit un element chimic în natură (scoarța terestră, biosferă, atmosferă, hidrosferă) în comparație cu alte elemente, sau la frecvența izotopilor acelui element. Ea poate fi determinată de un anumit număr de factori. Elementele cele mai frecvent întâlnite în
Abundență naturală () [Corola-website/Science/316568_a_317897]
-
Abundența naturală (prescurtată AN) se referă la frecvența cu care poate fi întâlnit un element chimic în natură (scoarța terestră, biosferă, atmosferă, hidrosferă) în comparație cu alte elemente, sau la frecvența izotopilor acelui element. Ea poate fi determinată de un anumit număr de factori. Elementele cele mai frecvent întâlnite în natură sunt oxigenul, siliciul, iar cele mai rare fiind produsele de dezintegrare ale franciului (astatin). Elementele din interiorul pământului, spre deosebire de cele
Abundență naturală () [Corola-website/Science/316568_a_317897]
-
prezent 6 albume. Atkins s-a născut în Queens, New York. A fost crescut de către mama sa și de către bunici că un „Martor al lui Iehova”. La vârsta cinci ani, sora lui a decedat în urma unor complicații respiratorii; lăsându-l singur. Frecvență o școală amestecata, PS 186, dar transferat la o altă școală asemănătoare, datorită numeroaselor lupte în care era implicat. Atkins își începe carieră în 1994 cu "Cash Money Click". I-a spus lui Curtis Waller de la "MTV News" că numele
Ja Rule () [Corola-website/Science/316597_a_317926]
-
despre calculator. Cînd Jobs a fost întrebat dacă era deranjat datorită întîrzierii datei de lansare cu cîteva luni a răspuns "Tîrziu? Calculatorul acesta este cu 5 ani înaintea competiției". NeXT Computer era bazat pe noul procesor Motorola 68030 cu o frecvență de 25 de MHz. Inițial a fost considerată posibilitatea folosirii procesorului RISC Motorola 88000, dar s-a renunțat la idee pentru că nu era disponibil în cantități suficiente. Principalele caracteristici ale calculatorului erau 8 pînă la 64 de Mega Octeți de
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
Producătorul Richard Donner i-a propus lui Patrick Stewart mai întâi să joace rolul lui Xavier când filmau în 1997 "Teoria conspirației". James Caviezel a fost mai întâi distribuit că Cyclops, dar a renunțat din cauza unor conflicte cu planificarea filmului "Frecvență". James Marsden nu era obișnuit cu acest personaj, dar s-a acomodat după ce a citit variate reviste cu benzi desenate. Marsden și-a modelat modul de interpretare similar cu al unui cercetaș. Eric Mabius și-a exprimat interesul pentru rolul
X-Men (film) () [Corola-website/Science/316638_a_317967]
-
întâlnite în stânga râului, constau în antrenarea pe pante a pachetelor de strate. b) Alunecările sub formă de trepte (ating adâncimi de 5-10 m) ocupă suprafețe restrânse în sectoarele mijlocii ale versanților dealurilor dintre localitățile Colibi și Secășel. Curgerile noroioase au frecvență foarte redusă și se produc pe versanții cu pante mai mari de 15o în sectorul Roșia de Secaș - Broșteni și în bazinul Ghirbomului. Apar pe terenurile arabile și sunt asanate, în mare parte, toamna prin efectuarea arăturilor. Solifluxiunea, activată în
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
și energia radiată este egală cu cea absorbită, cât și modul în care echilibrul este restabilit atunci când este perturbat. Deși modelul este foarte simplu, el este suficient pentru studiul „radiației corpului negru”- radiația electromagnetică având acea distribuție de intensitate după frecvențe care se stabilește atunci când este în echilibru cu materia la o temperatură dată. După legile lui Kirchhoff (consecințe ale principiului al doilea al termodinamicii) aceasta distributie este "universală", adică independentă de material, ceea ce Max Planck a socotit că îl îndreptățește
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
cu anumite ipoteze suplimentare asupra oscilatorului și a radiației înconjurătoare; aceste ipoteze sunt și ele cuprinse în noțiunea de „rezonator al lui Planck” și vor deveni explicite in cursul articolului. În afară de masa m și sarcina e, rezonatorul este caracterizat de frecvența sa proprie „circulară”, ω, legată de constanta k a forței elastice prin "k = mω". Frecvența proprie „normală” (numărul de oscilații pe secundă) este "ν = ω/2π". Studiul detaliat al rezonatorului duce la două formule ((1) și (2) de mai jos
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
cuprinse în noțiunea de „rezonator al lui Planck” și vor deveni explicite in cursul articolului. În afară de masa m și sarcina e, rezonatorul este caracterizat de frecvența sa proprie „circulară”, ω, legată de constanta k a forței elastice prin "k = mω". Frecvența proprie „normală” (numărul de oscilații pe secundă) este "ν = ω/2π". Studiul detaliat al rezonatorului duce la două formule ((1) și (2) de mai jos) care, confruntate cu evidența experimentală, l-au condus pe Max Planck la ideea că emisia
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
și (2) de mai jos) care, confruntate cu evidența experimentală, l-au condus pe Max Planck la ideea că emisia radiației are un caracter discret. Prima dintre ele descrie evoluția în timp a energiei (judicios mediate) U a oscilatorilor cu frecvența proprie ω= 2πν în funcție de intensitatea I(ν,t) a radiației incidente ("c" este aici viteza luminii):<br>formula 1 La echilibru, energia medie este constantă, intensitatea este independentă de timp și obținem relația între energia medie a oscilatorilor și intensitatea „radiației
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
luminii):<br>formula 1 La echilibru, energia medie este constantă, intensitatea este independentă de timp și obținem relația între energia medie a oscilatorilor și intensitatea „radiației corpului negru”:<br>formula 2 După Planck, o colecție de N astfel de rezonatori (cu aceeași frecvență proprie) poate fi privită ca un sistem termodinamic chiar în absența câmpului electromagnetic și i se poate atribui o temperatură și o entropie "S(U,N, ν)" ; de asemenea radiația electromagnetică de aceeasi frecvență (în echilibru cu materia) are o
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
N astfel de rezonatori (cu aceeași frecvență proprie) poate fi privită ca un sistem termodinamic chiar în absența câmpului electromagnetic și i se poate atribui o temperatură și o entropie "S(U,N, ν)" ; de asemenea radiația electromagnetică de aceeasi frecvență (în echilibru cu materia) are o entropie (vezi Entropia radiației electromagnetice). În echilibru unul cu celălalt, cele două sisteme au aceeași temperatură. Mai mult, dacă energia medie a oscilatorilor are o abatere ΔU față de valoarea ei de echilibru, atunci are
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
formulă scrisă în 1897 de către J.Larmor (Calculele lui Max Planck conduc la aceleași concluzii, dar sunt mai lungi) arată aceasta explicit: puterea radiată de o sarcină cu accelerația a este <br>formula 4 Drept consecință, dacă mișcarea este oscilatorie cu frecvența ν și amplitudinea A:<br>formula 5 puterea medie radiată este dată de formula lui Hertz (1886):<br>formula 6 unde U este energia oscilatorului :<br>formula 7 Efectul radiației asupra mișcării oscilatorului poate fi reprodus de o forță suplimentară "F" :<br>formula 8
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
dt și folosind expresiile lor în formula pentru dx/dt obținem ecuația căutată:<br>formula 15 Coeficienții ecuației sunt corecți până la ordinul ε. Pentru a stabili ordinele de mărime, presupunem că E(t) are o dependență oscilatorie ("armonică") de timp, cu frecvența ω: "E(t) = Eexp(iωt)". Poate fi găsită atunci o soluție particulară f(t) cu aceeași frecvență (calcule analoage se găsesc mai jos) și putem estima:<br>formula 16 Dacă e si m sunt valorile pentru electroni (e=4.8×10
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
sunt corecți până la ordinul ε. Pentru a stabili ordinele de mărime, presupunem că E(t) are o dependență oscilatorie ("armonică") de timp, cu frecvența ω: "E(t) = Eexp(iωt)". Poate fi găsită atunci o soluție particulară f(t) cu aceeași frecvență (calcule analoage se găsesc mai jos) și putem estima:<br>formula 16 Dacă e si m sunt valorile pentru electroni (e=4.8×10 fr, m= 9×10 g) termenul ε/m este ca.6×10s; ultimii doi termeni din ecuația
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
Dacă e si m sunt valorile pentru electroni (e=4.8×10 fr, m= 9×10 g) termenul ε/m este ca.6×10s; ultimii doi termeni din ecuația de mai sus sunt neglijabili câtă vreme ωε/m«1. Această frecvență corespunde unei perioade de ca 4×10 s, adică unei lungimi de undă λ ≈ 10 cm. Aceasta este în domeniul razelor gamma și deci departe de regiunea vizibilă pe care o studiem. De aceea, ignorăm ultimii doi termeni ai ecuației
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]