51,462 matches
-
volumul colectiv Versuri din Transilvania Nordică, apărut la Cluj, în 1941, sub îngrijirea lui Gh. Dăncuș. Prima carte a lui M., Vâslind pe apele destinului (1942), asemenea celei imediat următoare, Rugăciunile dorului (1943), cultivă un lirism neosămănătorist, înveșmântat într-un stil „artificios și dulceag” (Dumitru Micu). Coleg de generație cu Francisc Păcurariu și Teohar Mihadaș, poetul se definește printr-o sensibilitate dominată de tristețe. Cel mai adesea trăirile sunt exprimate direct, în absența unei expresii poetice suficient cristalizate: „Zidarul de poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
chirurgical cardiac actuale să fie treptat înlocuit de o serie de tehnologii alternative aplicate de clinicieni și nu de chirurgi cardiovasculari. În contrapunct, așa numita epidemie de afecțiuni cardiovasculare specifică populațiilor central europene și nord americane este direct corelată cu stilul de viață și tipul de dietă alimentară. În cazul modificării la nivel populațional a acestor modele/tipare comportamentale și/sau nutriționale sau a aplicării unor terapii farmacologice de control sau remisie a afecțiunilor coronare este posibil a asista în viitor
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în Corpus Hippocraticum, realizat la începutul Evului Mediu. în total vreo 60 de texte (cărți), cele mai multe în dialect ionian. Când prezintă bolnavi, le dă toată cartea de vizită. Bolile sunt redate în toată simptomatologia lor, cu sublinieri principiale și în stil foarte concis, aforistic, nelipsind circumstanțele îmbolnăvirii pacientului. Multe din aforismele sale circulă și azi didactic. Hippocrat caută să-i lase medicinei înțelepciunea (sofia) ei, încercând s-o debaraseze de speculația filosofică, în mod expres de cea magică. Cărțile sale au
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Contrastant, pe alocuri fantastic, de multe ori vizionar, acest spirit tulburător, și deschizător de căi spre viitorul unei medicine noi, edificată pe raportarea omului la natură și a universului la om, în care experimentul și laboratorul își vor spune cuvântul. Stilul său aforistic, pe alocuri amalgamat, datorită prea întinsului său orizont de cunoaștere este incitant și provocator. Ca medic al minerilor din Tirol și ca cercetător prin ateliere și alte locuri de muncă, Paracelsus a observat că muncitorii sufereau de maladii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nosologia sa, Boerhaave distinge între organe solide și umori, dă o mai mare atenție pulsului decât temperaturii, care dincolo de normal devine semnal benefic pentru prezentarea la medic. Unele din afirmațiile sale se găsesc și la alți practicieni și teoreticieni, dar stilul său aforistic accentuează originalitatea descoperirilor și interpretărilor sale. Elevii formați de Boerhaave au ajuns în toată Europa, viitori fondatori de școli medicale. Între discipolii săi Gerard van Swieten, este medicul chemat de Maria Thereza, în 1745, să organizeze învățământul medical
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Franceze de științe. În tratatele: Introduction à l’étude de la médecine expérimentale (1865) și Principes de médecine expérimentale (postum), savantul se întâlnește cu medicul și filosoful. Pozitivismul său este obiectivismul observației și experimentului, ale investigației riguroase. Sensibilitatea literară îi face stilul agreabil. Între curiozitățile sale mai greu de înțeles este opoziția sa față de Pasteur și dubitarea microbiologiei, existenței fermenților și germenilor ca ființe vii. Cl. Bernard a format discipoli de seamă și a colaborat cu mari personalități medicale. împreună cu Jean Bourgeois
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
menite să Înlesnească predarea și Însușirea cunoștințelor și deprinderilor. Acum se realizează un Învățământ formativ, ceea ce Înseamnă: selectarea judicioasă a conținutului, dezvoltarea capacităților intelectuale și a creativității, cultivarea intereselor cognitive și profesionale, formarea aptitudinilor de investigare științifică, precum și a unui stil de muncă independentă. Copilul trebuie Învățat cum să Învețe. J. Bruner susține că orice temă poate fi prezentată În forme care să pună accent fie pe acțiuni obiectuale, fie pe imagini, fie pe mijloace verbale, aici se vede importanța aplicării
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
aplicarea lor, la verificarea și notarea rezultatelor. Voi prezenta În cele ce urmează structura unei activități formale În care elementele tradiționale se Îmbină cu elemente de didactică modernă. Tradițional educatoarea formează sarcini și cere anumite răspunsuri și o anumită conduită. Stilul educatoarei este de dominare a activității realizând o activitate de predare. Reforma didactică modernă stabilește de predare Învățare. Educatoarea va ține seama În proiectare și desfășurarea activității de următoarele obiective de referință: trezirea interesului copilului, comunicarea obiectivelor operaționale Într-o
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
zilelor noastre, RL, 1980, 17; Valentin F. Mihăescu, „Iarna e o altă țară”, LCF, 1980, 19; Ioan Holban, „Lumină pentru cei singuri”, CRC, 1980, 25; Popa, Clasici, 89-92; Cosma, Romanul, I, 218-219; Radu, Pagini, 75-77; Lucian Chișu, O amprentă de stil, L, 1991, 12; Radu Aldulescu, Prozatorii și martiriul general, RL, 1992, 12; Ioana Bot, Portret ambiguu, TR, 1992, 15; Dicț. scriit. rom., II, 314-315; Popa, Ist. lit., II, 934-935. T.R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
mucegaiului, a unui ac de albină și a unui păduche. Scrisoarea a fost imediat publicată în Philosophical Transactions, fiind urmată în total de 165 de scrisori în decurs de 50 de ani. Scriind în limba sa maternă, Leeuwenhoek avea un stil direct și inteligibil și a descris o mare diversitate de specimene. În 1676, el considera protozoarele descoperite în apa de ploaie drept niște mici animacule, și cele mai jalnice ființe din câte mi-a fost dat să văd; pentru că, atunci când
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
instalarea de paratrăsnete pe toate edificiile publice. În țara noastră localitatea Cisnădie, în limba germană Heltau, a fost menționată documentar pentru prima dată în 1323. Cu toate acestea, încă de prin 1300 a fost construită o biserică de piatră în stil romanic , care a fost dedicată sfintei Walpurga. În anul 1425 în Cisnădie a fost construit primul turn cu ceas din Transilvania. Deoarece biserica și turnul au fost lovite de mai multe ori de trăsnet, în 1797 a fost montat pe
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
printre expresiile majore ale sensibilității umane”. După Introducere în opera lui N. Filimon (1973), M., fără a părăsi teritoriul istoriei literare, nu a mai dat o lucrare de amploare până la studiul Mihail Sebastian romancierul (1993). Renunță, în mare măsură, la stilul telegrafic, sincopat, oarecum bizar, pe care îl adoptase în perioada anterioară. Ultima lucrare este mai mult decât un „periplu estetic prin universul epic” al lui Mihail Sebastian, izbutind să realizeze armonizarea interpretării cu investigația documentară. Exegetul definește scriitorul prin două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
sex, pregătire profesională; în școlile în care există diferențe importante în privința pregătirii profesionale, de exemplu, pot apărea mai frecvent stări conflictuale). * Factori instrumentali țin de condițiile și de mijloacele de realizare a obiectivelor propuse: condițiile materiale, relațiile dintre membrii școlii, stilul de conducere și competența directorului, eficiența comunicării în interiorul școlii și între școală și deferiți parteneri externi. * Factori socio - afectivi și motivaționali se referă la contaminarea afectivă în cadrul relațiilor interpersonale (acceptare, respingere, aprobare etc.), relațiile membrilor școlii cu directorul, tehnicile de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
trăsăturile de personalitate și cunoștințele acumulate, precum și strategiile dobândite și universul cultural format. Nu se poate vorbi despre competență în absența aptitudinilor. M. Călin consideră că, în cazul profesorului, competența este condiționată de informație, care acționează asupra performanței și a stilului de muncă (M. Călin, 1996, p. 48). În ceea ce privește structura setului de competențe necesare exercitării profesiei didactice, există o mare diversitate de păreri. Practic, fiecare autor are propria părere în această direcție. M. Călin identifică șase competențe necesare în atingerea scopurilor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
oricare altele cere ca practicantul să joace mereu același rol, cu care să se identifice pe toată durata vieții active. În cazul asumării mecanice a acestui rol intervine plictiseala, rutina, suprasaturarea care nu pot fi eliminate decât prin adoptare unor stiluri de muncă eficiente; * competența managerială asigură eficiența organizării și conducerii activităților pe care le presupune profesia didactică (L. Antonesei, 2002, p. 109). Neculau și Ș. Boncu reduc numărul competențelor necesare exercitării profesiunii didactice la trei: * competența profesională presupune ca profesorul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
înlăturate, în încercarea de a modela un concept integrativ al sinelui. Pentru a ajunge la o identitate coerentă, adolescenții ”încearcă” diferite roluri fără a se angaja în vreunul. Atitudinile și valorile stabile, alegerea profesiunii și a partenerului de viață, a stilului și drumului de viață se integrează gradual făcând posibilă simțirea propriei persoane și a celor din jur. În mod ideal, criza de identitate ar trebui rezolvată până în jurul vârstei de 20-25 ani pentru ca individul să se poată orienta ulterior către
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
reglementeze caracterul pulsional și nedirecționat al memoriei inconștiente care este profund afectată de orice evenimente” (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 197). Această organizare a mecanismelor memoriei permite eficiența crescută a procesului de înmagazinare a cunoștințelor. Are loc constituirea unui stil propriu de memorare, în același timp cu intensificarea achiziției de cunoștințe. În această perioadă memoria este afectată profund de orice eveniment. Caracteristic este și faptul că adolescentul poate memora și ceea ce nu înțelege. Aceste modificări pe care le suferă memoria
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
acest centru de greutate pleacă și vin fără excepție metaforele poetului. În Antù (1968) se află rostiri cam în spiritul lui Don Quijote (cu care este oarecum afin) sau se tratează timpul și vremea cam într-o doară (chiar dacă „în dulcele stil clasic”): „Altminteri va fi toamnă/ altminteri vor fi ploi/ ovalul picăturii/ îl vom trăi și noi/ mai neștiind de nimeni/ mai altfel decât este/ se va uimi pământul/ de faptele aceste.” Apoi totul devine „de neatins, de neatins”, ca în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
taoiste, shintoiste, musulmane, creștine, în temeiuri filosofice și etice laice: grecești, latine, franțuzești, germane, englezești, americane, românești etc. S-au structurat concepții erotologice raportate la epocile istorice: antică, medievală, modernă. Toate au modelat conduitele de exprimare erotică umană, au marcat stilurile de viață ale oamenilor și ale comunităților din timpuri îndepărtate până în contemporaneitate. Lucrarea de față prezintă, selectiv, o incursiune într-o lume specială, fascinantă, seducătoare, aceea a curtezanelor și a pseudocurtezanelor prin portretizări ale divinităților mitice reprezentative, ale figurilor legendare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fiul lor ce a urmat la tron, Mahmud al II-lea (1808-1839), a adus mari schimbări reformatoare imperiului. Pe Selim al III-lea (1789-1804) l-a învățat limba franceză și l-a convins să construiască, la Istanbul, un castel în stil rococo. Ganika în India În India antică și medievală, vânzătoarele de plăceri sau profesionistele sexului erau stratificate. Cele sacre devadasi erau atașate templelor și aduceau profituri acestora. Cele de condiție medie rupadjibi erau tolerate de societate, cele de condiție joasă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
tineri spartani s-au numărat printre câștigătorii olimpiadelor, cele mai importante întreceri din Grecia antică. Eroismul, supunerea, devotamentul față de cetate, jertfa constituiau trăsăturile morale cultivate spartanilor. Dansul și muzica contribuiau la modelarea personalității băieților și fetelor acestea fiind crescute în stil masculinizat, sportiv, pentru a crește copii sănătoși și viguroși, demni de cetate. Nu se neglija învățarea cititului, scrisului și calculului matematic. Al doilea model educațional raportat la cetate este cel atenian, un model aristocratic, esențializat exprimat în idealul kalokagathiei (kalos
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de frumusețea trupului, își prelungea somnul, făcea băi dese cu care se răsfăța, îi plăceau hainele somptuoase, bijuteriile prețioase, simțea instinctiv că frumusețea este și o garanție a puterii, avea un gust special pentru fast. Procopius, în Istoria secretă, cu stil pamfletar și nefavorabil Theodorei, a adunat zvonuri, legende, calomnii și adevăruri despre Theodora, a prezentat-o preponderent ca o curtezană ce a uzat de seducție, perfidie, lăcomie și cruzime pentru a-și atinge scopurile. Și episcopul Ioan din Efes, în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
exegeți i-au pus la îndoială existența ca poetă, acceptând-o doar ca și curtezană. Publicarea volumului Opere, al Louisei Labé în 1555, de către editorul ce tipărise pe poetul renascentist Petrarca, a avut răsunet. Au fost apreciate sonetele ei în stil Petrarca, elegiile, alegoria Debat de Folie d'Amour a fost comparată cu Elogiul prostiei al lui Erasmus. Lucrările ei au fost traduse în germană de poetul Rainer Maria Rilke, în engleză, de Robert Greene. În limba română, prin traducerile Veronicăi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
prietenă cu La Bruyère, cu Voltaire. A fost suspectată de relații saphice cu doamna de Montespan. Având fler pedagogic și dorința de a împărtăși altora experiența comportării mondene, a fondat Școala de galanterie pentru tineri aristocrați unde aceștia își exersau stilul manierelor elegante, aptitudinea de a seduce. Tinerele asistente erau aduse pentru a se exemplifica comportamentele de exprimare socială, galantă, rafinată. Cultivata și spirituala Ninon se întreținea cu oaspeți distinși, cu scriitori, filosofi, pictori, militari, înalți prelați, aristocrați de Curte, cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
științelor. În vremea Ecaterinei a II-a, s-au construit palate, viața de Curte era strălucitoare. La ordinul ei a fost construită o cameră a tronului magnifică, a fost construită Sala Teatrului la Ermitaj, a impus, prin gustul ei estetic, stilul neoclasic în locul celui baroc. Iubitoare de cărți și de opere de artă, țarina a făcut mari investiții în achiziționarea de opere de artă valoroase, de cărți și manuscrise. A cumpărat, prin experții ei, colecții de artă din Germania, Franța, Italia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]