50,573 matches
-
Paris, 1993; Le Fumet de la chimère, Paris, 1997; L’Homme qui se dit Lénine (L’Homme qui se dit Lénine. Comme des cafards sur un plafond laqué. Confectionner un demi-dieu), Paris, 1998; L’Homme à la balafre, Paris, 1999. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Filtru”, RL, 1968, 4; Al. Andriescu, Între livresc și sensibilitate, CRC, 1968, 20; Al. Piru, Din poezia ieșenilor, LCF, 1968, 23; Haralambie Țugui, „Filtru”, IL, 1968, 9; Nicolae Manolescu, „Dramele puterii”, CNT, 1969, 6; Al. Călinescu, „Dramele puterii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
Contribuții la filosofia Renașterii, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1984, Psihologia meditației indiene. Studii despre yoga, introd. Charles Long, Epilog de Ioan Petru Culianu, București, 1992; Alexandru Busuioceanu, Caietele de la miezul nopții (Jurnal. 1939-1957), tr. și pref. edit., București, 2001. Repere bibliografice: Mircea Zaciu, Lecturi și zile, TR, 1975, 30,31; Liviu Grăsoiu, Nici legendă, nici adevăr, LCF, 1975, 37; Vasile Gh. Șega, Originea lui Tudor Arghezi, R, 1975, 9; I.D. Lăudat, Precizări în legătură cu biografia lui Tudor Arghezi, CRC, 1975, 39; Mitzura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
cremene, București, 1981; Comediile lui I. L. Caragiale, București, 1996; Caragiale, firește, București, 1999; Literatură și comunicare. Relația autor-cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă, Iași, 1999; Calendarul după Caragiale (în colaborare cu Călin Andrei Mihăilescu și Rodica Zafiu), București, 2002. Repere bibliografice: George Muntean, „În livada de cremene”, RL, 1982, 34; Rotaru, O ist., III, 936-937; Țeposu, Istoria, 149; Z. Ornea, Colecția „Tezaur” de la Humanitas, RL, 1996, 30; George Ardeleanu, „Comediile lui I. L. Caragiale”, LL, 1997, 2; Andreea Ciotec, Contra „junk-food”-ului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
asociației de rime cantabile, cu notația rece, amară, poemele se nutresc dintr-o imaginație livrescă. SCRIERI: Numele profesorului, București, 1986; Profesorul de fericire, București, 1989; Vocea profesorului, București, 1993; Evreii. Istorie, valori, București, 2000; Viață de profesor, București, 2002. Repere bibliografice: Țicu Goldstein, Valori iudaice, „Realitatea evreiască”, 2000, 119; Aura Christi, Ex libris, CNT, 2000, 47; H. Zalis, Semn de carte, CNT, 2002, 36. M.Dr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288025_a_289354]
-
îngr. Domnica Filimon-Stoicescu, introd. Șerban Cioculescu, București, 1970; ed. București, 1987; Opere, I-II, îngr. și introd. Mircea Anghelescu, note și variante George Baiculescu, București, 1975-1978; ed. București, 1998; Escursiuni în Germania meridională. Nuvele, postfață Paul Cornea, București, 1984. Repere bibliografice: Ion Ghica, Opere, I, îngr. și introd. Ion Roman, București, 1967, 157-161; Iorga, Pagini, I, 120-139; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 284-285, 307-310; Lovinescu, Scrieri, I, 192-196; Lovinescu, Critice, X, 185-207; Perpessicius, Opere, II, 48-53, IX, 182-187, 215-219; Constantinescu, Scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
a lui Epifanie Preaînțeleptul, îngr. și pref., București, 1975 (tr. Corneliu Golopenția); Cronica lui Mihai Viteazul, îngr. și introd., București, 1981; Paisie Velicikovski, Dobrotoliubie, pref. mitropolitul Daniel, București, 1990; Paisianismul - un moment românesc în istoria spiritualității europene, București, 1996. Repere bibliografice: George Muntean, „Studii și articole de literatură română veche”, CNT, 1967, 51; Corneliu Bărbulescu, „Studii și articole de literatură română veche”, GL, 1968, 3; I. D. Lăudat, „Studii și articole de literatură română veche”, IL, 1968, 9; G. Mihăilă, „Studii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
vădit în prozele din Iubirile pierdute se pot recupera (1987), unde se observă o trecere spre formulele moderne, spre cultivarea scriiturii tincturate ironic. SCRIERI: Bărbații la mijlocul verii, pref. Vladimir Beșleagă, Chișinău, 1982; Iubirile pierdute se pot recupera, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Bătrânu, Elogiu vredniciei, nobleței..., LA, 1983, 28 iulie; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 217-218. Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 219. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288122_a_289451]
-
de înfiripare a gândirii estetice în Moldova medievală. SCRIERI: Conținut și formă în opera literară, Chișinău, 1972; Frumosul artistic și valoarea lui educativă, Chișinău, 1972; Semnificația social-estetică a literaturii, Chișinău, 1976; Imaginea artistică și procesul de creație, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, 255-261; Mihail Dolgan, „Conținut și formă în opera literară”, RLSL, 1976, 2; V. Pâslaru, Literatura-fenomen social-estetic, „Învățământul public”, 1978, 17 ianuarie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 275. M.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288086_a_289415]
-
soare. Drumul câinelui, București, 1982; Vocația constructivă, București, 1983; Toamnă fierbinte, București, 1986; Lostrița, București, 1990; Omul de sub munte, Alba Iulia, 1990; Cum mor țăranii, București, 1991; Coridorul puterii, vol. I: Suburbiile vieții, Deva, 1994; Umbra răsculatului, București, 1996. Repere bibliografice: Perpessicius, Tinerii noștri scriitori, „Flacăra roșie” (Arad), 1955, 3429; Nicolae Manolescu, „Cordovanii”, CNT, 1963, 36, 37; Eugen Simion, „Cordovanii”, GL, 1963, 39; Dumitru Micu, O epopee a satului contemporan, VR, 1963, 10; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 182-201; Râpeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
sonetiști, iubind, cam ca Shakespeare, sau exhibând dragostea, cu ochii la Emil Brumaru, însă cu mai multă pudibonderie. SCRIERI: 1100 de zile risipite, Cluj-Napoca, 1975; Soarele de pe Ararat, Cluj-Napoca, 1981; Colina zorilor, Cluj-Napoca, 1987; La steaua singurătății, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Magda Ursache, „1100 de zile risipite”, CRC, 1975, 5; Voicu Bugariu, Notație și semnificație, LCF, 1975, 16; Laurențiu Ulici, Sentimentul cuvintelor, RL, 1975, 17; Mihai Dinu Gheorghiu, Psihologie și compoziție, CL, 1975, 6; Valentin Tașcu, „1100 de zile risipite”, ST
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
alte versuri din acest peisaj mozaicat sunt impregnate de sentimentalism, de umanitarism. SCRIERI: Melodii intime, București, 1854; Patrie și libertate, București, 1879; Pagini alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908; Patrie și libertate, îngr. Rodica Rotaru, București, 1988. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 136-139; A. I. Odobescu, Opere complete, II, București, 1925, 236-248; Iacob Negruzzi, Gheorghe Cretzianu, CL, 1887, 6; Al. I. Șonțu, George Crețeanu, București, 1888; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 14, 42-48, 65; Călinescu, Ist. lit. (1941), 293-294, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
I-II, pref. trad., București, 1991; Witold Gombrowicz, Ferdydurke, postfață trad., București, 1996, Pornografie, postfața trad., București, 1999, Trans-Atlantic, postfața trad., București, 1999, Cosmos, postfața trad., București, 2000; Andrzej Stasiuk, Cum am devenit scriitor, postfață Simona Popescu, București, 2003. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, Confluențe culturale, RL, 1976, 52; Nicolae Liu, „Confluențe culturale româno-polone”, ST, 1977, 9; Ioana Crețulescu, Destine naționale și literare, LCF, 1977, 50; Andrei Pippidi, „Confluențe culturale româno-polone”, RSE, 1977, 4; Ladislau Gyemant, „Confluențe culturale româno-polone”, AIX, t. XX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
germană a soților Dorotheea și Ludwig Tieck. Transpunerile sale au numeroase imperfecțiuni prozodice, care împiedică fluența lecturii, cu toate că, pe alocuri, fraza păstrează o parte din suflul originalului. SCRIERI: Discursuri, București, 1907. Traduceri: Shakespeare, Macbeth, Iași, 1864, Othello, Iași, 1868. Repere bibliografice: Negruzzi, Junimea, 7-12; C. Gane, P.P. Carp și locul său în istoria politică a țării, I-II, București, 1936; E. Lovinescu, P.P. Carp, critic literar și literat, București, 1941; Mîndra, Clasicism, 85-89; Dicț. lit. 1900, 173-174; Dan Mănucă, Principiile criticii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
I, în 29 mai 1873, Iași, 1873; Importanța și utilitatea învățăturei pentru popor, Iași, 1874; Veniamin Costaki, mitropolit Moldovei și Sucevei. Epoca, viața și operile sale (1768-1846), Iași, 1881; Constantin Negri, București, 1881; Abecedariul lui George Lazar, București, 1883. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, „Principiul unităței în istorie”, „Traian”, 1869, 40; Emil [C. Mille], „Veniamin Costaki, mitropolit Moldovei și Sucevei. Epoca, viața și operile sale (1768-1846)”, „Contemporanul”, 1881, 3; Rosetti, Dicț. cont., 194; [Informații biografice. Procesul Vizanti], „Opinia”, 1899, 3, 4, 187
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
seară-The Realm of Dusk, ed. bilingvă, tr. Charlotte Margaret Dear, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1984; Singurătatea din urmă, București, 1986; Intrarea în legendă, introd. M.N. Rusu, București, 1990; Copil la Curțile Române, București, 1995; Cina cea mare, București, 1998. Repere bibliografice: Negoițescu, Scriitori, 388-392; Piru, Panorama, 179-182; Ilie Constantin, Mihail Crama, „Determinări”, RL, 1970, 31; Haralambie Țugui, „Determinări”, CRC, 1971, 11; Negoițescu, Duelul, 31-37; Lucian Alexiu, „Codice”, O, 1974, 14; Piru, Poezia, I, 349-351; Magda Cârneci, „Ianuarii”, VST, 1977, 7; Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
1980; Alexandru Ivasiuc, Előszoba [Vestibul], București, 1983; Eugen Simion, Élmények kora, vallomások kora. Párizsi napló [Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian], Cluj-Napoca, 1983; Fănuș Neagu, Balkániába veszett [Pierdut în Balcania], București, 1984; Eugen Uricaru, A méz [Mierea], București, 1988. Repere bibliografice: Beke György, Játék az életért, UTK, 1975, 31; Rom. magy. ir. lex., II, 611. O.K. KÁNYÁDI Sándor (10.V.1929, Porumbenii Mari, j. Harghita), traducător. Face studii secundare la Odorheiu Secuiesc (1941-1950) și studii de filologie la Universitatea „Bolyai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
A. E. Baconsky, Néma pillanat [Reculegere], București, 1965, Önarckép az időben [Autoportret în timp], Budapesta 1979; Ioan Alexandru, Szeplőtelen szerelem [Prea iubire], Budapesta, 1982; ed. București, 1987; Tudor Arghezi, A világ szája [Gura lumii], București, 1983; ed. Budapesta, 1985. Repere bibliografice: Beke, Fără interpret, 507-517; Lászlóffy Aladár, Hajnali levél Kányádi Sándorról, UTK, 1979, 19; Balotă, Scriitori maghiari, 362-369; Ioan Alexandru, Bot és furulya, HT, 1983, 33. O.K.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
Ademenirea, Cluj-Napoca, 1983; Casa cu ochii scoși, I-II, Cluj-Napoca, 1993-1994; Muntele de foc, Cluj-Napoca, 1993; Celor morți fără lumină, Cluj-Napoca, 1994; Anotimpurile unei țigănci, pref. Dinu Bălan, Lugoj, 2003; Epihia în stil valah, postfață Dinu Bălan, Lugoj, 2003. Repere bibliografice: Mihai Minculescu, „Cal bătrân cu chingă roșie”, RL, 1975, 5; Constantin Zărnescu, „Cal bătrân cu chingă roșie”, TR, 1976, 1; Valentin F. Mihăescu, Oameni și ape, LCF, 1976, 41; Ion Arieșanu, Ochiul plin de adevăr..., O, 1983, 42; Cimpoi, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
în Porphyrios, Viața lui Pitagora. Viața lui Plotin, îngr. și introd. Cristian Bădiliță, Iași, 1998; Epicurea, îngr. și introd. trad., București, 1999 (în colaborare cu Constantin Balmuș); Plutarh, Viețile paralele: Demostene și Cicero, îngr. și pref. trad., București, 2000. Repere bibliografice: A. Suceveanu, „Istoria epocii elenistice”, „Pontica”, 1997, 30. G.Dn.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
politice și chiar în ceea ce privește cultura și literatura. Gazeta apare „sub redacția unei societăți”, iar redactorii sunt „persoane onorabile”, însă răspunderea alcătuirii sumarului și orientarea aparțin în întregime bătrânului scriitor moldovean. Se tipăresc anunțurile oficiale ale regimului, articole politice, știri, note bibliografice, informații comerciale, un foileton intitulat „Albina românească”, poate monoton, totuși interesant prin calitatea literaturii. Aici s-au publicat scrieri de M. Kogălniceanu (Tainele inimei), C. Negruzzi, care transpune din rusește poezia La războiul de acum, Al. Russo, I. Ianov, Philarète
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287191_a_288520]
-
1959 și 1991; Lommel 1971; Insler, 1975; Kellens-Pirart, 1988, 1990 și 1991; pe lângă cele ale Yasna 28, Lentz, 1955 și Yasna 33, Schmidt, 1985); există și traduceri ale Yașt În Întregime (Lommel, 1927) sau ale unor imnuri individuale (vezi referințe bibliografice În Kellens, 1989e, p. 43, și Panaino, 1990a). 2. Literatura pahlavitc "2. Literatura pahlavi" Textele religioase pahlavi, care apar În mare parte În secolul al IX-lea d.Hr., sunt, fără Îndoială, după Avesta, cel mai important izvor pentru studierea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
numeroase, dar adesea Învechite și alcătuite după criterii foarte diferite. Uneori este vorba doar despre simple reproduceri ale textelor, iar altele sunt transcrieri În alfabet latin urmate de traduceri, În alte cazuri, e vorba de transliterări, transcrieri, traduceri. Principalele indicații bibliografice actualizate până În 1967 se găsesc În Boyce (1968a). Pentru Ard³ Wșr³z n³mag, Ay³dg³r ș J³m³spșg și Bundahișn există informații actualizate, inclusiv pentru studii În Encyclopaedia Iranica (cf. Gignoux, 1987a; Boyce, 1989c; MacKenzie 1989a). Pentru D¶nkard, mai ales, În continuarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1926). Între izvoarele non-iraniene au o importanță deosebită, mai mult pentru profilul istoric decât pentru cel doctrinar, din cauza caracterului lor polemic și tendențios, izvoarele creștine, siriace (fapte ale martirilor etc.; cf. Hoffmann, 1880) și armene, pentru care există suficiente informații bibliografice În A. Christensen (1944, pp. 77-83). Izvoarele arabo-persane din epoca islamică, obiect al unor studii acurate ale lui G. Monnot (1974; 1986a), sunt, de asemenea, importante și ne oferă un cadru care clarifică starea de izolare și de slăbiciune a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zile un calendar mai vechi format inițial din douăsprezece luni a câte treizeci de zile fiecare. Există În izvoare informații despre diferite sisteme de intercalare, deși cele câteva date și elemente nu sunt foarte clare (pentru stadiul studiilor și referințelor bibliografice, cf. Panaino, 1990b). Cunoaștem din inscripțiile ahemenide un calendar civil persan antic, destul de bine atestat, dar incomplet. De asemenea, este atestat, din epoca primului imperiu persan, și un calendar religios, cu referințe clare la teologia zoroastriană. Acest calendar stabilește o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
primei funcții și zeii celei de-a doua funcții (cea militară). Așadar, și lumea celtă, prin mitul luptei primordiale dintre zeii funcțiilor „superioare” și cei ai funcției economice, dă mărturie În favoarea tripartitismului ideologic al indo-europenilor. BIbliografieTC "BIbliografie" Oferim câteva indicații bibliografice pentru cititorul care dorește să-și aprofundeze cercetarea; trebuie totuși să se țină cont, pe de o parte, de faptul că nu există manuale deplin satisfăcătoare (Întrucât adesea este vorba despre specialiști În lumea celtă vag interesați de problematica religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]