51,468 matches
-
-se în ipoteza strictă a contenciosului electoral, autorul excepției arată că, înainte de a aduce argumente în plus față neconstituționalitatea art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , își începe argumentația pledând pentru justificarea extinderii controlului și asupra celorlalte prevederi criticate. 5. Pentru a putea extinde controlul de constituționalitate, trebuie îndeplinite două condiții: articolul atacat direct să fie declarat neconstituțional și articolul asupra căruia se extinde controlul să nu poată fi disociat, în mod necesar și evident, de articolul menționat în
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
prin care s-a constatat neconstituționalitatea unor prevederi legale având obiect identic cu reglementarea cuprinsă în art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , astfel încât se impune menținerea aceleiași soluții și în prezenta cauză. Cât privește, în sine, dispozițiile criticate, apreciază că "procentul de reprezentativitate de 1% [...] exprimă câteva aspecte: este o condiție necesară într-o societate democratică, în care aleșii trebuie să dovedească faptul că au un anumit grad de reprezentativitate și că se bucură, astfel, de încrederea alegătorilor
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
certifice că aceștia vor promova interesele unui număr suficient de important de cetățeni care, la momentul votului, au apreciat că aceștia pot susține în mod corespunzător interesele comunității locale. Cu referire la art. 101 alin. (1) și (3) din legea criticată, arată că Legea fundamentală prevede doar modalitatea de alegere a Președintelui României, iar nu și a altor organe reprezentative. Potrivit opiniei exprimate, în motivarea excepției se face o confuzie între noțiunea de "organ reprezentativ" (care reprezintă o colectivitate și acționează
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
al obiectului excepției de neconstituționalitate, este, în condițiile Legii nr. 47/1992 , inadmisibilă. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale președintelui Senatului, președintelui Camerei Deputaților, Guvernului și Avocatului Poporului, susținerile autorului excepției, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 27. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr.
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
75/2015 sunt diferite de cele supuse analizei în prezenta cauză, astfel că este neîntemeiată susținerea potrivit căreia "art. 50 alin. (2) a căpătat un pronunțat caracter de neconstituționalitate odată cu publicarea Deciziei 75/2015 a Curții Constituționale". De altfel, textul criticat a fost adoptat ulterior acestei decizii, în cadrul unui demers general realizat, în cursul anului 2015, de adaptare legislativă în considerarea alegerilor locale și parlamentare din anul 2016, inclusiv de corelare a reglementărilor în materie. Au fost astfel adoptate Legea nr.
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
pentru a susține raționamentul potrivit căruia numărul de susținători cerut pentru înregistrarea unei candidaturi la o funcție electivă trebuie, în mod necesar, să fie identic cu numărul de fondatori necesar pentru înregistrarea unui partid politic. Rezultă că textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului de a fi ales în substanța sa, astfel cum susține autorul excepției, ci condiționează exercițiul său de îndeplinirea unor cerințe, aplicabile în egală măsură candidaților la funcția de primar. Pentru toate aceste considerente, Curtea urmează să
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. (a se vedea și Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014; Decizia nr. 189 din 31 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
în privința art. 101 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015 , criticat în raport cu prevederile art. 2, art. 36 alin. (1) și art. 37 alin. (1) din Constituție. 57. Față de argumentele autorului excepției, ce susține examinarea acesteia cu privire la ambele texte criticate "în considerarea ideii că Curtea Constituțională este o instituție politico-jurisdicțională, care își fundamentează deciziile nu doar pe litera și spiritul Legii fundamentale, ci și pe realitățile social-politice din țară și pe dinamica acestora, asumându-și astfel un rol activ în
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
vedere majorarea în procent de 5% începând cu data de 1 septembrie 2012 ca urmare a trecerii în tranșa de vechime în funcție de peste 20 de ani. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 și art. 41 alin. (4) din Constituție, precum și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece instituie discriminări privind salarizarea personalului încadrat în funcții de execuție sau de conducere, care avansează
DECIZIE nr. 129 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272628_a_273957]
-
egală, plata trebuie să fie egală". Or, acest principiu de ordine publică, constituțională, exclude orice discriminare în materia salarizării, astfel încât diferențierile de salarizare la același angajator nu se justifică. 8. În speță, diferența de salarizare care rezultă din aplicarea prevederilor criticate, este nejustificată obiectiv și rezonabil, criteriul temporal nefiind identificat ca sursă constituțională pentru acordarea unor salarii/remunerații diferite. Elementele care determină în mod necesar valoarea salariului/remunerației sunt: felul muncii, cerințele de calificare profesională și condițiile de muncă. Astfel, numai
DECIZIE nr. 129 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272628_a_273957]
-
acordarea unor salarii/remunerații diferite. Elementele care determină în mod necesar valoarea salariului/remunerației sunt: felul muncii, cerințele de calificare profesională și condițiile de muncă. Astfel, numai aceste elemente au caracter obiectiv și pot conduce la salarizare diferită. Prin norma criticată, s-a instituit un criteriu care nu poate justifica obiectiv și rezonabil diferența de salarizare între judecători, procurori sau orice altă categorie de personal din sistemul public, atunci când îndeplinesc aceeași funcție, la același nivel al instanței de jurisdicție, și au
DECIZIE nr. 129 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272628_a_273957]
-
și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 12. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale în materie. 13. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât creează diferențiere de salarizare între persoanele care au aceeași vechime și îndeplinesc aceeași funcție, fără să existe o justificare obiectivă și rezonabilă, încălcând astfel egalitatea de tratament în stabilirea salariului, consacrată de art. 41 alin. (4) din
DECIZIE nr. 129 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272628_a_273957]
-
Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele transmise de Ministerul Justiției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
DECIZIE nr. 129 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272628_a_273957]
-
în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011 . 18. Prevederile de lege criticate au avut o aplicabilitate temporară, pentru anul 2012, însă, cu toate acestea, continuă să își producă efectele juridice în cauza în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, astfel încât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 766 din
DECIZIE nr. 129 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272628_a_273957]
-
al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează a analiza constituționalitatea acestora. 19. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, care a sesizat din oficiu Curtea, susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 41 alin. (4) potrivit cărora "la muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbații", precum și art. 14 din
DECIZIE nr. 129 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272628_a_273957]
-
2007). 27. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 41 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia, la muncă egală, femeile au salariul egal cu bărbații, prin deciziile menționate, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută, de vreme ce textul de lege criticat reglementează modul de calcul al majorării salariale în cazul avansării într-o altă treaptă de vechime în muncă, fără a institui discriminări pe criteriul de sex. 28. Curtea a subliniat, totodată, faptul că legiuitorul poate interveni oricând, din rațiuni ce
DECIZIE nr. 129 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272628_a_273957]
-
și libertăți admite propunerea de prelungire a măsurii stabilește și data de la care începe să curgă termenul de prelungire sau oferă suficiente repere pentru determinarea acestei date, astfel că nu există niciun echivoc, în acest sens, cu privire la dispozițiile de lege criticate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 12 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.591/107/2015, Tribunalul Alba - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 236
DECIZIE nr. 155 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 236 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272630_a_273959]
-
executorie nu poate fi determinată ca și aplicabilitate, întrucât legiuitorul nu a stabilit care are forță probantă mai mare și în acest fel ar crea o noua procesualitate". Susține că este imperios necesar a se stabili, prin dispozițiile de lege criticate, data de la care începe să curgă termenul de 30 de zile, apreciind că aceasta nu poate fi decât "data pronunțării sentinței". Având în vedere dispozițiile art. 233 alin. (2) din Codul de procedură penală, potrivit cărora termenul pentru care se
DECIZIE nr. 155 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 236 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272630_a_273959]
-
sentinței de prelungire rămasă definitivă, executarea depinzând doar de momentul punerii în executare față de inculpat, și numai în condițiile în care acesta se sustrage de la urmărirea penală - de la momentul în care este prins și încarcerat". Susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale numai în măsura în care nu stabilesc data de la care începe să curgă termenul de prelungire a arestării preventive. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 361 din 7 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din
DECIZIE nr. 155 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 236 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272630_a_273959]
-
și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 236 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Arată că textele de lege criticate, coroborate cu celelalte dispoziții incidente în materie, sunt clare, neexistând niciun dubiu cu privire la data de la care curge prelungirea arestării preventive. Astfel, prelungirea măsurii se execută după expirarea duratei de timp pentru care măsura a fost dispusă inițial, chiar dacă soluționarea cererii
DECIZIE nr. 155 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 236 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272630_a_273959]
-
de la care curge prelungirea arestării preventive. Astfel, prelungirea măsurii se execută după expirarea duratei de timp pentru care măsura a fost dispusă inițial, chiar dacă soluționarea cererii de prelungire are loc înainte de expirarea duratei anterioare, motiv pentru care dispozițiile de lege criticate nu aduc nicio atingere prevederilor constituționale ale art. 23, art. 25, art. 26, art. 41 și art. 53. Consideră că art. 39 din Legea fundamentală nu este incident în cauza de față. 9. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 236
DECIZIE nr. 155 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 236 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272630_a_273959]
-
depășească 180 de zile. Această măsură, prin natura ei, aduce o gravă atingere dreptului la libertate al individului, motiv pentru care au fost prevăzute garanții constituționale, fiindu-i consacrate dispozițiile art. 23 alin. (4)-(9). De fapt, dispozițiile de lege criticate reprezintă chiar aplicarea în Codul de procedură penală a prevederilor art. 23 alin. (5) din Legea fundamentală. De altfel, temerea autorului excepției referitoare la durata prelungirii arestării preventive este acoperită de garanția constituțională instituită prin teza finală a acestui text
DECIZIE nr. 155 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 236 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272630_a_273959]
-
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
DECIZIE nr. 155 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 236 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272630_a_273959]
-
durata anterioară, astfel că judecătorul de drepturi și libertăți, admițând propunerea de prelungire a măsurii, stabilește, prin încheiere motivată, și data de la care curge termenul de prelungire sau oferă suficiente repere pentru determinarea acestei date. Prin urmare, dispozițiile de lege criticate, coroborate cu celelalte dispoziții incidente în materia prelungirii măsurii arestării preventive, sunt clare, neexistând niciun dubiu cu privire la data de la care începe să curgă termenul de prelungire. Astfel, prelungirea măsurii se execută după expirarea duratei de timp pentru care măsura a
DECIZIE nr. 155 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 236 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272630_a_273959]
-
scopul sintagmei "cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni" este acela de a exclude din sfera subiecților activi persoanele care au săvârșit infracțiunea premisă. 10. În sfârșit, sunt afectate și prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), deoarece dispozițiile criticate sunt redactate deficitar, fiind lipsite de precizie și claritate. 11. Tribunalul Prahova - Secția penală, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată
DECIZIE nr. 215 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272316_a_273645]