12,690 matches
-
reușește să-și impună temele (obiectele) ei sau nu În primul rînd. În primul plan se instalează vîntul, zăpada, gerul... elementele, pe scurt, ce Împresoară și, prin violența lor, determină pe leneșul visător să scrie. Fantezia călătorește departe, spre alte ținuturi, În timp ce un sentiment puternic de asprime scitică, oroarea față de „timpul rău” năvălesc În poem. SÎnt, În fapt, mai multe planuri (spații) care se concurează În Pastelurile lui Alecsandri (cele mai reușite, sub raportul compoziției). Cel dintîi este spațiul căminului: refugiu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este feerică, nimic pe lume nu absoarbe mai bine gîndul și nu Încîntă mai mult ochiul ca schimbătoarea cîmpie lichidă: „O, mare, scumpă mie Eu vecinic te admir...”. Marea angajează un sentiment al plecării, al depărtării, acela ce duce spre ținutul visului: „lumea dorită” a Atlanticului, Asia frumoasă, India plină de minuni (Marea Mediterană). Ea are, În esență, o funcție decorativă și stimulatoare. Incită fantezia și facilitează poezia. Pe țărm, poetul aude „un freamăt blînd / de strofe dulci, divine” și simte, cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Spania. Campanella e, desigur, continuarea utopiei declanșate deja de Gioacchino da Fiore și de Telesio, dar e și, chiar dacă poate în chip naiv, primul om din Italia care se revoltă în contra samavolniciilor, este cel care încearcă să găsească calea ieșirii ținutului său din înapoiere. Romanul se deschide, aproape cinematografic, printr-o lungă și sugestivă discuție între Tommaso și Regele Ludovic al Franței, și se sfârșește, simetric, cu funeraliile călugărului celebrate de cardinalul Richelieu. O întreprindere ieșită din comun cum spuneam acest
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
împărat cu o ceată de sărmani? Cum ai putut să fii atât de naiv? N-am fost naiv; înainte de a da pe față intențiile și a le pune în practică, luasem legătura cu flota turcească și trimisesem prin sate și ținuturi oamenii mei de încredere pentru a face cunoscute locuitorilor violențele și silniciile spaniolilor. Ura împotriva spaniolilor se putea atinge cu mâna. De partea mea aveam adevărul și nestrămutarea celui ce știa că înfăptuiește binele, dar nu pusesem trădările care, dacă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ziua, aplecat peste bancul de cizmar, ca taică-tău. Vom izbuti, numai ce o să mai crești oleacă, să cumpărăm un catâr ca să poți să muncești cărând poveri dintr-un sat în altul; o să cunoști multă lume și arendașii din tot ținutul o să te prețuiască și o să țină la tine. Sau, cu ajutorul lui Dumnezeu, o să te faci preot. Nu se gândise să se facă preot niciodată, dar de multe ori se văzuse călare pe catâr în drum spre malul mării sau spre
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de semne și minuni, iar el ar fi sfârșit la mânăstire. Nu, nici să n-audă de mânăstire. El voia să fie catârgiu. Ploaia, vântul, zăpada, oboseala nu-l speriau. Îi știa pe catârgii: soseau din te miri ce alte ținuturi, se ștergeau de sudoare, își scoteau pălăria și intrau în cârciumă să bea ca niște adevărați domni. În cele din urmă s-a destăinuit. Catarinella dăduse de mâncare la găini și la porc și se așezase pe bancă să curețe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vin la mine acasă și tot îmi zic că băiatul știe prea multe lucruri, are prea multă putere și iese învingător în toate întrecerile cu cei de-o vârstă cu el, ba chiar și cu flăcăii mai răsăriți din tot ținutul. Un adevărat chin. Aș vrea să-i aud vorbind la cârciumă; deja nu mai au nicio stavilă, chiar în fața mesei mele de cismar. O țin tot într-o bârfă, aruncând ulei pe foc... Iar tu ți-ai dori cumva să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
n-o să se simtă rău iar noi, cu ajutorul Domnului, ne-om descurca. Caterina se opri din frământare și bombănit și veni să se așeze lângă el. E mai bine ca măcar unul să scape de osânda trimisă de Dumnezeu în ținutul ăsta de obidiți. Nu vezi? Ruperi de nori, și apoi secete, păduri ce iau foc, recolte distruse, oameni și animale înfruntându-se cu tot felul de epidemii. Și ce-i mai rău încă n-a venit. De la o zi la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
propria iscusință, de propria plăcere de a se bucura de societate fără vreo prejudecată sau reținere, fără să se teamă că o să aibă de suferit de pe urma purtărilor lui naturale prin anchete fără capăt, spovedanii și desvinovățiri. Așdar, fra' Tommaso, în ținutul Gerace bântuie ciuma și face victime? Au fost niște zile îngrozitoare. Câmpiile au fost lăsate de izbeliște ca lumea să se ferească de călători; toți ce nu erau din partea locului, erau considerați a fi răspânditori de molimă și exista teama
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de dragoste și bunătate, ca și cum păsărelele și grozamele s-ar fi logodit, săracii și bogații ar fi devenit o singură familie după cum ne îndeamnă liturghia.18 Dar cum de-a fost posibil ca un napolitan să fie luat originar din ținutul Messinei? Se povestește că el striga să fie ascultat, că venea de la Napoli și nu din Sicilia, că era un neguțător de condimente. Nimic, furcile consătenilor tăi nu i-au mai îngăduit nici să-și facă semnul crucii. Familie sfântă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
unui sughiț sau căscat, drept care continua să se îndoape cu lăcomie. Tommaso se opri oleacă să-și adune gândurile: Nu vreau să jignesc pe nimeni din cei de față, cu siguranță cineva are legături cu stăpânii noștri spanioli, însă condițiile ținuturilor la sud de Napoli sunt îngrozitoare. Când pătimești zile și săptâmâni ca mine, zăbovind pe coclauri, observând ce se petrece în jur, îți dai seama că nimeni n-a făcut vreodată ceva ca să separe insectele și viermii de nămol. Cer
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să simți o mușcătură ca de cal". Sunt oameni care moștenesc înțelepciunea și inima celor din vechime, dar sunt cu totul descumpăniți. E prea mare sărăcia, prea mare duritatea șleahtelor spaniole care prădează și seamănă spaimă când întâmplător străbat acele ținuturi uitate. Băieții suferă mai tare decât adulții și chiar se tem de glasurile lor. Iscodesc de departe sosirea unui străin, le pricep intențiile, se pitesc în poziții strategice ca să poată vedea și, mâncând roșcove, își tot închipuie tot felul de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
semn că mă predau: doar atunci ieșeau din ascunzișuri și mă înconjurau. Cât soare ascunde ochii acelor copii! Trupșoarele lor însă sunt ciupite și cocârjate de slabe ce sunt și de boli. Unii doar bombănesc ceva, sunt deja pradă unor ținuturi sterpe tot mai resimțite în vegetație și peisaj. Uneori nu e nici o diferență între un copil și un pietroi:ambele stau acolo și se uită cum trece timpul. Sunt ocazii în care se amuză cu răutate. Am văzut cu ochii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să stai în tranșee. Acum ia-ți o mică vacanță. Am să mă odihnesc,dar mai întâi trebuie să transcriu lucrarea și să fac o copie a ei pentru Marta. Calabria este cea mai bună, cea mai veche dintre toate ținuturile, dar ea este mai ales Telesio. Atunci când filosoful Calabriei tale este jignit, te superi. Fii atent să nu le dai motive în plus de înverșunare, mi s-a spus că ai tăi confrați te caută și că vor pune jandarmii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și ajunse la Bologna, unde spera să găsească un mediu mai accesibil, acea universitate fiind cea mai deschisă înnoirilor și cea mai potrivită pentru caracterul său de cărturar în căutare de soluții alternative, deosebite de cele prestabilite de cultura dominantă. Ținuturile din jur erau cultivate și pe rod, iar orașul avea o înfățișare prosperă, curată. Chiar și oamenii păreau inimoși și energici, ospitalieri. Nu a fost greu să fie primit într-o mânăstire, cei de acolo s-au dovedit politicoși și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
experiențe și călătoria schimbă oamenii profund dându-le măsuri noi de judecată, drept care odată întors în Calabria orice lucru i se păruse îmbătrânit și prăpădit, fierăstruit de ciocănitoarele din pădurea satului care, în anumite perioade ale anului, ciuguleau fără contenire. Ținutul său se obișnuise cu durerea, cu boala, cu mizeria și lumea putrezea sub un cer de azur nepăsător în timp ce păduchii cucereau tot mai mult spațiu, iar ploșnițele le sugeau sângele. Revedea detalii de imagini șterse din minte și din inimă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Se cuvenea, însă, să spulbere asemenea abjecții, altfel s-ar fi crezut despre el că e Diavolul în persoană. Drept care, spuse: Curtea nu poate ignora un amănunt: ticălosul care a jurat să spună adevărul este un delincvent cunoscut în toate ținuturile Regatului. Este un provocator de scandaluri, un scelerat infam, a fost condamnat pentru furt în Calabria, cu ocazia adunării preoților canonici din Catanzaro, confiscându-i-se banii primiți ca pomană pentru predica lui. Ca monah, a intrat la mânăstire fără
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Ba chiar mă tem că asta a fost un soi de avanpremieră; cei mai rău va veni curând. Dar căpetenia lor e în mâinile noastre, călugărul acela nu mai poate face niciun rău. E tot ce-mi doresc, dar prin ținuturile lui este considerat un fel de Dumnezeu, și cine e idolatrizat,, aprinde vâlvătăi mari. Atunci alertați trupele și nu mai chemați din nou ambarcațiunile din Calabria. Am înțeles. Oh, cât de bine își amintea! Viceregele voise să-l vadă personal
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
limba, atât femeilor, copiilor, cât și bătrânilor, ca să-i facem să vorbească și să ne destăinuie ascunzătorile lor. Calabria are un relief accidentat, plin de stânci și râpi, și are puține străzi, în ce fel am fi putut să scotocim ținutul acela plin de capcane, greoi, arid? Cel puțin v-ați convins dacă turcii erau cât de cât amestecați? Nu, Excelență, ne-a fost imposibil. Și la urma urmelor ce i-ar fi făcut pe turci să-i sprijine pe sărăntocii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mei, păcatele întregii Calabrii. Avea dreptate Ponzio, o zicea mai mereu, Calabria nu e o regiune, ci o bolgie a iadului ce s-a desprins și a căzut jos sau a urcat din măruntaiele pământului. Cu siguranță nu este un ținut al paradisului, dacă se trăiește cum se trăiește și dacă oamenii fără suflet vin să dicteze legi și să sporească mizeria". Începu să scrie și poezii de dragoste. Lua drept pretext privirea micuței Baronese, trupul Emiliei, vizita doamnei necunoscute, omenia
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vrut să se-ntoarcă și la Stilo, să se roage în Catedrală, să urce pe Monte Consolino, să coboare la râu. Don Terentio murise, muriseră toți cei ce ce-l cunoscuseră așa că ar fi ajuns ca un străin într-un ținut străin, cu chipul lui slăbit, cu cearcăne la ochi, cu burta ca un burduf, adus de spate și mâinile pline de pete. I-a scris o scrisoare lui Tobia Adami pentru a afla vești în privința poeziilor lui. Fuseseră publicate sau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fusese secetă, și tăcerea nopților nesfârșite. Revenirea mea la Stilo ar putea fi de folos cuiva sau sărăcia a cotropit oamenii și lucrurile și totul acum este fără leac? N-am inimă să cred și să cad în fatalismul locurilor: ținutul meu a fost ales de greci pentru a face din el o Grecie și mai mare și strălucită, care de ce acum este lăsată pradă trupelor străine? Tinerii au nevoie și de un patrimoniu ideal? Calabrezii îl au: aici s-au
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
i se adresă: A fost o călătorie lungă, Părinte? Destul de lungă. Dacă te simți obosit pot să-ți ofer o odaie pe mai nimic. Nu, mulțumesc, trebuie să o iau din loc imediat. Vorbești o franceză cam ciudată, din ce ținut ești? E o insulă, nimeni nu știe de ea, e foarte departe de-aici. Nu spuse numele, făcu un gest vag cu mâna și se opri. Vechiul instinct de apărare îi sufla să fie prevăzător, chiar dacă nu erau opreliști de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Sunt oameni vii, cu nume românești... — Ei da, replică Filip. Zilele trecute, scriam un articol despre diaspora și am vrut să spun ceva și despre fiii exilului. Adică despre români importanți care s-au născut și s-au educat în afara ținuturilor istorice, cum ar fi România de acum, plus Basarabia, Bucovina de Nord ori Valea Timocului. Stupoare, nu mi-a venit niciun nume în minte. Am căutat în istoriile literaturii, de la Călinescu încoace. N-am găsit în ele niciun scriitor român
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ai smuls rădăcinile și le-ai luat la spinare. Copilul tău născut acolo va stâlci limba română și asta în cel mai bun caz, dacă n-o va uita cu totul, nu-și va schimba numele și nu va vedea ținutul de baștină al părinților lui decât ca pe un loc unde, eventual, își poate petrece o vacanță ieftină sau își poate repara dantura. — Bun discurs, spuse Efrem. De ce nu te apuci de politică ? — De unde știi că n-o s-o fac
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]