5,392 matches
-
Mănăstirea și Palatul Westmin-ster și Wilhelm Cuceritorul o parte din Turnul Londrei. Preocupări edilitare au avut, pe parcursul timpului, Elisabeta I (secolul al XVI-lea), George al III-lea (secolul al XVIII-lea), Victoria (secolul al XIX-lea), construind noi palate, așezăminte ecleziastice, culturale, spitale, aziluri, deschizând bulevarde, parcuri, poduri peste Tamisa. Două mari dezastre naturale au avut loc în secolul al XVII-lea: sinistra ciumă (1665) care costase viețile a mii de oameni și marele incendiu (1666) care a distrus o
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
bun lucru ce se poate face pentru oamenii săraci este de "„a-i învăța carte spre a-i lumina și a le întări sentimentul religios pentru moralizarea lor”". De aici a rezultat acea pornire entuziastă de a face școli, biserici, așezăminte de cultură și a lucra din răsputeri pentru întărirea și înălțarea acestor instituții. În anul 1892, a construit în satul Grivița, fostul județul Tutova, o școală încăpătoare, pe frontispiciul căreia au fost săpate cuvintele: "„Ridicat-am această școală pentru luminarea
Stroe S. Belloescu () [Corola-website/Science/303919_a_305248]
-
domnitorului Alexandru I. Cuza (primul din țară ), având pe părțile laterale ale soclului basoreliefurile lui Mihail Kogălniceanu și Costache Negri, doi conservatori apropiați ai domnitorului. Puternicul sentiment patriotic îl face pe Stroe Belloescu să ridice în anul 1909 în Bârlad așezământul cultural Casa Națională, în care funcționează în prezent Biblioteca municipală. Imobilul era înzestrat cu o bibliotecă bogată, cu sală de expoziții pentru artiștii locali, cu săli de conferințe și festivaluri artistice și literare și a fost sediu pentru Liga Culturală
Stroe S. Belloescu () [Corola-website/Science/303919_a_305248]
-
pe a cărei panglică albă de mătase: "„Lui Stroe Belloescu - Răspânditorul de lumină și dragoste de neam, sprijinitorul școlarilor săraci și ziditorul de școli.”" Presa locală și centrală a semnalat în multe articole dispariția marelui și intelectual român, ctitor de așezăminte pentru luminarea fraților săi. Anual este organizat la Bârlad "Concursul Interjudețean de matematică „Stroe S. Belloescu”" destinat elevilor din clasele IV-VIII din județele Galați, Iași, Vrancea și Vaslui. O stradă din Bârlad îi poartă numele.
Stroe S. Belloescu () [Corola-website/Science/303919_a_305248]
-
al clădirii, apoi în 1871 este ridicat al doilea corp, iar între anii 1908-1909 este construit corpul principal al clădirii actuale, construit în stil secession, proiectat de arhitectului Sándor Baumgarten. În anul 1557 este menționată existența unei biblioteci, pe lângă un așezământ instructiv-educativ numit "Schola Particula" sau "Școala Particulară" reformată, prima școală de acest fel de pe cuprinsul României. În 1718 școala este reorganizată și redenumită în „Colegiul Reformat”, printre disciplinele studiate se număra teologia și filozofia. Din 1797 se studiază și dreptul
Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” () [Corola-website/Science/303978_a_305307]
-
au dat dovadă în luptele purtate alături de unitățile armatei române, cei 57 de muncitori și funcționari care alcătuiau bateria, au fost citați în întreaga armata. 1945 - După terminarea celui de al doilea Război Mondial, Tohanenii au hotărât să construiască un așezământ monumental care să cuprindă: primăria, săli pentru nunți, film, magazine, birouri și toate cele necesare unei localități vechi, dar cu perspective de dezvoltare. În conducerea comunei se află Gheorghe Măeruț, primar, si Sabin Mucea, notar. Construcția trebuia să se așeze
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
Răsăritul. Stolnicul Cantacuzino pomenește inclusiv despre o altă scrisoare în legătură cu același dar. Scrisoarea stolnicului Cantacuzino, pentru noi, este o dovadă despre relațiile destul de strânse care-au existat în trecut între Muntenia și Transilvania, îndemnând pe Constantin Brâncoveanu a priveghea asupra așezămintelor din Nordul Carpaților aproape ca și asupra celor din propria sa țară. ‟(Membrilor de toate categoriile ai bisericii reformate din Făgăraș) le doresc din toată inima mea toate binecuvântările sufletești și trupești și bunuri de mântuire. Primind cu cinste scrisoarea
Constantin Cantacuzino (stolnic) () [Corola-website/Science/304363_a_305692]
-
tracică dată "regelui", provenită din rădăcina indoeuropeană "*reg", care se regăsește atât în sanscritul "răj-" cât și în formele latine "rex", "regis", în irlandezul "ri" sau în galicul "-rix". Numele tatălui, Eioneus, provine probabil din toponimul Eion ("Coasta"), purtat de așezământul tracic care a devenit apoi polisul Amfipolis, aflat la vărsarea râului Strimon (azi Struma). Căpetenia tracă a venit în ajutorul regelui Priam în cel de-al zecelea an al războiului troian, instalându-și tabăra în fața zidurilor Troiei. Rhesus era vestit
Rhesus (mitologie) () [Corola-website/Science/304417_a_305746]
-
înfățișa pe Maica Domnului cu Pruncul în brațe." Mănăstirea a fost un important centru monastic și cultural în secolul al XVIII-lea, când și-a extins influența spirituală în a doua jumătate a acestuia, devenind Eparhie de care aparțineau toate așezămintele monahale de la curbura Carpaților. Aici a stărețit Cuviosul Vasile - mare organizator al monahismului, aici a fost surghiunit în 1840 poetul Cezar Boliac, și tot aici poposea deseori poetul Alexandru Vlahuță care descrie în România pitorească frumusețea acestor locuri, precum și prietenul
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
a fost împodobită cu pictură în frescă și ceramică, executată în stil neobizantin de către pictorul "Gh. Popescu". Din toamna anului 1953 și până în vara anului 1958, cu fonduri puse la dispoziție de către Sfânta Arhiepiscopie a Bucureștilor s-a restaurat tot așezământul mănăstiresc. Cu această ocazie, chiliile din jurul bisericii s-au rezidit în formă de cetate, s-au refăcut clopotnițele, atelierele precum și zidul împrejmuitor al mănăstirii. Între anii 1976-1986 s-au făcut reparații generale și s-a pictat biserica mică din cimitir
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
Apostol Andrei, Sf. Arhidiacon Ștefan, Sf. Ierarh loan Gură de Aur, Sf. Ierarh Silvestru, Sf. Ierarh Modest, Sf. Mucenic Teodor Tiron, Sf. Mucenic Teodor Stratilat, Sf. Mucenic Ermin. Sf. Mucenic Dimitrie Izvorătorul de Mir și Sf. Necunoscut. De asemenea în cadrul așezământului mănăstiresc este amenajat și un muzeu unde sunt expuse o scrie de obiecte de cult cu valoare de patrimoniu: icoane, chivote, sfinte vase, cruci, veșminte, cărți vechi și altele. Lângă biserică se află mormântul lui "Zoe Samourcassi", soția lui Alexandru
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
drept biserică parohiala, iar între anii 1925 - 1950 a fost folosită că biserică episcopala a fostei episcopii a Tomisului. La 3 august 1941, din cauza unui bombardament sovietic, altarul, catapeteasma cu icoanele și pictură au fost avariate și parțial distruse. Resfințirea așezământului de cult s-a săvârșit în 1951 de către Prea Fericitul Părinte Patriarh Justinian și de către Prea Sfințitul episcop Chesarie Păunescu. Între anii 1978-1981, mobilierul din stejar sculptat, după planul marelui arhitect Ion Mincu, inclusiv catapeteasma au prins contur la Paris
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Constanța () [Corola-website/Science/312558_a_313887]
-
a fost prelucrată de grupuri aflate la periferia Tokyo-ului de azi. Se pare că o caracteristică a acestei perioade a fost uniformitatea culturilor pe zone largi. Perioada paleolitică este, deci, caracterizată de trei elemente: scăderea nivelului mării și formarea de așezăminte pe coastele Japoniei, legătura dintre arhipelag și continent și perfecționarea uneltelor din piatră. În perioada Jōmon (cca. 8.000 î.e.n. - cca. 300 î.e.n.) principalele ocupații sunt identificate cu vânătoarea și culesul, iar ca o caracteristică a arhipelagului japonez, utilizarea frecventă
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
descoperă acolo printre călugări pe Rică și Flecu, doi oameni ai lui Semaca care participaseră la jefuirea magazinului de bijuterii Lembert. Arestați, cei doi fac mărturisiri complete cu privire la implicarea lui Constantin Semaca în jaful armat. Jean Semaca, important binefăcător al așezământului, sosește într-una din zile la mănăstire pentru a participa la o vânătoare de dropii. În îmbulzeala iscată cu acest prilej, fratele Serapion vrea să fugă cu o mașină, cu ajutorul unui zidar. Oarcă își dă seama că zidarul era de
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
transformate în depozite și CAP-uri. În anul 1993, fusese sfințit în apropierea Movilei lui Burcel un paraclis al Mănăstirii "Ștefan cel Mare și Sfânt". Starețului mănăstirii respective, arhimandrit dr. Ștefan Gușă, i-a venit ideea să ridice un nou așezământ monahal chiar sus, pe vârful Movilei. Deoarece Movila lui Burcel este înscrisă în lista monumentelor istorice din România cu valoare memorială la poziția 38D019 și pe deasupra este și "rezervație naturală botanică", protejată de lege, el a luat legătura cu autoritățile
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
în apropierea țărmului Mării Negre. Mănăstirea a fost amenajată în galeriile unor peșteri care au fost afectate de cutremure, în urma cărora între galeriile longitudinale s-au stabilit legături pe verticală prin prăbușirile de rocă. Mănăstirea reprezintă unul dintre cele mai vechi așezăminte religioase de pe teritoriul Bulgariei. A fost înființată în secolul 13 și locuită de călugării hermiți. Este situată în partea de nord-est a Bulgariei la 17 km de Varna și 3 km de Nisipurile de aur. Mănăstirea a fost deschisă pentru
Mănăstirea Aladja () [Corola-website/Science/312099_a_313428]
-
bolnavi. În 18 iulie 1755 Matei Ghica recunoaște Epitropia „Sf. Spiridon”, prima atestare documentară aparținând domnitorului Cehan Racoviță în 1 ianuarie 1757 "hrisovul" de înființare și organizare a ospiciului „Sf. Spiridon”. În acest document se recunoaște că la acea vreme așezământul „Sf. Spiridon” este cel mai mare spital din Moldova și Țara Românească și al doilea ca apariție după Spitalul Colțea din București. În 1765, Grigore Ghica hotărăște mărirea capacității spitalului, care în 1860 avea 280 paturi și administra 13 instituții
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
mare spital din Moldova și Țara Românească și al doilea ca apariție după Spitalul Colțea din București. În 1765, Grigore Ghica hotărăște mărirea capacității spitalului, care în 1860 avea 280 paturi și administra 13 instituții spitalicești din toată Moldova. Veniturile așezământului cresc an de an de la 210 moșii în 1781, cu un venit de 2993 lei la 45 moșii, cu un venit de 64.266 lei în 1821. Așezământul „Sf. Spiridon”, deopotrivă spital și mănăstire, prin medicii săi a făcut posibilă
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
avea 280 paturi și administra 13 instituții spitalicești din toată Moldova. Veniturile așezământului cresc an de an de la 210 moșii în 1781, cu un venit de 2993 lei la 45 moșii, cu un venit de 64.266 lei în 1821. Așezământul „Sf. Spiridon”, deopotrivă spital și mănăstire, prin medicii săi a făcut posibilă înființarea în 1830 a primei societăți științifice medicale din țara noastră care tipărește și prima revistă științifică medicală românească, "Revista Medico-chirurgicală". Mulți din medicii școliți în străinătate au
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
primei societăți științifice medicale din țara noastră care tipărește și prima revistă științifică medicală românească, "Revista Medico-chirurgicală". Mulți din medicii școliți în străinătate au fost dascăli la Academia Mihăileană și apoi la Facultatea de Medicină înființată la 1 decembrie 1879. Așezământul „Sf. Spiridon” cunoaște o nouă organizare în 1860 când trece la Ministerul de Interne și este subordonat medical serviciului medical condus de Carol Davila. Epitropii aleși, Iancu Brănșiteanu și Gh. Cuciureanu, alcătuiesc un nou regulament în 1881 propunând mărirea capacității
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
revenit un pat la 175 locuitori ca în celelalte țări europeene. Se păstrează autonomia internă a Epitropiei și se acordă o importanță deosebită organizării spitalului, îngrijirii bolnavilor, dar și administrării veniturilor provenite din proprietățile imobiliare și donații. Situația materială a așezământului „Sf. Spiridon” s-a înrăutățit considerabil după 1918 când a fost nevoit să cedeze statului terenurile în scopul înfăptuirii reformei agrare. O statistică din 1914 arată că proprietățile sale cuprindeau 64.000 ha teren arabil, 23.000 hectare pădure, stațiunea
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
trebuia întreținut de stat. S-a încercat stoparea intervenției instituțiilor de stat în administrarea actului Epitropiei prin numirea regelui ca prim epitrop, acesta fiind de drept urmașul direct al celor 16 domnitori ai Moldovei care au înființat și au patronat așezământul „Sf. Spiridon”. Această formulă nu a putut continua din cauza evenimentelor istorice ulterioare. În timpul celui de-al doilea razboi mondial spitalul a fost parțial distrus. Guvernul democrat Petru Groza a desființat instituția Epitropiei și a numit în fruntea spitalului un director
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
fără seamăn: banii domnești, donații, reconstrucții și ornamentări, dotări de interioare. Epitropii, aleși dintre boierii de rang și domnitori, negustori de vază și oameni înstăriți, aveau în grija lor soarta veniturilor și cheltuielilor spitalului, făcând celebru din zi în zi așezământul „Sf. Spiridon”. Am ales pentru informarea Dvs. un exemplu: în 1828 Epitropia avea în dotare 291.922 ha de pământ și pădure, din care a obținut un venit de 23.865 lei la vremea în care un hectar producea un
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
un cleric spaniol, cunoscut pentru faptul de a fi instaurat și condus Inchiziția spaniolă. A fost unul dintre nepoții cardinalului Juan de Torquemada, care l-a crescut în mănăstirea reformată San Pablo din Valladolid. Inițial un umil frate în acest așezământ monahal, Thomas a devenit un dominican auster și zelos. După un popas la mănăstirea din Piedrahita, el devine stareț la "Santa Cruz" din Segovia, păstrându-și această funcție între 1452 și 1474, perioadă în care reformează stărețiile aragoneze din cadrul Ordinului
Tomás de Torquemada () [Corola-website/Science/312149_a_313478]
-
Preda - ""Mănăstirea copilăriei lui Eminescu"", în "Formula AS" nr. 691/2005.</ref> Într-o poieniță din mijlocul pădurii, pustnicul Agafton (de la numele căruia provine și denumirea mănăstirii) a construit o biserică de lemn, cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil". Așezământul monahal a fost cunoscut la început sub numele de „Sihăstria lui Agafton". Schitul s-a extins în timp pe culmea dealului și pe coastele sudică și nordică ale versantului din localitatea Agafton, la marginea pădurii Baisa. Schitul întemeiat de Agafton
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]