KorAP: Find »[drukola/base=academic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...201 202 203 ...679 >

16,963 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

reformelor necesare pentru a corecta problemele pe care le identificase, În același timp participând la construcția lor. Un aspect foarte semnificativ pentru mișcările eugeniste din alte țări era faptul că adepții eugeniei din Statele Unite reușiseră să transforme o mișcare științifică, academică ce avea doar rolul de a observa și de a consilia Într-o voce cu autoritate În elaborarea politicilor publice, un exemplu În acest sens fiind legislația antiimigrare 22. De asemenea, eugeniștii din Statele Unite conduseseră o campanie de succes În urma

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
diverse abordări ale sănătății publice din țările În curs de industrializare 44. Spre exemplu, Loren Graham arată că lamarckismul era teoria preferată de social-democrații moderați, În timp ce mendelismul Își găsea adepți mai ales printre practicanții de profesii și persoanele cu ocupații academice care aveau orientări politice de dreapta 45. În anii ’30, teoriile mendeliene ale eredității dominau mișcarea eugenistă din Germania. Cercetarea realizată de Thomas Morgan În Statele Unite pare să sugereze că și aici perspectiva mendeliană avea un impact științific mai accentuat

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
colaboratori perioade de cercetare În Statele Unite. În afară de Moldovan, și alți eugeniști, precum Iordache Făcăoaru, Sabin Manuilă, Petre Râmneanțu, Aurel Voina și Mihail Zolog, au beneficiat - toți la recomandarea lui Moldovan - de perioade extinse În care au observat cercetarea și dezbaterile academice din domeniul sănătății publice care se desfășurau la Universitatea Johns Hopkins sau În alte centre - spre exemplu, laboratorul din Long Island al lui Charles Davenport. Itinerariile de vizită ale acestor bursieri includeau multiple posibilități de a observa aplicarea conceptelor eugenice

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
vestice, cu o predilecție pentru autorii germani 59. De asemenea, ei Își informau constant cititorii cu privire la cele mai recente conferințe și congrese, precum și cu privire la orice nouă prevedere legislativă relevantă. Monitorizarea conștientă a mișcărilor eugeniste occidentale nu era doar un exercițiu academic. Mai degrabă, aceste informații erau aduse la cunoștința publicului român ca subiecte care meritau dezbătute În vederea unei posibile adaptări la contextul românesc. Acesta era În special cazul legislației eugenice din străinătate, ce era amplu discutată În periodicele românești, unde se

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
știință și medici români Își făcuseră studiile În Franța și fuseseră puternic influențați de ideile la modă printre medicii și cercetătorii francezi 64. Acesta era mai ales cazul românilor din Regat, unde exista o grupare francofilă foarte puternică printre elitele academice. Prin contrast, elitele educate din Transilvania Își căutau inspirația științifică și intelectuală mai ales În direcția Vienei și a Berlinului 65. Cu toate acestea, chiar și În cercurile francofile din București existau puțini adepți ai eugeniei care să susțină viziunea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În funcție de potențialul său eugenic 93. Principiul diferențierii, atât ca rezultat, cât și ca o condiție a evoluției, a fost larg acceptat de comunitatea medicală și științifică. Marinescu, celebrul endocrinolog, a contribuit la propagarea acestei noțiuni printre colegii săi din cercurile academice ale Bucureștiului printr-o serie de articole și prelegeri ținute În fața membrilor Academiei Române, având ca subiect ereditatea și adaptarea la mediu, precum și legătura lor cu eugenia 94. Lucrările sale și cele ale altor figuri proeminente ale comunității științifice - precum Emil

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
tuturor medicilor și biologilor români În adepți convinși ai eugeniei 95. Totuși, astfel de articole și lucrări au avut un rol important În introducerea teoriilor despre evoluție și ereditate În programa științifică acceptată la nivel universitar. Exemple notorii, În afară de activitatea academică a lui Moldovan și Banu, sunt lucrările lui Francisc Rainer În București și ale lui Victor Papilian În Cluj. Ambii erau interesați de ideile eugeniste, deși nici unul dintre ei nu era un colaborator cunoscut al publicațiilor conduse de promotorii eugeniei

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
contemporani ai săi ca o perspectivă progresistă consistentă. Eugenie și secularizaretc "Eugenie și secularizare" Limbajul și argumentele științifice folosite de eugeniști pentru a critica problemele României au acționat ca o forță importantă În accelerarea secularizării societății românești dincolo de granițele comunității academice, În special În Transilvania, unde mișcarea se dezvoltase cel mai mult. Înainte de 1918, cultura populară Începuse să se secularizeze doar la nivelul unui strat foarte subțire al societății românești. Pe parcursul secolului al XIX-lea, mentalitatea claselor de mijloc, care influența

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Preotul era Înlocuit din poziția de autoritate pe care o deținea. Chiar În sens opus păstrării unei astfel de autorități, art. 11 al Legii serviciului social- care descria cadrul instituțional de creare a căminelor culturale - prevedea că „preoții, membrii corpului academic, angajații administrației, precum și oricare practicanți ai unor profesii plătite de stat erau obligați să Își desfășoare munca În folosul comunității În cadrul căminului cultural”116. Astfel, prin efortul eugeniștilor de a crea aceste noi instituții, medicul devenea cea mai importantă figură

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
teorie normativă care trebuia să fie Încorporată În procesul de creare a noului stat, după război. Faptul că ideile sale nu erau considerate amenințătoare de către regimul comunist În curs de consolidare, ci privite mai degrabă ca o completare a lucrărilor academice publicate În primii ani ai tranziției (voluminoasa operă Tratat de medicină socială a trecut prin trei imprimări succesive În anul 1947) nu face decât să demonstreze cât de larg acceptată era eugenia atât ca teorie nu doar validă, ci și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și, În consecință, acorda mai puțin sprijin financiar unor astfel de inițiative, așa Încât orice planuri de sterilizare forțată sau de impunere a certificatelor prenupțiale au avut un impact minim. Cu toate acestea, faptul că Făcăoaru profesa, de la Înălțimea poziției sale academice, o critică dură la adresa democrației liberale, În paralel cu elogierea Germaniei ca model, pare să fi avut o contribuție importantă, deși indirectă, la legitimarea sau chiar promovarea orientării ideologice a noii generații, studenții săi, către xenofobie, rasism și extremism de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
București, care a avut un anumit impact În anii ’30. Sufletul acestei reviste era Banu, mentorul celui mai semnificativ grup eugenist din Regat. Banu era un scriitor prolific și, din multe puncte de vedere, o personalitate cu mai multe calități academice decât Moldovan, ale cărui sinteze aveau aspectul unor manifeste militante sau pamflete mai mult decât al unor analize În profunzime ale eugeniei, la nivelul fundamentelor teoretice, al istoriei și al implicațiilor pentru politicile publice 97. Singura lucrare a lui Moldovan

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Moldovan. Problemele care reprezentau obiectul predilect al reflecției pentru Banu erau legate de puericultură și asistența socială, spre deosebire de prioritatea acordată de Moldovan educației și problemelor țărănimii. Cu toate acestea, Banu Împărtășea viziunea mendeliană a lui Moldovan și folosea aceleași referințe academice germane și aceeași legislație ca exemple pentru programele mișcării eugeniste din România 98. Banu a prezentat prima sinteză a ideilor sale despre necesitatea imperativă ca principiile eugenice să devină baza reorganizării statului Într-o serie de prelegeri organizate de Fundația

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
eredității. De aceea, Banu a criticat ideile utopice susținute de Moldovan, care, În opinia sa, se regăseau În Legea Sănătății Publice din 1930, o lege pe care Banu o considera mai degrabă un produs al lecturilor lui Moldovan din literatura academică străină decât o expresie a realităților românești 101. În prelegerile sale timpurii, Banu definește problemele legate de capitalul biologic, dar nu oferă mai mult decât câteva sugestii referitoare la cum ar arăta un program comprehensiv de reorganizare a statului pe

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
sau a datelor numerice oferea, În discursul științific al epocii, un fundament mult mai solid pentru argumentele sale decât descrierea dramatică, dar destul de săracă În detalii statistice prin care Moldovan prezenta situația României după primul război mondial 105. Stilul riguros academic pe care Îl practica Banu nu era Însă norma publicațiilor românești și nu caracteriza Întotdeauna scrierile lui Moldovan. Din acest punct de vedere, Banu pare mai preocupat de conformitatea lucrărilor sale personale și a publicației pe care o conducea cu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Banu nu era Însă norma publicațiilor românești și nu caracteriza Întotdeauna scrierile lui Moldovan. Din acest punct de vedere, Banu pare mai preocupat de conformitatea lucrărilor sale personale și a publicației pe care o conducea cu standardele europene ale stilului academic. Cel mai mare succes al său a fost publicarea În 1939 a unui studiu care detalia ideile schițate În articolul din 1936. Cartea a fost publicată la București și Paris, cu titlul L’Hygiène de la race: Etude de biologie héréditaire

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
studiu care detalia ideile schițate În articolul din 1936. Cartea a fost publicată la București și Paris, cu titlul L’Hygiène de la race: Etude de biologie héréditaire et de normalisation de la race. Banu a conceput studiul ca pe o cercetare academică, guvernată „strict de spiritul științific”, și nu de considerații politice. Într-o oarecare măsură, studiul Împlinește dezideratele autorului. Acesta oferă, de exemplu, argumente pro și contra sterilizării, concepând cadrul discuției În termeni de eficiență și probabilitate a unei implementări corecte

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ani, Râmneanțu a mai primit două astfel de premii substanțiale, unul din partea Academiei Române și altul din partea Agenției Naționale a Medicilor Români pentru cercetările sale despre originile etnice ale populației din Transilvania 61. Cercetările sale nu erau doar cunoscute În cercurile academice, ci și apreciate ca lucrări științifice de cel mai Înalt nivel. O astfel de receptare reflectă orientarea la nivelul Întregii comunități științifice către un accent pe determinismul ereditar și o preocupare pentru puritatea etnică. Lucrările lui Râmneanțu despre secui ilustrează

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
selecției și progresului eugenic, În același timp În care se distanțau de perspectiva lamarckiană. Unde se situau Însă adepții eugeniei În contextul mai larg al dezbaterilor despre reforma educației din acea perioadă? În dezbatere fuseseră atrase numeroase personalități ale lumii academice din România, o parte fiind divizate În două tabere: proeuropenii și naționaliștii. Această sciziune fusese prefigurată de dezbaterile anterioare din jurul cercului Junimea 14. Proeuropenii, printre care vocile cele mai puternice erau cele ale lui Petre Andrei și Ștefan Zeletin, propuneau

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Înlocui pe colegii lor evrei, ci doar declarau că schimbarea de personal trebuia să se producă. De aceea, politica de excludere a evreilor le-a oferit ocazia unor indivizi care nu aveau o pregătire foarte solidă, nu aveau o performanță academică deosebită sau măcar bună și nici experiență practică să acceadă la poziții de responsabilitate și să determine condițiile de asigurare a sănătății națiunii, În prezent și În viitor. O astfel de transformare era În totală contradicție cu reformele promovate de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În București. În 1944, de exemplu, Moldovan și-a recâștigat poziția de Director al Institutului de Igienă Socială din Cluj și Mihai Kernbach, unul dintre studenții lui Moldovan, a devenit decan al Facultății de Medicină din Cluj. O nouă poziție academică a fost creată pentru Râmneanțu În regiunea sa natală, ca profesor de studii de igienă la Institutul Politehnic din Timișoara. Câțiva dintre ocupanții pozițiilor din Ministerul Sănătății În perioada de tranziție dintre 1944 și 1947 au fost medici familiarizați cu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
determinismului ereditar, fără să se considere neapărat adepți ai eugeniei. Chiar și În absența unei astfel de identificări explicite, numeroși practicanți de profesii, cu un nivel de educație superior, au folosit ideile eugeniste În propriile pledoarii pentru dezvoltarea diferitelor discipline academice, modernizarea României sau reformarea relațiilor politice dintre indivizi și stat. Parțial, astfel de argumente au determinat reconceptualizarea perspectivelor teoretice de analiză a transformărilor României după primul război mondial. Problemele rezultate În urma acestor transformări au fost interpretate printr-o prismă biologizantă

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
pe importanța corpului și a legilor eredității, considerate mult mai relevante decât tradițiile socioculturale. Mișcarea eugenistă a oferit cadrul și mijloacele de promovare a biologiei ca disciplină științifică În corpul principal al dezbaterilor intelectuale și, mai important, la nivelul instituțiilor academice și universitare. Eugeniștii au contribuit esențial la formularea și introducerea unei paradigme științifice de tip biologist, cu precădere În cadrul diferitelor științe sociale. Cercetători români precum geograful Simion Mehedinți, sociologii Dimitrie Gusti și Petre Andrei, avocatul Ioan Vasilescu-Buciumi, antropologii Constantin Velluda

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
rapid Înlocuită de un regim de război cu orientare radicală de dreapta. În timpul celui de-al doilea război mondial, unii adepți ai eugeniei au susținut activ Garda de Fier și apoi regimul Antonescu, În timp ce alții s-au retras pe poziții academice cu mult mai puțină implicare politică, de profesori sau membri ai unor institute de cercetare. Dincolo de astfel de alianțe politice (uneori dictate mai degrabă de pragmatism decât de afilieri ideologice), influența politică mult mai semnificativă (deși nerecunoscută) a mișcării eugeniste

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
formulat ideile uneori implicit, dar adesea explicit ca reacții la efectele aparent dezastruoase ale liberalismului În secolul al XIX-lea (materialism, declinul moral al societății, probleme de sănătate, creșterea infracționalității). Eugeniștii și-au exprimat atitudinea antiliberală nu doar În lucrări academice, ci și În prelegerile pe care le susțineau În aulele universitare ale facultăților de biologie, antropologie și alte științe sociale, ceea ce explică, În parte, susținerea pe care ideile politice antiliberale au câștigat-o printre tineri, la Începutul anilor ’30. Adeziunea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]