93,376 matches
-
să mă informez despre ce se mai scrie prin lume, ca să nu mă fac de rîs cu istoria mea literară. Să nu vă închipuiți însă că am scăpat doar cu atîta. Dl Comoroșan a citit nu știu ce "însemnare" a mea din Adevărul și a "constatat" că mă comport "ca un om care n-are nici cea mai mică responsabilitate". Nu mă consolează faptul că la fel se comportă toți "acești intelectuali" pe care "actuala putere îi va mătura" ca pe niște oportuniști
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
cu mine, firește, care mi-am făcut propriul partid, rupîndu-mă de mișcarea liberală. Deși "mare vinovat", am continuat să vreau să iau "fața scenei". Nu văd absolut nici o logică, nici de data asta, în remarcile d-lui Comoroșan. Cît despre adevăruri istorice, la ce bun să le evoc? Să-i amintesc că nu m-am rupt de mișcarea liberală ca să-mi trag un partid propriu, ci am renunțat la partidul al cărui președinte eram ca să ajut unificarea liberală? Că renunțînd la
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
de soarta scriitorilor și artiștilor, actualmente parlamentar PRM, și ea se referă la spaima noastră a tuturor de răposata și mereu via securitate. A fost rostită cu prilejul unui interviu total neprofesionist pe care i l-a solicitat pentru ziarul Adevărul (24-25 februarie) dl Val Vâlcu. Replicile au venit de la sine. Cea mai exactă și mai temeinică îi aparține d-lui Dorin Tudoran, care a publicat un amplu articol în ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC (20 martie), intitulat spiritual Scufița roșie cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16265_a_17590]
-
total neprofesionist pe care i l-a solicitat pentru ziarul Adevărul (24-25 februarie) dl Val Vâlcu. Replicile au venit de la sine. Cea mai exactă și mai temeinică îi aparține d-lui Dorin Tudoran, care a publicat un amplu articol în ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC (20 martie), intitulat spiritual Scufița roșie cu imunitate parlamentară (natură nu tocmai moartă). Motto-ul, din Theodulf, este citabil și el: "Ce să facă azi lebedele, de vreme ce corbii fac să răsune asemenea cîntări, iar papagalul imită Muzele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16265_a_17590]
-
i-a spus directorului editurii că romanului respectiv i-am adăugat multe pagini "curajoase" abia după Revoluție, că l-am plagiat pe nu știu cine, că traducerea este slabă etc., etc., încît a fost nevoie de șase luni pînă s-a restabilit adevărul. Ca să nu mai vorbesc de alte acuze, în țară: că pentru traducerea cărților mele aș fi cheltuit banii Fundației ș.a.m.d. Niciodată în traducerile cărților mele, altfel destul de multe, nu am implicat în nici un fel Fundația, nu am dat
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
vitele? Dar oare aceasta să fie România? Căutînd un răspuns - conștientă de zădărnicia efortului meu, dată fiind subiectivitatea inevitabilă - mi-am aliniat în fața ochilor chipuri ale unor personalități pe care le cunosc personal și le apreciez, și fețele abrutizate într-adevăr de alcool și sărăcie pe care le întîlnim pe stradă, în metrou, în trenurile aglomerate, în secțiile de votare. Români, și unii și alții. Dar România? Robert D. Kaplan, Balkan Ghosts. A Journey Through History, Vintage Books 1996, 307pag.
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
puternice decît dorința premierului de a vedea cum stau sau mai bine zis cum se mișcă faptele de corupție în România. Orice ar spune Ministerul de Interne despre rapoartele lui Grecea, e clar că dezvăluirile acestuia despre faimosul Ouatu sînt adevărul adevărat, încît de ce am trece la capitolul fabulații ale părții ale spuselor sale? Ca și Valerian Stan, neobositul Grecea știe că pînă la premier îl mănîncă miniștrii, de aceea probabil el a simțit nevoia să dea de veste presei ce
Funcția de Ovidiu Grecea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16307_a_17632]
-
a unui fragment din acest roman, Lovinescu exclamă profund satisfăcut la 9 decembrie 1934: "Succes, triumf. Entuziasm. Ăsta e "Sburătorul"." Voia să spună că aceasta era atmosfera adevărată care caracterizează cenaclul său în ceea ce are el mai bun și esențial. Adevărul acesta însă, cum spuneam, nu putea fi constatat tot timpul. Dar, la urma urmei, acesta e rostul și riscul unui cenaclu, să alterneze prezențele deosebite cu altele mai de toată mîna. Ce era "caracuda" la "Junimea"? Și nu se întîmpla
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
în total mediocru". Cît despre romanele sale, ele, în ciuda opiniei lui, au fost, în general, rău primite de critica literară care conta, excepție făcînd articolele ciracilor tineri din cenaclu, cu totul favorabile. E drept, Șerban Cioculescu, în cronica sa din Adevărul din 22 decembrie 1934 a conchis, după o rezumare a materialului documentar, că "cu Mite de E. Lovinescu a depus încă o piatră prețioasă pe edificiul operei sale, și așa destul de impunător". Dar Călinescu, a cărui opinie avizată Lovinescu o
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
a materialului documentar, că "cu Mite de E. Lovinescu a depus încă o piatră prețioasă pe edificiul operei sale, și așa destul de impunător". Dar Călinescu, a cărui opinie avizată Lovinescu o aștepta (de aceea, în jurnal, nota "în sfîrșit, art. Adevărul literar"), într-o cronică perfid nimicitoare, observa că marele critic merită o critică dreaptă "cinstită, deoarece a fost mereu nedreptățit sau cu omagii prietenești sau cu injurii nedrepte". Cronica e, de fapt, o demolare meșteșugită a romanului, considerînd numai precedentele
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
o sinteză biografică eminesciană superioară cărții (biografiei) lui Călinescu din 1932, tocmai pentru că utiliza și psihanaliza. (De menționat că dr. I. Vlad, cu azi-știutul său studiu, l-a vizitat o vreme, destul de des, pe Lovinescu, încercînd să-l convingă de adevărurile cărții sale respinsă, cum se știe, pe drept de Călinescu). A urmat, în 1935, romanul Bălăuca, întregind ciclul eminescian. În 10 decembrie 1935 nota acru "Impresie tot mai penibilă în chestia Bălăuca". În septembrie 1935 (firește după apariția și a
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
în 1935. A scris la numeroase gazete, fiind, în 1879, unul dintre întemeietorii ziarului socialist Drepturile Omului, fiind socialist, ca și fratele său Anton. Apoi a fost redactor respectat la Lupta lui G. Panu și, din 1895, prim redactor la Adevărul, apoi la Dimineața. Spre sfîrșitul vieții a trecut la Universul, ziar de dreapta, el, fostul socialist, unde condeiul lui a scris pînă l-a găsit moartea, la 79 de ani. Trăind atîția zeci de ani în lumea presei, a găsit
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
dreapta, el, fostul socialist, unde condeiul lui a scris pînă l-a găsit moartea, la 79 de ani. Trăind atîția zeci de ani în lumea presei, a găsit cu cale să evoce Bucureștiul de odinioară, inițial în foiletonul săptămînal al Adevărului și Universului, adunînd, apoi, materia în patru volume (1927-1932), modificate oarecum față de ceea ce scrisese în presă, cu titlul atrăgător ca un magnet, București de altădată. Cartea era, pentru istorici, un izvor nesecat de informații. Dar asupra lor plutea frica de
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
cu titlul atrăgător ca un magnet, București de altădată. Cartea era, pentru istorici, un izvor nesecat de informații. Dar asupra lor plutea frica de eroare, cartea fiind mereu citată cu rezerve justificate. În 1987 dl. Tiberiu Avramescu, bun cunoscător al Adevărului (despre care, mai ales despre Const. Mille, a scris o carte în două volume) și al epocii s-a hazardat să reediteze tomurile lui C. Bacalbașa, începînd, firește, cu primul ei volum. A procedat sistematic, verificînd, în presa timpului, mai
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
-și datorează faima unui rol în care a fost distribuită în războiul rece o constituie faptul că textele ei, citite azi, când războiul rece a rămas o amintire, conving și copleșesc în continuare. Nu numai prin elocvență, ci și prin adevăr. Dacă le raportăm la comunism, aceste texte sunt anticomuniste. Dacă le raportăm la fascism sunt antifasciste. După cum dacă le raportăm la o gândire convențională devin de un neconvenționalism provocator, iar dacă le raportăm la un nonconformism hazardat și iresponsabil ni
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
la o revistă cu note nesemnate, acele note tot semnate ar fi, stilistic. Cuprinsă de dorința impetuoasă de a se exprima, ea răvășește vocabularul limbii române, luând fără economie toate cuvintele de care are nevoie și eventual și sinonimele lor. Adevărurile sunt construite rapid, cu mare desfășurare de forțe, dar și cu rectificări succesive, făcute din mers, pentru recuperarea tuturor nuanțelor sacrificate din cauza grabei. Textul nu se înfățișează ca o inscripție, ci ca o suită dinamică de aproximări, din însumarea cărora
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
întreb ce îmi promite mie faptul că reședința mea e aici și că fac parte din poporul român, unul foarte diferit față de cel ce a fost. Trebuie să recunosc oarecum deziluzionată că lista nu se anunță a fi consistentă, dimpotrivă. Adevărul e că sunt tentată să depășesc și eu conturul, condusă de o dorință absurdă de a trăi și altceva, de ideea că acolo, afară, e cu totul o altă lume, că acolo mă așteaptă ceva promițător. Probabil asta e ideea
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
o manieră stîngace, dintr-o pietate greșit înțeleasă ori în baza unui discurs inerțial. Ele trădează o deficiență morală, transpusă în texte de circumstanță, propagandistice, componentă a catastrofei pe care a abătut-o regimul totalitar asupra istoriei și culturii noastre. Adevărul trebuie cunoscut, chiar dacă e dezagreabil. Din fericire însă, în momentul în care s-au înrolat sub flamura "realismului socialist", creatorii în chestiune terminaseră partea cea mai însemnată a operei lor, care le asigură un loc central în istoria literaturii și
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
arăta Croce: "Nici un critic nu poate face artist pe cine nu e, și tot astfel nici un critic nu poate, prin imposibilitatea metafizică, să nimicească, să dărîme și nici să zgîrie, cît de ușor, pe un artist, care ar fi într-adevăr artist". Opinia mea, "neortodoxă", asupra lui Nichita Stănescu de care se face atîta caz e, firește, o opinie personală pe care nu țin a o impune nimănui, care nu mă determină a-i insulta pe cei de altă părere, așa cum
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
ca să zic așa alunecoase (ca să nu spun "dialectice"). Un adevărat subiect de teză de doctorat de psihologia artei. (Tezele după cum se știe trebuie, prin definiție, să atace numai subiecte încă nerezolvate și ce par nerezolvabile. Și dacă autorii pot într-adevăr să se ridice la înălțimea pariului ce și l-au propus, uneori descurcă dilema. Alteori doar se prefac, și o afumă doar din toate părțile cu savante și goale discursuri terminologice). Ce îl face pe un artist în general să
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
rîncede de var/ Ies rînjete de dinainte de război.// Mai răul lasă-n dinți nisip,/ Mai binele dospește acru rime,/ Singur mi-e greu,/ Dar și mai greu mulțime,/ Mi-e greu să tac,/ Dar și mai greu să țip/ Un adevăr făcut fărîme" (Lamento). Întreaga sa creație constă din variațiuni pe această unică temă. Astfel celebritatea își dezvăluie reversul sensibil, vulnerat de o misterioasă constituție internă ce refuză pactul cu amplul renume, precum "O nemurire-n care i-e urît" (Bătrîni
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
mult mai arid. Un cronicar malițios nota că volumul precedent din aceași serie e dedicat unei istorii a bolilor umane, sugerînd că pentru editori mîncatul nu e cu mult departe de a fi tot un fenomen medical. Cartea abordează într-adevăr istoria culinară din perspectiva unui fenomen mai general - și medical fără îndoială - nutriția. Dar e fascinant să descoperi ce mîncau strămoșii noștri (Partea I a volumului se ocupă de acest subiect), ori care sînt alimentele cu răspîndirea cea mai mare
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
gust, în literatură, în artă, și în mijloacele difuzării lor, să contezi exclusiv pe vînzare (prostul gust al ratingului, ce temă!), pe succes, să reduci cultura la sex, la crimă, la vulgaritate, să iei o vacanță mare de la talent, semnificație, adevăr sau frumusețe, îngropîndu-ți publicul sub mormane de gunoi lingvistic și moral. Și ce nu e de prost gust în viața și în cultura României de tranziție?
Prostul gust by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16326_a_17651]
-
deloc sigur, dar absolut deloc, că într-un eventual manual unic de literatură proza redactorului-șef și aceea a președintelui vor avea șansa să fie incluse. Cronicarul cere iertare pentru îndoiala sa carteziană și n-are pretenția că deține întregul adevăr cu privire la nostalgia de care suferă, indecent de public, G.C. ...scuipatul în sîn Și, dacă tot ne-am umplut mîinile de cerneala tipografică a seriei noi a Cronicii române (urîtul se ia, ca lepra), să ne aruncăm ochii și pe Vitraliile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
că s-au falsificat pînă și diplome de capacitate, în învățămîntul patronat de stat, asta în vreme ce manuale de clasa a VIII-a, și nu numai, se dovedesc nepotrivite pentru nivelul elevilor cărora li se adresează. A se vedea COTIDIANUL și ADEVĂRUL din 19 martie curent. În vreme ce ministrul Educației, d-na Andronescu pare mai degrabă pornită împotriva reformei Marga decît împotriva falsurilor din învățămîntul pe care îl patronează, ministrul Agriculturii a stabilit că privatizarea fostelor IAS-uri trebuia să înceapă de lunea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]