9,640 matches
-
Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau 25 de senatori. Practic, așa cum am arătat deja, subiecții care au dreptul de sesizare a Curții Constituționale, pentru a fi siguri de admisibilitatea sesizării, trebuie să se adreseze instanței de contencios constituțional în termenul de 5 zile sau 2 zile, după caz, dacă legea a fost adoptată în procedură de urgență. Această regulă îi are în vedere pe toți subiecții care pot solicita
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se bazează pe o serie de indicatori de efort, efect sau eficiență economică. b) După etapele parcurse în cadrul procesului de evaluare și selecție, evaluarea presupune: verificarea conformității administrative, verificarea eligibilității, evaluarea tehnică și financiară și selecția propriu-zisă. Verificarea conformității administrative (admisibilitatea) va urmări dacă s-au depus toate documentele, dacă sunt complete și îndeplinesc cerințele, conform prevederilor din Ghidul Solicitantului, dacă s-au respectat termenele de depunere a documentației, dacă exemplarele sunt în numărul cerut, au semnături, ștampile etc. Verificarea eligibilității
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
are sorgintea în Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului și în textele precizate de Constituție, în acest caz instanța putând să pronunțe anularea actului pe baza constatării neconcordanței dintre dreptul obiectiv și conținutul actului administrativ. Condițiile de admisibilitate a acțiunii în contenciosul subiectiv sunt următoarele: 1. Caracterul de act administrativ al actului a cărui anulare se cere. 2. Reclamantul să invoce vătămarea unui drept sau a unui interes legitim. Dreptul vătămat este orice drept prevăzut de Constituție, de
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
cazurile discutate în secțiunea anterioară și recurge la ierarhizarea etică pe care am considerat-o specifică libert arianismului: vocea puternică, dar locală, a drepturilor individuale este mai puternică decât vocea slabă, dar generală, a drepturilor cetățenești. 6.2. Criterii pentru admisibilitatea soluțiilor paradoxului Sen În cele ce urmează voi a) defini două tipuri de proprietăți pe care o soluție a paradoxului lui Sen ar trebui să le aibă; b) analiza soluțiile prezentate folosind aceste proprietăți. Cele două proprietăți sunt: eficacitatea pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone, prin Pam, procedura paretiană nu se poate folosi pe nicio pereche care poate fi formată din alternativele de pe agendă. Rămânem, așadar, în toate cazurile, cu preferințele sociale generate de aplicarea drepturilor. 6.2.* Criterii pentru admisibilitatea soluțiilor paradoxurilor Sen-Gibbard [d.6.2.4*]: Condiția ILa (liberalism pe probleme amendat): Pentru fiecare individ i N∈ există atâtea probleme câte x variante privind pe i există, astfel încât, ori de câte ori o stare (alternativă) x diferă de o altă stare y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de reguli de decizie socială. Primul tip este cel al drepturilor inalienabile<footnote În această privință, profesorul Miroiu a propus o a doua interpretare. Aceasta constă în faptul că problema nu ar fi una de agregare a preferințelor, ci de admisibilitate a acestora. Altfel spus, problema ar fi a domeniului universal, și nu a condiției Pareto. În acest sens, dreptul meu inalienabil de a nu fi ucis este protejat nu prin faptul că preferința unanimă nu se transformă în preferință socială
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dintre soți de a acorda întreținere celuilalt soț poate constitui infracțiunea de abandon de familie (art. 305 Cod penal) și arată că acea căsătorie nu duce o existență normală. B. Situația în care soții sunt despărțiți în fapt Subliniem că admisibilitatea acțiunii în justiție nu este condiționată de faptul separației soților, și cu atât mai puțin de existența unui proces de divorț în curs de soluționare. Se distinge între cazul în care părăsirea locuinței comune de către un soț este justificată și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Albu, op.cit., p.115; de asemenea, E.Florian, op.cit., p.64; (n acest sens, Trib.mun.Bucure(ti, dec.nr.502/1986, (n Legislația familiei..., p.248, Maria Harbădă, op.cit. p.60. 39 Practica judiciară s-a pronunțat (n sensul admisibilității acțiunii prin care unul dintre soți solicit(, conf. art.29, C.fam., obligarea celuilalt soț de a contribui, (n m(sura posibilităților sale, la suportarea cheltuielilor comune ale c(sniciei. (vezi, Trib.jud.Suceava, dec.civ.nr.34/13.I.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Albu, op.cit., p.154. În același sens P.Anca, Drepturile soților cu privire la bunurile comune, în R.R.D. nr.9/1976, p.16. 57 Trib.Sup., dec. civ. nr. 534 din 1975, în R.R.D. nr.12/1975, p. 45. 58 Ion Deleanu Admisibilitatea împărțirii bunurilor comune în cadrul acțiunii introdusă de unul din foștii soți în temeiul unui contract de depozit, în J.N. nr. 12/1966, p.78-82. 59 D.Rizeanu, D.Protopopescu, op.cit.p.77-79, T.T.R. Popescu, op.cit., p.210-220; M.Eleescu, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sau structurat în chip conjunctural, în chiar practica evaluativă, efectuată la o anumită clasă. Notele indică astfel măsura realizării obiectivelor programelor școlare, măsură ce ține de competența și aspirația cadrului didactic în a fixa acel „grad de acceptabilitate” sau de „admisibilitate” (Radu, 1981, p.247). b) Notarea prin raportare la standarde fixe se face prin raportarea rezultatelor la referențialuri unitare pentru întreaga populație școlară. Pe această bază se pot realiza trieri, ierarhizări, decizii cu un grad înalt de obiectivitate. Modelul este
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
32 de deputați. Acesta conduce întreaga activitate a Parlamentului și îl reprezintă în relațiile internaționale. Conform Capitolului 3, articolului 19 referitor la funcțiile Președintelui din Regulamentul Parlamentului European, alineatul (2) precizează: „Președintele deschide, suspendă și închide ședințele. Acesta hotărăște asupra admisibilității amendamentelor, asupra întrebărilor adresate Consiliului și Comisiei și asupra conformității rapoartelor cu regulamentul. Președintele asigură respectarea regulamentului, menține ordinea, dă cuvântul, declară închise dezbaterile, supune la vot chestiunile și proclamă rezultatele votului.” b) Vicepreședinții: înlocuiesc Președintele atunci când acesta nu-și
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
că trebuie să admită proba testimonială". Deci, potrivit legii, proba cu martori este admisibilă în drept, dar instanța judecătorească are libertatea să aprecieze, în condițiile concrete ale litigiului, concludența acestei probe. Alte mijloace de probă În absența unor reguli speciale, admisibilitatea acestor mijloace de probă este supusă regulilor dreptului comun. a) Mărturisirea. În materie comercială, principiul indivizibilității mărturisirii, reglementat de art. 1206 alin. (2) Cod civil, are o aplicație mai restrânsă, deoarece art. 46 Cod comercial permite folosirea oricărui mijloc de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
I), Papadopol B. (II), "Discuții în legătură cu existența în dreptul român actual a daunelor cominatorii", în Dreptul, nr. 7/2004. Catană R.N., "Manifestarea și consecințele exercitării abuzive a prerogativelor asociaților sau acționarilor societății comerciale", în R. R.D.A., supliment nr. 1/2007. Catană R.N., "Admisibilitatea acțiunii în dizolvarea societății comerciale pentru neînțelegeri grave între asociați", în R.D.C., nr. 2/1998, p. 63. Căpățînă O., "Constituirea societăților comerciale cu personalitate juridică. Faza consensuală", în Dreptul, nr. 7-8/1991. Căpățână O., "Societățile comerciale în interpretarea jurisprudenței", vol. II
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
1993, p. 109. 261 Ghe. Piperea, op. cit., p. 273. 262 C.Șt. Șelaru, "Considerațiuni referitoare la posibilitatea excluderii asociaților din societățile comerciale", în R.D.C., nr. 4/1995, pp. 106 și urm. 263 Ghe. Piperea, op. cit, p. 272. 264 R. Catană, " Admisibilitatea acțiunii în dizolvarea societății comerciale pentru neînțelegeri grave între asociați", în R.D.C., nr. 2/1998, p. 63. 265 D.A. Popescu, Contractul de societate, Curs de drept comercial, vol. I, Ed. Gh.I.T. Badea, București, 1946, pp. 21 și urm. 266 St
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
societății din registrul comerțului". 290 A. Gheorghe, L.N. Pârvu, D.M. Tăbâltoc, "Contribuții la clarificarea unor probleme ivite în aplicarea de către instanțele judecătorești a Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale", în R.D.C., nr. 6/1993, p. 111. 291 R.N. Catană, " Admisibilitatea acțiunii în dizolvarea societății comerciale pentru neînțelegeri grave între asociați", în R.D.C., nr. 2/1998, p. 62. 292 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit., pp. 893-894. 293 V. Roș, "Dizolvarea societăților comerciale. Particularități ale dizolvării pe cale
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Piaget a analizat ințelegerea regulii, Înțelegerea ideii de corectitudine și a aceleia de incorectitudine, toleranța si intoleranța (motivația eiă, minciuna și diferențierea ei de Înșelăciune, eroare, glumă, limite de toleranța (și relaționareă ale conduitelor de sancționare ale adulților (sancțiuni corecteă, admisibilitatea morală față de copii mai mici și mai mari, ideea de justiție, egalitate față de evaluarea vinovăției etc. 2.1.3. Caracteristici afective Mai ales nxietatea și mecanismele de apărare ale sinelui prezintă Înțeres. Anxietatea camuflată poate duce la nervozitate, tulburări de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
viață) din finalul nuvelei. Efortul inițiatic și întreaga călătorie sfârșesc într-un registru prozaic deoarece inițiatul a greșit, la un moment dat. Intratextualitatea prozastică: "Sărmanul Dionis" Intertextualitatea ilustrează în registrul livresc relativitatea timpului, problematizarea succesiunii trecut-prezent-viitor. Intratextualitatea ipostaziază și confirmă admisibilitatea blocului temporal. Nuvela Sărmanul Dionis își susține desfășurarea heterodiegetică, biplană (cu al doilea plan bi-plan, la rândul lui), pe același adevăr consacrat ca einsteinian. Relativitatea spațiului, deși la început este postulată de narator în mod nediscriminatoriu față de cea temporală, în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
20 Codul muncii, între părți pot fi negociate și cuprinse în contractul individual de munca și alte clauze specifice precum: •clauza cu privire la formarea profesională; • clauza de neconcurență; • clauza de mobilitate; • clauza de confidențialitate. În sfera relațiilor de muncă se constată admisibilitatea unor clauze de neconcurență inserate în contractele colective cât și în cele individuale de muncă 48. Scopul clauzei de neconcurență este interzicerea salariatului ca în timpul derulării contractului de muncă precum și o perioadă după încetare acestuia, să desfășoare activități concurente în cadrul
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Figura nr. 5.2 Curba Laffer Din figura 5.2 rezultă că atunci când cota procentuală de impunere tinde spre 100% , mărimea absolută a prelevărilor fiscale va 0 T1 A T2 B cota procentuala a impozitului Prelevări obligatorii M Zona de admisibilitate Zona de inadmisibilitate a nivelului fiscalității a nivelului fiscalității 374 tinde către 0. În aceste condiții, doar segmentul „OA” apare ca o „zonă de admisibilitate” a presiunii fiscale, În care unei creșteri a cotei de impunere Îi corespunde o creștere
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
va 0 T1 A T2 B cota procentuala a impozitului Prelevări obligatorii M Zona de admisibilitate Zona de inadmisibilitate a nivelului fiscalității a nivelului fiscalității 374 tinde către 0. În aceste condiții, doar segmentul „OA” apare ca o „zonă de admisibilitate” a presiunii fiscale, În care unei creșteri a cotei de impunere Îi corespunde o creștere a sumei absolute a impozitelor Încasate. Dimpotrivă, În cadrul segmentului „AB”, denumit „zonă de inadmisibilitate”, pe măsura creșterii cotei de impunere, Încasările În sumă absolută din
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Justiție în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Prin încheierea pronunțată la aceeași dată s-au dispus sesizarea instanței supreme cu dezlegarea problemei de drept menționate, precum și suspendarea judecății. ... ... ... IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularii sesizărilor 37. Analizând îndeplinirea cumulativă a condițiilor ce rezultă din textele legale incidente, instanțele de trimitere au apreciat că, raportat la obiectul cauzei - recalcularea și plata drepturilor de pensie ale unor foști militari -, litigiul se încadrează în
DECIZIA nr. 244 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300410]
-
Constituționale 56. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra dispozițiilor legale a căror dezlegare se solicită din perspectiva vizată de sesizare. ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept 57. Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori au apreciat că sesizările nu întrunesc condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, reținând că din analiza încheierilor de sesizare rezultă că instanțele de trimitere nu au argumentat de nicio manieră necesitatea existenței unei dezlegări din partea instanței supreme privind chestiunea de drept dedusă analizei și că întrebările care formează
DECIZIA nr. 244 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300410]
-
d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 62. Se observă că, spre deosebire de condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile circumscrise art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării
DECIZIA nr. 244 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300410]
-
62/2024 îi revine obligația respectării dispozițiilor cu caracter general cuprinse în prevederile art. 520 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, în conformitate cu care, „Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“. ... 64. În cazul sesizărilor conexate, examinarea condițiilor în care poate fi declanșat mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 244 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300410]
-
contribuind astfel la a se stabili dacă problema de drept cu privire la care i se solicită instanței supreme să dea o dezlegare este una reală, având vocație de a convinge și, din această perspectivă, că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a sesizării. ... 69. Definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită drept incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar
DECIZIA nr. 244 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300410]