17,588 matches
-
de Școala Părinților din Île-de-France)". În ce mă privește, rămân sceptic în fața acestei îngrămădiri, care mi se pare mai degrabă o încrâncenare de a ști decât o coerență tematică. Dar nu acesta-i fondul problemei: chestionarele de "delicnvență" autodeclarată de adolescenți se lovesc de numeroase reticențe (Zaubermann și Robert, 1995, p. 40), chiar dacă reprezintă o metodologie de mare valoare. Una dintre critici ține de declararea sub nivelul real a conduitelor riscante, mai ales în mediile populare ceea ce este, sociologic, normal, consecințele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
familial este, după spusele agresorilor, relativ ocolit. În fine dar subiectul nu e epuizat -, există și posibilități de statistici indirecte pentru a măsura amploarea problemei violenței în școală. Acești indicatori indirecți se învârt în jurul tulburărilor de comportament la copil și adolescent. Într-o anchetă limitată la Corsica de Sud, o echipă de la INSERM (Facy și Henry, 1997, p. 92) a scos la iveală o prevalență a tulburărilor de comportament la școală manifestate prin agresivitate la 7% dintre preadolescenți, prin violență la
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
SUA (trecere în revistă a subiectului in Walker, Colvin, Ramsey, 1995, p. 362; Coie et al., 1993). Aceste metode diferite nu măsoară același lucru: numărul victimelor (copii sau adulți), numărul agresorilor (elevi și, în puține studii, adulți), numărul copiilor și adolescenți cu risc de tulburări comportamentale. Unele măsoară, în plus, factori legați mai direct de context, de exemplu climatul școlar. Este perfect posibil ca aceste măsurători diferite să prezinte roluri sociale și sensuri diferite ale "violenței", al cărei "diagnostic" ar necesita
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
oare un delict marcat și, în cazul acesta, cum să-l explici... fetei trisomice? Sesizăm totuși că vioența vine mai mult din partea lui Christelle decât a lui Dany. O altă observație, pe care orice educator o va recunoaște: Christian, un adolescent extrem de cuminte, izbucnește îndată ce i se vorbește despre mama sa. "Pe mă-ta", bineînțeles, sau "mă-ta-i curvă" ori "'tu-ți rasa", iată insulte banale, desigur, dar bine conturate. Iată un delict bine identificat. Adolescenții au înțeles mecanismul care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
va recunoaște: Christian, un adolescent extrem de cuminte, izbucnește îndată ce i se vorbește despre mama sa. "Pe mă-ta", bineînțeles, sau "mă-ta-i curvă" ori "'tu-ți rasa", iată insulte banale, desigur, dar bine conturate. Iată un delict bine identificat. Adolescenții au înțeles mecanismul care-l scoate din fire pe Christian și e de-ajuns un "mă-ta" bine țintit pentru ca acest mecanism să se declanșeze. Climatul clasei resimte puternic acest fapt. Oricum, la ce ne-ar folosi, în banalitatea acestor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a acestora, ținând de "marea închidere" a diferențelor teoretizată de Michel Foucault. Eu însumi sunt foarte reticent față de o abordare bazată pe comportamentul antisocial, care are tendința să pună întreaga responsabilitate a violenței în școală exclusiv în seama copilului sau adolescentului "responsabil", a "personalității" sale, uitând uneori factorii sociali. E important însă să vedem că aici, o dată în plus, nu e vorba de un fapt sau un comportament izolat, ci de repetarea și asocierea lor, iar în această repetare și această
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prin factori de risc Abordarea prin factori de risc este una comună în psihologie și epidemiologie. Un factor de risc (Garmezy, 1983) înseamnă fie un eveniment, fie condiții biologice sau de mediu care sporesc probabilitatea ca un copil sau un adolescent să dezvolte tulburări emoționale ori de comportament. Această abordare, contrar unei critici ce-i este adusă frecvent, nu este una deterministă, dimpotrivă, ea s-a dezvoltat (Lazarus și Folkman, 1984) ca reacție împotriva simplismului monocauzal care stigmatizează anumite populații (femeile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
e vorba de frați, este un predictor foarte puternic al unei violențe cu un probabil rol inițiatic. Apartenența la o bandă la vârsta de 14 ani triplează angajarea în activități violente la vârsta de 18 ani și o împătrește pentru adolescenții de 16 ani. Într-o altă direcție, izolarea, conflictele frecvente cu ceilalți copii anunță tulburări ulterioare frecvente (chiar dacă izolarea, cum amintește Fortin [2003] nu este comună, desigur, tuturor agresorilor). Factorii de risc legați de mediul social Acest subiect rămâne controversat
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
locurile intermediare (Payet, 1996), or, tot din lipsă de mijloace, sunt rarisime școlile care dispun, de exemplu, de o cantină; • celălalt factor structural, prezent în diferite măsuri în cele trei țări, este gradul de neșcolarizare la numeroși elevi, îndeosebi la adolescenți. Asta se întâmplă adesea din cauze materiale, iar Burkina Faso, cu o proporție de 13% dintre adulți alfabetizați, este într-o întârziere considerabilă, sporită de politicile structurale care provoacă atâtea suferințe țărilor africane. Sociologic, e foarte verosimil că doar o elită
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
importanță, cum am văzut în Djibouti, în ciuda unei politici publice foarte voluntariste și bine aplicate pe teren de ameliorare a școlarizării, în special pentru fete. În Brazilia, încă de la 14 ani, numărul elevilor școlarizați scade puternic. Se poate crede că adolescenții cei mai violenți sunt absenți din școală, poate intrați într-o (uneori scurtă) viață delincventă sau având meserii mărunte prin care se descurcă social și financiar; • o altă explicație a acestei "liniști școlare" ar putea fi validă din punct de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Pour en finir avec la violence [Ca să terminăm cu violența] (Barreau, 2003). Jean-Claude Barreau a publicat peste treizeci de cărți, dintre care multe religioase, acest scriitor fiind un fost preot. De asemenea, de mult timp e pasionat de "bandele de adolescenți", titlul primei sale cărți, din 1962, scrisă în colaborare cu Marc Oraison, tot preot. Pe atunci era educator de stradă. Ulterior, s-a specializat în problemele imigrării și a devenit "consilier particular al lui François Mitterrand, dar și al lui
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
scape de închisoare, în numele legii, iar tatăl lui, care i-a tras una la fund, să fie întemnițat în numele aceleiași legi! [...] Suntem asigurați că, violența generând violență, bătaia la fund ar fi contraproductivă pe plan educativ. Însă, printre cauzele violenței adolescenților, nimeni nu evocă vreodată această bătaie, nici măcar cei interesați. Unii, lucizi, se plâng, ce-i drept, dar că... n-au primit-o niciodată. Nu suntem departe de a împărtăși această părere". În dezbaterea purtată în Québec timp de mai multe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
considerabile, făcând insuficientă însăși ideea unui "nucleu dur". Sentimentul de ură dezvoltat față de școală nu este o simplă rezultantă a situației socio-economice și a unui fel de "ură de clasă" care ar preexista școlii. Sentimentul de ură, revendicat de mulți adolescenți ("urăsc"), nu preexistă total intrării în lumea școlară, el se construiește și prin interacțiunile cotidiene, în care două elemente ni se par esențiale, după ce am studiat în profunzime fiecare dintre unitățile din eșantionul folosit: segregarea internă în "clase etnice" și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
instituțiile locale, printr-o puternică participare la patrimoniul arhitectural și cultural al orașului. Totodată, a promovat un proiect pedagigic novator, creând o clasă pentru cei care abandonaseră școala și ajutând astfel să se întoarcă la școală un număr important de adolescenți în primejdie. Faptul că o școală se bazează pe personalitatea unui singur om fie el și directorul arată suficient de clar fragilitatea sistemului educațional francez. În alte părți lucrurile nu par să stea astfel; lucrările comparative deja citate între Franța
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
and student behavior", in MOLES O.C. (ed.), Strategies to Reduce Student Misbehavior, US Department of Education, Washington DC, pp. 19-46. DULONG R. (1983). Imaginaires de l'insécurité, Méridiens, Paris. DUMAS J.E. (1999). Psychopathologie de l'enfant et de l'adolescent, DeBoeck/Larcier, Bruxelles. DUMAY J.-M. (1994). L'École agressée, Belfond, Paris. DURLAK J.A. (1995). School-Based Prevention Programs for Children and Adolescents, Sage, Thousand Oaks, CA. EITH C.A., HARREL E.A., MARTIN S.S. (2003). "Reading, Writing and Race: Lessons
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Canada", Growing up in Canada: National Longitudinal Survey of children and youth, Statistics Canada, Ottawa. OLWEUS D. (1978). Aggression in the Schools: Bullies and Whipping Boys, Hemisphere, Washington DC. OLWEUS D. (1980). "Familial and temperamental determinants of aggressive behaviors in adolescent boys: a causal analysis", Developmental Psychology, nr. 16, pp. 644-660. OLWEUS D. (1993), Bullying at School: What we Know and What we Can Do, Blackwell, Oxford. ORTEGA R. (1994). "Violencia interpersonal en los centiros educativos de Education Secundaria: Un estudio
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
TALLON G. (1979). La Violence dans les collèges, Ministerul Educației Naționale, Paris. TESTANIERE J. (1967). "Chahut traditionnel et chahut anomique dans l'enseignement secondaire", Revue française de sociologie, nr. 8. TOLAN P.-H., GUERRA N.G. (1994). What Works in Reducing Adolescent Violence: An empirical review of the field, Center for the Study and Prevention of Violence, Boulder, CO. TONRY M. (1987). "Prediction and classification: legal and ethical issues", Crime and Justice an Annual Review, nr. 19, pp. 151-236. TRIPIER M., LEGER
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cărora li s-au alăturat și alți intelectuali precum Michel Foucault (care, ulterior, a murit de SIDA), Roland Barthes, Jacques Derrida, Phillipe Sollers, Alain Robbe-Grillet și Louis Aragon. Scrisoarea lor deschisă spunea: "Legea ar trebui să recunoască drepturile copiilor și adolescenților de a întreține relații sexuale cu oricine aleg ei!" Astăzi, aceia dintre ei care mai sunt încă în viață sunt profund jenați de acțiunea lor de atunci. 33 Vezi J. Loughlin, op. cit. (1989). 34 D. S. Bell și B. Criddle, The
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
importanță după familie. Acest tip de grup este un grup de similaritate (de echivalență) care desemnează persoanele care au același statut, sunt egale sau foarte apropiate potrivit unui criteriu social semnificativ. Grupurile de vârstă apropiată și, în mod deosebit al adolescenților, joacă un rol important în împărtășirea valorilor și stilurilor de viață comune ajungând chiar la constituirea unei adevărate culturi proprii. În acest sens se vorbește de cultura adolescenților. Oricum, grupul de similaritate începe să fie un factor influent în procesul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
criteriu social semnificativ. Grupurile de vârstă apropiată și, în mod deosebit al adolescenților, joacă un rol important în împărtășirea valorilor și stilurilor de viață comune ajungând chiar la constituirea unei adevărate culturi proprii. În acest sens se vorbește de cultura adolescenților. Oricum, grupul de similaritate începe să fie un factor influent în procesul de socializare a copilului de la o vârstă fragedă. Pe treptele superioare ale școlii influența colegilor devine semnificativă deoarece tinerii caută să-și dobândească independența prin schimbarea influenței celor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cele mai importante funcții latente ale educației este să creeze pentru copii oportunități pentru a-și afirma independența prin construirea relațiilor cu colegii lor. Deși profesorii și părinții se plâng adesea de influența mare pe care colegii o exercită asupra adolescenților, în realitate copiii din această grupă de vârstă dezvoltă deprinderi (abilități) sociale importante prin interacțiunea cu aceștia, abilități pe care le vor utiliza mai târziu în relațiile cu partenerii de muncă. De asemenea, prin relațiile colegiale, băieții și fetele învață
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
prin conformarea față de valorile și normele acesteia și, în parte, prin realizările tânărului. În acest caz, realizările se referă la abilitățile în relațiile interpersonale și gradul de atractivitate sexuală, nu la rezultatele școlare. Există un status ierarhic printre clicile de adolescenți, în mare parte legat de calitățile individului dovedite în relațiile cu sexul opus. Pentru a rămâne membru al unei clici, o persoană trebuie să se conformeze culturii acesteia, să mențină relațiile interpersonale și atractivitatea sexuală potrivită statusului acesteia. Nu toți
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în mare parte legat de calitățile individului dovedite în relațiile cu sexul opus. Pentru a rămâne membru al unei clici, o persoană trebuie să se conformeze culturii acesteia, să mențină relațiile interpersonale și atractivitatea sexuală potrivită statusului acesteia. Nu toți adolescenți au suficiente abilități pentru a fi acceptați de o clică. Pentru acei care nu câștigă o asemenea acceptare, viața poate fi foarte dificilă nu numai în adolescență, dar în unele cazuri, în întreaga viață. 10.1.3. Școala și oportunitățile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și simplu rezultatul procesului biologic al îmbătrânirii; grupurile precise de vârstă care se găsesc în fiecare societate au puține baze biologice. Mai mult, grupele de vârstă sunt construite social. Grupele de vârstă care ne sunt familiare nouă nou născut, copil, adolescent, adultul tânăr, vârsta mijlocie și vârsta a treia sunt creații ale societății industriale. La începuturile acesteia, regula pentru oameni era să muncească, să se căsătorească și să aibă copii la vârste mult mai tinere decât astăzi. Căsătoria și creșterea copiilor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în societățile din afara Europei. În Europa și Statele Unite, uneori munca începea la vârsta de 6-7 ani, iar deja din perioada adolescenței, ca regulă generală, se muncea programul de lucru complet pentru o zi. Într-o astfel de societate conceptul de adolescent nu prea avea sens și, de fapt, un astfel de concept nici nu a existat înaintea industrializării. Conceptul de bătrân este de asemenea în mare măsură o invenție a erei industriale. Cu mortalitatea ridicată care a existat înaintea industrializării, muncitorii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]