7,838 matches
-
Lavoisier, declară: „Republica nu are nevoie de savanți!”. Sunt 175 de ani de atunci? Sunt... ALAN MARGOLIS o iubește pe PENNY WISE și s-au căsătorit azi - iată ce scrie, duminică 11 mai, seara, din patru în patru minute, pe afișul luminos al lui Piccadilly Circus din Londra printre flashuri externe și anunțuri publicitare. SNOOPY: Acest radar de aterizaj e într-adevăr extraordinar. E magnific. Drept înainte, puteți vedea un golf înconjurat de coline. E ca și cum ai naviga pe o mare
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
amenință omenirea!... În fața sediului ONU, printre trandafirii unde și-a dat foc Bruce Mayrock ca protest pentru genocidul nigerian, se găsește o inscripție: „Pacea e absența fricii”. Alan Margolis o iubește pe Panny Wise... (Margolis a închiriat pentru seara respectivă afișul luminos din Piccadilly Circus.) CAPITOLUL XIV 35 DE SPECIALIȘTI ÎN MULINOLOGIE DIN 11 ȚĂRI S-AU ADUNAT ÎN Danemarca, la cel de-al doilea simpozion al specialităților lor. Mulinologii sunt cei care se pricep și studiază morile de vânt și
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ne-am înșirat cu toții spre ieșire, am coborât cu ei, în parfumul și șoaptele lor, încercând să mă opun aiurelii din capul meu care literalmente voia să se țipe afară, dar deodată, pe o cabină de lângă ieșire, am văzut un afiș mare din care imediat s-au desprins literele rusești ale unui nume: Babel! În săptămâna următoare, tot aici, urma să fie un recital Babel, susținut de Malaparte - cel puțin așa am înregistrat în analfabetismul meu chirilic, Malaparte, până fluxul mulțimii
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Nicolae Ceaușescu - Epoca Marii Ctitorii Naționale“, Viața românească, ianuarie 1987) RĂCHIȚEANU-ȘIRIANU Irina „ Cred că în aceste zile, în care teatrele își definitivează repertoriul, angajarea deplină a artiștilor în efortul colectiv presupune meditația și participarea lor la o concepere judicioasă a afișului, cu gândul la înalta funcție educativă pe care o are de îndeplinit arta și la care ne cheamă atât de fierbinte partidul.“ (Scînteia, 13 iulie 1972) RAICU Al. „Se poleia arama din piepturi. Cădea zidul ce-n nouri de pucioasă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
imperativul unității și stabilității.“ („Dialectica unității și stabilității“, Cronica, 5 martie 1982) GHIMPEL Ana „Răscrucile sunt cazemate Străzile umblă pieptiș. Foile mici sunt flori pe zid. Fata le lipește pe toate, Slăvit fii în noi, Partid. Pasu-i fierbinte, mâna-i afiș. Slăvit fii în noi, Partid.“ („Slăvit fii în noi, partid“, Săptămîna culturală a Capitalei, 21 august 1987) GHIMPU Sanda, prof. univ. dr. „Deosebit de semnificativ este faptul că, pe lângă activitatea științifică propriu-zisă, în activitatea politică remarcabilă, în funcțiile de mare răspundere
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
institutului clujean, alături de întregul nostru popor, văd pe conducătorul înțelept și drept, neînfricat și neobosit, care de decenii conduce destinele țării pentru ridicarea României pe noi culmi de civilizație și progres. Reunind lucrări de pictură și grafică de șevalet, precum și afișe, studenții institutului își exprimă adeziunea politică de azi a partidului (sic!) și recunoștința pentru grija părintească a tovarășului Nicolae Ceaușescu față de tânăra generație. Ei omagiază epoca ce-i poartă azi numele - Epoca Nicolae Ceaușescu -, caracteristica acestei perioade constituind-o faptul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
liniște; altceva tot n-aveam ce face. Până la haine am văzut însă că mama, la curățenia de ieri probabil, mi-a răzuit de pe ușa dulapului abțibildurile cu Monchichi! Asta chiar că m-a doborât. După ce că n-am nici un prăpădit de afiș, nu zic cu vreo trupă mai șmecheră, dar măcar cum are Dana de la unchiu-său din RFG, cu Vader din Războiul stelelor, acuma nici un abțibild mic cu maimuțici nu am voie să-mi pun! M-am înfuriat și am scos din
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
făcu cîțiva pași și apoi îi arătă pe cineva care stătea rezemat de zidul școlii. Dănuț rămase țintuit. Cristi o luă din loc, se postă la vreo doi metri în fața ei și începu să se uite insistent, ca la un afiș. Din cînd în cînd, se întorcea către Dănuț și-i făcea semn să vină și el. Era tare mîndru. „Hai, mă, fraiere, vino și tu !“ - părea să-i zică în timp ce-i zîmbea cu importanță. Lui Dănuț îi venea să intre
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Era un frig teribil, și zăpadă mare afară. A venit atunci la București și tatăl meu, ca să mă ajute la aranjarea sălii de expoziție, fiind foarte mândru să-și ajute fiul la prima expoziție personală în capitala țării. Aveam și afiș, pus la intrarea în sală, așa că totul era perfect. La ora 18.00, ora vernisajului, eram împreună cu Victor Ernest Mașek în sala de expoziție și așteptam oaspeții. Îmi aduc aminte că D-l Mașek fuma pipă și avea un tutun
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
creat. Am văzut atunci ce înseamnă să cunoști un program tare de făcut pliante, precum Photoshop, îi mergea mâna lui Ovi foarte repede pe mouse, și a scos un lucru de calitate, la care eu nu m-aș fi priceput. Afișul l-am făcut eu pe calculator, Ovi introducând doar sigla firmei lui. La vernisaj nu am fost onorat de prezența lui Marius Aron, directorul de la Teatrul Arcadia, care a avut un mic necaz. Venea spre teatru cu o ora mai
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
lui Valentin că ea va muri neputând naște. În acele clipe de disperare toată lumea din spital se transformase, în imaginația lui, într-un grăunte de mizerie, alergând totuși după un medic. Intrase pe o ușă pe care era lipit un afiș scris cu litere de tipar „Doctor de gardă”. Era pe punctul de a pleca acasă când Valentin o apucase de halatul pe jumătate dat jos, implorând-o să îi salveze soția și copilul, și îi strecură o sumă substanțială de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
asociație formată din numai trei oameni (Dan Burlac, Alexandru Spahiu și Vava “tefănescu). Invitați : Marina Vlady, Henri Colpi, Henry Chapier (în seara de deschidere), Horațiu Mălăele (invitat special), Nae Caranfil, Alexandru Solomon, Corneliu Porumboiu, Dragoș Bucur, Andi Vasluianu și subsemnatul. Afișul : Iia românească de Matisse, procesată corespunzător adăugat ochelari de soare, lărgit decolteul etc. Locul : cinema Le Latina (Marais), o sală de 170 de locuri și un spațiu convivial în care se văd doar filme latine, se bea vin bun (Vinarte
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
în general și cu cel românesc în special tot atâta tangență cât am eu cu comerțul în general și cu Ministerul Comerțului în special. Ceea ce-i preocupa pe ei și le ocupa tot timpul era cum să prindă cu scoci afișe cu eterna și fascinanta Românie (Castelul Bran, Marea Neagră etc.), ca să știe, la o adică, turistul de pe Croazetă ce ratează venind pe Coasta de Azur în loc de Mamaia sau Moeciu... Nu lipseau decât mileurile, canceurile și ștergarele artizanat. în orice caz, contrastul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
nu același lucru se poate spune despre film : 15 este un film de maturitate una dintre cele mai irezistibile comedii despre Revoluție ! , care trebuie văzut ca să fie crezut. Și nici măcar atunci. Omul din umbră Magnatul e un film înșelător. Titlul, afișul și primul sfert de oră te trimit la un gen mult mai rar, dar foarte necesar (filmul-anchetă), cum a fost Omul zilei, al lui Dan Pița. însă Magnatul (regia : “erban Marinescu, scenariul : Bogdan Ficeac) nu e Omul zilei ; e mai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
două-trei tablouri de la pictorii de-aici din oraș, ale căror expoziții mi-au plăcut mult. În special, voi încerca să cumpăr "Pasărea măiastră", sau măcar o copie a acesteia, de amicul meu, pictorul Cetină, iar pe spatele ușii voi lipi afișul de la piesa mea jucată la teatrul de-aici, din localitate. Răsuflu adînc, prelung, ca un oftat din tot sufletul. Privesc schița peretelui cu biblioteca și mă felicit în gînd pentru ceea ce am făcut. Cînd m-am hotărît să fac bibliotecă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ici piesă de teatru, îmi arată el un dosar. Trebuie să-i răspund autorului că ne pare rău, dar... Cum, n-ai răspuns încă?! intervine secretarul literar ca ars. Cînd?! se miră amicul meu, referentul. Săptămînă trecută am fost după afișe, săptămîna asta am făcut montajul acela de versuri, săptămînă viitoare pregătesc darea de seamă... N-am nici un chef să-i mai ascult, așa că deschid ușa încet și mă strecor afară. Dom' Mihai, strigă secretarul literar în urma mea, care-i răspunsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nu distruge potopul, macină picătura"; nu cred că acum mai pune gura pe alcool. Trec pe lîngă librărie și, din obișnuință, încetinesc pasul, să mă pot uita la cărțile din vitrină. Jumătate din vitrină e goală. A rămas doar un afiș mare, care anunță pentru seara aceasta lansarea, în prezența autorului, a unei noi cărți o sărbătoare la care n-am participat... Nici la premiera de alaltăieri, de la teatrul din localitate, nu am fost și nici filmul cu desene animate Albă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
acest cadru, peste tot, Tu. În inima mea vie și sângerândă: Tu. Plecam către tine, în acea zi, și te-am avut. [...] M. c. p. 17 noiembrie [1949], joi [...] M-am întors acasă, împinsă de o vântoasă care a smuls afișele de teatru și ziarele de pe stâlpi. Cu Ina de o parte, Lila de cealaltă, pe deasupra mai având și bastonul, încercam să mă țin pe trotuar, dar, precum o frunză uscată, mă răsuceam, zburam de la un capăt al trotuarului la celălalt
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
că...“ — Becky? Ți-e bine? Revin brusc la realitate și o văd pe Laurel privindu-mă îngrijorată. — Să știi că nu-mi prea place cum arăți. Poate ai nevoie de o pauză. — Mă simt perfect! Pe bune! Mă sforțez să afiș un zâmbet profesional. Așaa... uite fustele la care mă gândeam. Zic s-o încerci pe asta bej, merge cu cămașa asta alb murdar... În timp ce Laurel probează diverse articole, eu stau pe un taburet, aprobând din cap și făcând câte un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de Silen” În primăvara anului 1993, pentru filmul său Lista lui Schindler, regi- zorul american Steven Spielberg a filmat În Cracovia episoadele cu deportarea evreilor din ghetoul orașului (desfășurată În martie 1943). Pentru a angaja figurația adecvată, s-au pus afișe care anunțau că se caută „figuranți având un chip cu profil evreiesc” (Le Monde, 11 mai 1993 ; <endnote id="cf. 406, p. 265"/>). Ne putem Întreba dacă există Într-adevăr un „profil evreiesc” tipic sau este vorba de un stereotip
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În memoriile sale <endnote id="(771, p. 115)"/>. Apogeul boicotării magazinelor evreiești - Înainte de confiscarea lor și exproprierea propriu-zisă - a fost atins În timpul regimului național-legionar (septembrie 1940 - ianuarie 1941). Pe vitrinele magazinelor evreiești din multe orașe ale României au fost lipite afișe mari conținând texte de tipul : „Cine cumpără de la jidani este trădător, va fi fotografiat și publicat. Intrarea oprită la jidani”. Semnat : „Gărzile de fier legionare” <endnote id="(554, p. 53)"/>. Era, probabil, și un ecou al deciziei oficiale (luate de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
De asemenea, presa ultranaționalistă din România (România Mare, Politica, Europa etc.) și unele cărți apărute la diverse edituri-fantomă susțin că „iudeo-masoneria” este responsabilă de producerea virusului HIV, În vederea distrugerii omenirii prin SIDA. Pe străzile Bucureștiului și ale Clujului am văzut afișe susținând aceleași aberații. „Drogurile, SIDA, armele parapsihologice etc.” sunt instrumente letale cu care evreii vizează „distrugerea identității naționale, minarea fizică și psihică a indivizilor” (România Mare, nr. 387, 1997 ; <endnote id="cf. 545, VI, p. 47 ; vezi și nota 865
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
N.Sokolov), iar sediul organizației era în str.C.Stroici. În mod frecvent tinerii evrei, elevi de la Liceul „Grigore Ghica, se întâlneau și „citeau cărți din bibliotecă și discută în limba ebraică”. De asemenea, tinerii sioniști organizau întruniri publice, anunțate prin afișe tipărite, cu participarea evreilor din toate stările sociale, cu scopul de a face propagandă sionistă. De exemplu, într-un raport al Inspectoratului general de siguranță Iași, se precizează că „la 12 aprilie a fost o întrunire publică în sala Oir
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
principii sioniste. Studentul Natansohn spune despre suferințele studenților evrei de la studenții creștini din cauza mișcărilor antisemite care sunt în creștere. La fel, într-o notă informativă adresată prefectului județului, datată la 22 aprilie 1928, se spune despre organizația Carmel că prin afișe tipărite a invitat tineretul evreu la întrunirea din 21 aprilie. Au vorbit studenții Abramovici și Herș și au făcut propagandă sionistă. Pe 4 ianuarie 1935, organizația de tineret Hașomer Hazair” solicită prefectului autorizație pentru organizarea unui festival în 12 ianuarie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de siguranță Dorohoi, șef Pamfil raportează prefectului că, „în 7 mai 1929, în sala oir Ahaim a avut loc o conferință ținută de Silvio de Mayo, reprezentantul Centralei sioniste din București, evreu spaniol din Turnu-Severin. Conferința a fost anunțată prin afișe de organizația Carmel, la care au participat 100 de evrei din toate straturile. Vorbitorii spun despre poporul evreu împrăștiat și persecutat, amintind și de Oradea unde evreii au suferit. Sfătuiește să se facă căminuri sioniste unde să se facă întruniri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]