5,686 matches
-
decenii ale sfârșitului de secol XX. În fază de menținere a vitezei maxime de alergare, este imposibil să se realizeze o distincție netă a rolului jucat de componentele de forță. Cert este că viteza maximă depinde de manifestarea forței rapide. Alergarea ca atare, are un caracter ciclic. Alergarea ca probă de concurs, are un caracter aciclic determinat de fazele ei. Câteva precizări cu caracter general se impun, dar cu eventuale adnotării suplimentare față de opiniile unor autori. Analiza tehnicii alergării de viteză
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fază de menținere a vitezei maxime de alergare, este imposibil să se realizeze o distincție netă a rolului jucat de componentele de forță. Cert este că viteza maximă depinde de manifestarea forței rapide. Alergarea ca atare, are un caracter ciclic. Alergarea ca probă de concurs, are un caracter aciclic determinat de fazele ei. Câteva precizări cu caracter general se impun, dar cu eventuale adnotării suplimentare față de opiniile unor autori. Analiza tehnicii alergării de viteză, în general, dar mai alea în cazul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
forței rapide. Alergarea ca atare, are un caracter ciclic. Alergarea ca probă de concurs, are un caracter aciclic determinat de fazele ei. Câteva precizări cu caracter general se impun, dar cu eventuale adnotării suplimentare față de opiniile unor autori. Analiza tehnicii alergării de viteză, în general, dar mai alea în cazul probei de 100 m.(n.a.), necesită luarea în considerație a faptului că mișcarea de deplasare se realizează în plan sagital, aspect evidențiat și de specialistul australian Jess Jarver (2007). Această caracteristică
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
strict spre înainte, nu spre exterior sau interior; 2. înaintarea este dată de acțiunea de extindere completă a genunchiului și gleznei în perioada de sprijin, în faza de impulsie; Este discutabilă, (n.a.) extinderea completă a genunchiului în condițiile tehnicii de alergare pe pistele sintetice; 3. echilibrul corpului trebuie menținut prin ținerea capului, umerilor și trunchiului într-o aliniere naturală, aproape de verticală, fără aplecări exagerate din șolduri; 4. eliminarea contracțiilor excesive de la nivelul maxilarului inferior, umerilor, antebrațelor, pumnului. De notat că aceste
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
aproape de verticală, fără aplecări exagerate din șolduri; 4. eliminarea contracțiilor excesive de la nivelul maxilarului inferior, umerilor, antebrațelor, pumnului. De notat că aceste aspecte nu reprezintă, în toate cazurile, achiziții naturale și trebuiesc învățate în procesul de instruire. În legătură cu tehnica de alergare Frank W. Dick (2007) prezintă două variante: prin „pășire” (striding) și prin „săltare” (lifting). Varianta prin „pășire” este o alergare denumită și sugestiv „alergare la înălțime”, sau alergare înaltă. Se caracterizează prin ușurință și continuitate, lucru amplu al brațului cu
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
că aceste aspecte nu reprezintă, în toate cazurile, achiziții naturale și trebuiesc învățate în procesul de instruire. În legătură cu tehnica de alergare Frank W. Dick (2007) prezintă două variante: prin „pășire” (striding) și prin „săltare” (lifting). Varianta prin „pășire” este o alergare denumită și sugestiv „alergare la înălțime”, sau alergare înaltă. Se caracterizează prin ușurință și continuitate, lucru amplu al brațului cu cotul îndoit la 90°, atingerea/atacarea solului printr-o „acțiune asemănătoare cu lovitura unei gheare” favorizată de o ridicare sus
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
reprezintă, în toate cazurile, achiziții naturale și trebuiesc învățate în procesul de instruire. În legătură cu tehnica de alergare Frank W. Dick (2007) prezintă două variante: prin „pășire” (striding) și prin „săltare” (lifting). Varianta prin „pășire” este o alergare denumită și sugestiv „alergare la înălțime”, sau alergare înaltă. Se caracterizează prin ușurință și continuitate, lucru amplu al brațului cu cotul îndoit la 90°, atingerea/atacarea solului printr-o „acțiune asemănătoare cu lovitura unei gheare” favorizată de o ridicare sus a genunchiului aproape de orizontală
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
achiziții naturale și trebuiesc învățate în procesul de instruire. În legătură cu tehnica de alergare Frank W. Dick (2007) prezintă două variante: prin „pășire” (striding) și prin „săltare” (lifting). Varianta prin „pășire” este o alergare denumită și sugestiv „alergare la înălțime”, sau alergare înaltă. Se caracterizează prin ușurință și continuitate, lucru amplu al brațului cu cotul îndoit la 90°, atingerea/atacarea solului printr-o „acțiune asemănătoare cu lovitura unei gheare” favorizată de o ridicare sus a genunchiului aproape de orizontală. Varianta cu „săltare” se
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de masă și în acest caz frânare este mai mare. Durata perioadei de contact cu solul în atingerea vitezei maxime este foarte scurtă, de aproximativ 0,1 s, fapt ce necesită o pregătire a sprijinului înainte de contactul cu pista de alergare. Luarea contactului cu solul pe partea anterioară a labei piciorului reprezintă modalitatea cea mai eficientă, fapt constatat în urma realizării unor studii prin filmare cu viteză mare de 200 cadre pe secundă. K. Erdman, analizând rezultatele a evidențiat faptul că există
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
scurtarea perioadei de sprijin și drept urmare creșterea vitezei de deplasare, după cum luarea contactului cu solul pe călcâi ar avea drept efect mărirea perioadei de sprijin, prelungind astfel timpul de contact și reducând viteza (n.a.). Perioada de sprijin, ca fază a alergării de viteză a preocupat și pe alți specialiști. K. Wiemann (1986), citat de W. Wonstein, 2007, o numește „fază de sprijin” sau „de susținere”, fiind componenta dinamică esențială în probele de sprint prin acțiunea de frânare și impulsie. Acțiunea de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
la care se poate dezvolta viteza picioarelor este între 7 și 11 ani”. Până ce „copiii vor împlinii 13¬14 ani trebuie elaborate și stabilite tiparele după care ei aleargă”, iar după această vârstă „practic este imposibilă îmbunătățirea frecvenței pașilor de alergare, iar progresele viitoare depind, în primul rând de îmbunătățirea forței”. Este indicat ca învățarea tehnicii de alergare să se facă până la 15 ani și să aibă ca prioritate, mecanica de bază a sprintului și particularitățile specifice fiecărui alergător în parte
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
13¬14 ani trebuie elaborate și stabilite tiparele după care ei aleargă”, iar după această vârstă „practic este imposibilă îmbunătățirea frecvenței pașilor de alergare, iar progresele viitoare depind, în primul rând de îmbunătățirea forței”. Este indicat ca învățarea tehnicii de alergare să se facă până la 15 ani și să aibă ca prioritate, mecanica de bază a sprintului și particularitățile specifice fiecărui alergător în parte. Nu s-a evidențiat de-a lungul timpului un tip ideal de constituție corporală privind alergătorii de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de constituție corporală privind alergătorii de viteză. S-a evidențiat însă faptul că cei care câștigă probele de viteză sunt „puternici și au o viteză mare a picioarelor 5.3. Lungimea și frecvența pașilor, ca factor al modelului ritmic al alergării de viteză Viteza de deplasare a unui alergător depinde direct de ameliorarea vitezei de accelerare. Dar dintre factorii care condiționează această formă de manifestare a vitezei, (conform T. Ardelean, 1991), unul are o importanță majoră și anume - „raportul optim între
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
proporțional ce determină viteza de înaintare a corpului, idee consemnată și de Michael Young, care susține că „vitezele mai mari pot fi atinse atunci când, fie una sau ambele variabile sunt crescute”. Cert este că între lungimea și frecvența pașilor de alergare trebuie să se stabilească un raport optim. Modificarea oricăreia din cele două variabile poate avea repercusiuni negative asupra nivelului vitezei de deplasare. Conform lui R. Manno, (2005) citat de M. Young, cei mai „rapizi sprinteri au tendința spre lungimi și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a timpului de contact al piciorului cu solul. Deci, eficiența crescută se obține atunci când forța de impulsie este mare, iar timpul de contact al piciorului cu solul este mic. Marii alergători de viteză, după cum s-a precizat deja, dezvoltă în timpul alergării forțe ce măresc faza de zbor și scad faza de impulsie, fapt ce asigură o mărire a frecvenței și a lungimii pașilor. În activitatea practică această problemă nu este una simplă, deoarece mărirea frecvenței duce la scăderea amplitudinii și invers
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
problema rămâne deschisă, dar necesitatea iminentă a acestui raport optim nu poate fi eludată. Lungimea și frecvența pașilor în cursele de sprint au constituit subiectul Colocviului de Sprint, Paris 1986, unde profesorul italian C. Vittorio a prezentat „Modelul ritmic al alergării în proba de 100 mp, model prin care se încearcă standardizarea alergării pe această distanță. În esență este vorba de a găsi lungimea și frecvența optimă a fuleului, pentru a obține cea mai mare viteză de alergare. Considerând că în cadrul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fi eludată. Lungimea și frecvența pașilor în cursele de sprint au constituit subiectul Colocviului de Sprint, Paris 1986, unde profesorul italian C. Vittorio a prezentat „Modelul ritmic al alergării în proba de 100 mp, model prin care se încearcă standardizarea alergării pe această distanță. În esență este vorba de a găsi lungimea și frecvența optimă a fuleului, pentru a obține cea mai mare viteză de alergare. Considerând că în cadrul pregătirii tehnice a viitorilor sprinteri trebuie acordată atenție și elaborării raportului optim
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Modelul ritmic al alergării în proba de 100 mp, model prin care se încearcă standardizarea alergării pe această distanță. În esență este vorba de a găsi lungimea și frecvența optimă a fuleului, pentru a obține cea mai mare viteză de alergare. Considerând că în cadrul pregătirii tehnice a viitorilor sprinteri trebuie acordată atenție și elaborării raportului optim între lungimea și frecvența fuleului, în mod gradual și în raport cu nivelul de pregătire, odată cu începerea pregătirii speciale pentru probele de sprint, prezentăm demersul teoretic și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
100 m : 2,39 = 41,84 fulee pe 100 p lansat, care majorat cu 10% dă numărul de fulee pentru 100 mp cu start. 41,84 + 41,84x10/100= 41,84+4,18 = 46,02 fulee În modelul ritmic al alergării, distanța de 100 de m este fracționată în două porțiuni de 50 de m, pentru care sunt stabilite, tot prin calcul, în raport cu timpul prevăzut pe 100 de m, timpul de la 0-50 de m, timpul de la 50-100 de m Pentru găsirea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de la 0-50 de m, timpul de la 50-100 de m Pentru găsirea timpului pentru cele două fracțiuni de 50 de m, la timpul realizat (sau presupus a fi realizat) pe 100 de m se adaugă 1,25 s, diferența estimată între alergarea cu start și alergarea lansată pe 50 de m. Pentru performanța de 10,50 s vom avea: - primul 50 de m = (10,50 + 1.25) : 2 = 5,87 s - al doilea 50 de m = 10,50 - 5,87 = 4,63s
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
timpul de la 50-100 de m Pentru găsirea timpului pentru cele două fracțiuni de 50 de m, la timpul realizat (sau presupus a fi realizat) pe 100 de m se adaugă 1,25 s, diferența estimată între alergarea cu start și alergarea lansată pe 50 de m. Pentru performanța de 10,50 s vom avea: - primul 50 de m = (10,50 + 1.25) : 2 = 5,87 s - al doilea 50 de m = 10,50 - 5,87 = 4,63s Numărul de fulee pentru
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
dintr-un tabel cu datele corespunzătoare performanței de 10,69 s pe 100 de m. In tabelul de origine lungimea piciorului este între 80 -105 de cm. 5.4. Rolul tehnicii pasului lansat de viteză în menținerea vitezei maxime de alergare Randamentul mecanic al mușchilor care participă la eficacitatea gestului motric ciclic, se sprijină în principal pe aplicarea noțiunilor de biomecanică. În 1996, specialistul englez, F. Urtebise, 1996 și profesorul american L. Seagrave, 1996, la Congresul antrenorilor de atletism de la Roma
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
se sprijină în principal pe aplicarea noțiunilor de biomecanică. În 1996, specialistul englez, F. Urtebise, 1996 și profesorul american L. Seagrave, 1996, la Congresul antrenorilor de atletism de la Roma, din același an, au adus câteva clarificări ale tehnicii pasului de alergare pentru viteza maximă. Vom releva în continuare aceste idei care aprofundează în același timp și câteva aspecte ale impulsiei pe suprafață sintetică: a. sprinterii, în alergare, se deplasează pe direcția orizontală de-a lungul pistei, iar forța care acționează are
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
atletism de la Roma, din același an, au adus câteva clarificări ale tehnicii pasului de alergare pentru viteza maximă. Vom releva în continuare aceste idei care aprofundează în același timp și câteva aspecte ale impulsiei pe suprafață sintetică: a. sprinterii, în alergare, se deplasează pe direcția orizontală de-a lungul pistei, iar forța care acționează are atât o componentă orizontală cât și una verticală. Forța verticală este necesară pentru ridicarea și coborârea centrului masei sportivului. Forța orizontală propulsează atletul către sfârșitul liniei
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pentru a obține viteza realizată înainte de contactul cu solul. Aceasta este capacitatea de reaccelerare, capacitate pe care o au sprinterii de elită și lipsește începătorilor. In aceeași ordine de idei, vom prezenta un alt studiu privind cinematica pasului lansat de alergare de viteză. Studiul realizat de A. Durey, 1997, oferă un indicator de “imagine” excelent al tehnicii de alergare numit ,,la poulaine” care înseamnă pantof cu cioc și care oferă de fapt cinematica lanțului segmentar. În figura Nr. 4 “la poulaine
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]