5,352 matches
-
un text-cheie care face trimitere la angajamentele Antantei din august 1916, acesta fiind un atu, însă ea este confruntată cu americanii care neagă validitatea acestui tratat, rupt prin semnarea păcii de la București din primăvara lui 1918. Apărătorii cauzei românești au aliați în Quai d'Orsay, pe experții francezi care lucrează în comisiile de pe lîngă congres și în interiorul statului major. Ei vor ști să se folosească de o conjunctură care, în 1919. se exprimă prin creșterea dublei amenințări a înaintării bolșevicilor împotriva
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ungară și română, trupele române avansează în zona litigioasă... Să fi acționat acestea doar la inițiativa guvernului de la București? De fapt, ele devansează chemarea lui Churchill secretar de Război -, care cere, pe 17 februarie 1919, trimiterea de urgență a trupelor aliate în Europa Centrală și de Est pentru a proteja micile state de bolșevism. Ele profită de aprobarea franceză a acestei cereri împotriva căreia se ridică Washington-ul, pentru ca mai tîrziu să i se ralieze. Meritul experților francezi, Foch și Tardieu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
l-a întrebat pe Führer, fără să obțină răspuns, care erau planurile Germaniei în eventualitatea ruperii frontului moldovenesc? Care erau posibilitățile de apărare prin Luftwaffe în cazul atacurilor aeriene ale Aliaților împotriva României? Care erau măsurile în privința eventualității unei debarcări aliate în Marea Neagră? Ion Antonescu, de asemenea, este foarte îngrijorat deoarece, pe front, în fața ofensivei lansate de sovietici la 18 august, trupele române cedează. Efortul sovietic se îndreaptă spre punctul de intersecție al trupelor române și germane, între Prut și Iași
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și Partidul Comunist. Conform tezei antonesciene, Antonescu se pregătea să încheie armistițiul. Maniu știa acest lucru și a grăbit arestarea lui Antonescu, pentru a-l dubla. La 23 august, România are un nou guvern, un rege reîntronat cu toată autoritatea, aliați în teritoriu sovieticii, și ex-aliați tot la fața locului germanii. În seara loviturii de stat, perspectivele sînt confuze: partidele din opoziție au de terminat un război, de realizat o pace, de refăcut România dintre cele două războaie, așa cum fusese aceasta
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vorbesc perfect franceza sau germana. Copiii lor primesc o educație aleasă; "mademoiselles" dau la domiciliu lecții particulare. Istoria vieții sociale a României anilor '60 este azi abia schițată, însă, urmărind studiile biografice se observă că unii foști aristocrați s-au aliat cu moștenitorii nomenclaturii, cu atît mai mult cu cît aceasta a apărut deseori din mediul burghez. Fenomenul cel mai răspîndit rămîne, totuși, lipsa de amestec între parveniții comunismului și cei care cultivă disprețul față de acești țărani-muncitori, acești oameni neciopliți ai
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
O perspectivă critică vede cultura ca fiind inerent politică și, în multe cazuri, ca promovînd poziții politice specifice forțelor de dominare și de rezistență. O asemenea perspectivă vede cultura existentă ca pe un teren de luptă și decide să se alieze formelor de rezistență și contrahegemonie, împotriva forțelor de dominație. Fundamentîndu-și strategia în conflictele existente și forțele sociale, aceasta plasează teoria socială și studiile culturale în slujba criticii socio-culturale și a schimbărilor politice. În plus, studiile culturale critice au datoria să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și prezențe noi. În plus, perspectivele oferite de grupurile oprimate prezintă o viziune critică ce pătrunde în curentul cultural principal, permițîndu-ne să detectăm elemente opresive care altminteri ar fi trecute cu vederea de alte perspective favorizate. Studiile culturale critice se aliază cu multiculturalismul rebel (Giroux, 1993) care sprijină lupta grupurilor oprimate împotriva dominației și subordonării, plasîndu-se de partea celor ce se opun inegalității, nedreptății și oprimării. Multiculturalismul insurgent (sau studiile culturale insurgente) nu se limitează la înregistrarea diferențelor (deși această activitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
peisaje urbane pustiite/enclave luxoase elitiste/stații spațiale excentrice) dominate de grotesc (tunsori/haine/automutilări/muzică rock/hobbiuri sexuale/droguri/jucărioare telectronice/ arme noi/halucinații exteriorizate) reprezentînd (moravurile/modelele) unei civilizații moderne ajunse în faza finală a declinului); eroul se aliază cu tineri/forme de inteligență artificială/grupuri rock cu spirit rebel și cu limbaj dur, care oferă o alternativă, nu în sfera vieții comunitare/socialismului/valorilor tradiționale/unei viziuni transcendentale, ci în suprema trăsătură hippie, o afirmare a vieții, mergînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Pătrat negru" că este un "copil regal viu", un adevărat "embrion al tuturor posibilităților", pictorul rus confirma de fapt fascinația avangardiștilor pentru copilărie, vârstă a înțelegerii inocente, pure și nemediate a lumii. În viziunea futuriștilor ruși, (cărora li s-au aliat, apoi, în această direcție, și curentele artistice ale anilor '20 și '30), copilul este arhetipul artistului liber, a cărui creație există dicolo de norme și canon, într-o realitate spirituală generată de intuiție și instinct. Începând cu anul 1908, texte
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Puterilor Centrale (Germania, Austro Ungaria și Italia), după vizite succesive la Viena și Berlin ale regelui Carol I (din 1881) și ale primului ministru Ion. C. Brătianu.Era însă răul cel mai mic ca între două puteri amenințătoare să te aliezi cu una împotriva celeilalte. Ioan Coman întreprinde o analiză care reliefează aderența desăvârșită la obiectul cercetării în lucrarea, Cronica participării armatei române la războiul pentru independență (1877-1878). „România își are oamenii săi”, Kogălniceanu este omul de la 1859, 1862 și 1877
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
armata otomană să lanseze o contraofensivă generală, țarul și comandanții săi ruși au a acceptat condițiile lui Carol ca armata română să aibă bază proprie de acțiune și comandă separată. Totodată, i-au oferit lui Carol comanda supremă a forțelor aliate de la Plevna. La 30 august 1877, armatele româno-ruse sub comanda principelui Carol au declanșat un atac general asupra Plevnei. Cu mari pierderi a fost cucerită reduta Grivița I. Aurmat un nou atac prin încercuirea Plevnei, iar forțele române pentru a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
sinucide pentru a se salva de la tratamentul înjositor la care este supusă, prin conjugarea agresivității lor senzuale, de fostul prieten, de soțul bătrân și de fiul vitreg. Sever, din Turmele, rezistă imposturii și lipsei de principii doar după ce își găsește aliați în alți oameni, la fel de dornici ca el să așeze relațiile dintre grupurile umane într-un făgaș corect. Scrierile teatrale ale lui L. beneficiază de acțiuni concentrate, autorul distingându-se printr-o bună stăpânire a tehnicii dramatice, prin siguranța în conducerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
are dreptate, eu mă comport precum un copil. Dar e groaznic să stai la izolare fără lumină și fără să vezi soarele, și nu mai vorbesc de riscul să-ți fie confiscată orice pagină scrisă. Se spune că te-ai aliat cu ocupantul străin, știai? Nu mă ating zvonurile și bârfele, m-am obișnuit cu lucruri mult mai rele. E-adevărat că lecuiești și durerea de cap fără unguente și medicamente, punând doar mâna pe capul bolnavului? Nu este un lucru
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
probeze că îl merită. De aceea, concomitent cu tratativele demarate pentru încheierea unei alianțe suedo-ruse împotriva Franței, Bernadotte s-a oferit, în luna martie 1812, nu numai să medieze pacea ruso-turcă, dar și să-i determine pe turci să se alieze cu Rusia împotriva Franței, "moyennant des avantages qu'on leur ferait entrevoir dans l'Adriatique"131. În acest scop, Bernadotte le dezvăluia turcilor planurile expansioniste ale lui Napoleon pe seama Imperiului Otoman, căruia urmărea, potrivit acuzațiilor sale, să-i ia Constantinopolul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
refuzase să abandoneze tabăra franceză. Din contră, pentru punerea în aplicare a tratatului a fost elaborat planul unui atac ruso-suedez împotriva Danemarcei 135. Alarmata de perspectivă de a pierde Norvegia, Danemarca a încercat să o evite, propunând tarului să se alieze cu el și să declare război Franței, cu condiția ca Alexandru I să o susțină împotriva pretențiilor Suediei asupra Norvegiei. Acesta a declinat, însă, oferta, ca fiind tardivă și inutilă, totodată, deoarece și fără ajutorul sau forțele suedo-ruse erau superioare
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ceea ce nu dorea să se întâmple, decât dacă întreaga "națiune" polona i s-ar fi alăturat 243. Grijă manifestată de Alexandru I față de menajarea Austriei avea, însă, o motivație foarte serioasă, si anume necesitatea de a o împiedică să se alieze cu Napoleon I împotriva Rusiei. Deși nu dorea că Austria să participe la război, totuși nu excludea nici posibilitatea că cele două puteri să poarte împreună războiul împotriva Franței, în cazul în care ar fi fost identificate condițiile care ar
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
scopul de a preveni o eventuală coalizare a puterilor copartajante ale Poloniei și a reactiva vechea rivalitate austro-prusiană pentru Silezia 296. La rândul său, Napoleon nu a forțat notă, deoarece, pe de o parte, vroia să o împiedice să se alieze cu adversarii săi, iar pe de alta, să o folosească împotriva Rusiei. 292 Cf., idem, Austerlitz, p. 138 și urm. 293 Ibidem, p. 280. 294 Cf., Marcel Handelsman, op. cît., p. 217, Anexă. 295 Edouard Driault, Tilsit, p. 58. 296
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
după dezastrul Mării Armate în Rusia, Austria a făcut tentativă de a-și face resimțită prezenta în această zonă. O dovadă în acest sens o constituie încercarea lui Metternich, din luna martie 1813, de a media între Napoleon și puterile aliate împotriva acestuia. Johan Philipp von Wessenburg a fost trimis, însă, la Londra și cu misiunea "to prevent British agreement to an arrangement which involved the loss of Norway by Denmark"316. Tentativă a eșuat, însă, deoarece Marea Britanie își definitivase 313
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
otomane care făcea aproape imposibilă adoptarea unei poziții unitare, în ceea ce privește războiul cu Rusia. În cazul în care acesta nu putea fi evitat, Poartă Otomană era, totuși, decisă să-l poarte cu toata vigoarea, situație în care necesitatea de a-si alia Suedia devenise de-a dreptul stringenta, iar pentru a-și asigura 179 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 10 noiembrie 1896, în loc. cît., doc. nr. 55. 180 Loc. cît. 181 Cf., raportul său, din 26 decembrie 1806, în loc. cît
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Poartă Otomană nu a așteptat, însă, concretizarea asigurărilor engleze și, după cum am menționat, la incitările Franței, a declarat război Rusiei. Ceea ce a determinat Anglia să facă o demonstrație de forță, în speranța că avea să determine Poartă să nu se alieze cu Franța împotriva Rusiei. Mai întâi, Charles Arbuthnot și-a abandonat postul, la începutul lunii februarie 1807190, sub pretextul că "son séjour ici (la Istanbul n. Ven. C.) 187 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 25 octombrie 1806, în loc
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
păcii"447. Cum e posibil ca un astfel de "individ" neînsemnat să "pună la cale un complot universal"448? Foarte simplu: Hitler scoate din mânecă "instinctul de turmă"449, atribut al gregarității evreiești, care îi ajută pe indivizi să se alieze în vederea realizării unui scop: evreii "nu manifestă nici un fel de solitaritate adevărată (real, în limba engleză), însă se unesc, oportuniști, pentru a îl seduce pe arian"450. Ultima "problemă tehnică"451: dacă persoana este atât de importantă, din punctul de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
contemporani prin sicitate. Lacrimile sale sînt rare, mari, colorate (uneori) și grele. Căderea lor impresionează: „O lacrimă cade jos, totul tace”. Pentru refuzul de a mă afunda în teorie, atunci cînd scriu despre Bacovia, îmi găsesc, nu de puține ori aliați în rîndul unor autori de altădată. Următorul citat din Secretul profesional al lui Jean Cocteau mă scutește de o polemică directă cu toți cei care, de-a lungul ultimelor decenii, s-au întrecut în a amesteca în comentariile despre Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cel mai mult de acest model, dar și alți lideri au lăsat o marjă considerabilă de inițiativă specialiștilor. Un astfel de aranjament se poate dovedi mai stabil decât acela în care un lider nu alege, ci este forțat să se alieze cu specialiștii. Acest lucru se întâmplă de obicei în cazul regimurilor militare, unde conducătorii moștenesc uneori o situație economică dificilă, combinată cu o puternică presiune în favoarea dezvoltării. Totuși, pe termen lung, toate tipurile de conducere administrativă modificată se confruntă cu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
tălmăcitorii fiind Samuil Micu, Petru Maior, Vasile Aaron, Ioan Barac. Principala înfăptuire în materie de traduceri este transpunerea de către Samuil Micu a Bibliei (1795), superioară celei apărute la București în 1688. În structura interioară a scrisului învățaților ardeleni, erudiția se aliază cu talentul literar. Scrierile istorice ale lui Micu dezvăluie o vocație de povestitor; aridul Șincai din Hronică... a scris, în latinește, o elegie, iar în românește, cea dintâi pastorală, conținând un dialog între ciobani; producțiunile lui Petru Maior, de la expunerile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
alte chipuri, utilizând cele mai diferite tehnici, de la aceea a povestirii la cele instituite de Noul Roman și de literatura absurdului, narațiunile amalgamează elemente din toate tipurile de roman - realist clasic, analitic, frescă, politic, popular, senzațional, de mistere, polițist, dezbatere. Aliază banalul cotidian cu extraordinarul și fantasticul, gingășia cu trivialitatea, frivolul cu poeticul, eroicul și carnavalescul, vulgarul cu sublimul, grotescul cu tragicul, realismul demitizat cu romantismul mizerabilist (idealizarea declasaților, disculparea delincvenților), relatarea cursivă, limpede cu dialogul polemic sofisticat, cu monologul contorsionat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]