10,371 matches
-
Sânt "centrat" în măsura în care consider că axa lumii trece, de pildă, prin satul meu, prin masculinitatea mea, prin cuvintele graiului meu sau prin zeii religiei mele. Apoi descopăr că există alte sate, alte obiceiuri, alte limbi, alte peisaje, alte seminții, alte altare și că prin toate acestea trece de asemenea o "axă a lumii". Din acest moment centrarea mea se relativizează, ea devine inventariabilă, numărabilă în rând cu celelalte centrări existente. Ceea ce survine în urma conștientizării diversității centrărilor este o descentrare. Această descentrare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la sursele platoniciene și aristotelice ale patristicii. Mă apropii de sfârșitul Originii operei de artă. Lucru remarcabil făcut, dar vă mărturisesc că mi se rupe inima gîndindu-mă cât timp și câtă energie au putut pierde Gabi și prietenul lui pe altarul lui Heidegger. Și vreau să-i pun lui Gabi, cu toată brutalitatea, o întrebare: cine este în fond Heidegger? Ce respect poți avea pentru un om care desființează totul și care, până la urmă, te îndeamnă să-i citești doar pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
însă dacă noul ideal de viață suportă sau nu această rezolvare, îl lasă pe Dumnezeu să-și manifeste voința prin instinctul catîrului: la prima răscruce, catârul apucă alt drum decât cel care era al maurului. Prima veghe a sfântului - la altarul Fecioarei din Montserrat - se petrece tot în manieră cavalerească: o noapte fără a sta jos sau a te întinde, o noapte petrecută când în picioare, când în genunchi. Vine vorba despre Autobiografie. "E o dramă a omului, spune Noica, să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
filozofic măreț pot salva ființa unei comunități nu mă mai împingea înainte. Nici măcar ființa mea nu mai putea fi salvată în felul acesta. Trăiam, de fapt, în plină apostazie culturală și nu mai puteam jertfi nici o părticică din mine pe altarele vechilor zei. Adevărul era că lumea în care trăiam "după revoluție" evacuase panteonul clasic și pusese în locul lui dezmățul unui elenism obosit. Preoții vulgari ai ziaristicii și televiziunii ocupaseră piața publică și din vechile temple ale culturii zeii fugiseră. Nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
intervină și să-și prindă la o adică în brațe zeul în cădere. În timp ce Sorescu nu-l vedea pe Heidegger văzîndu-l chiar, Ioan Alexandru trăia doar în iluzia că îl vede. El era îndrăgostit de un zeu la al cărui altar nu slujise niciodată și, dacă e să judec după o scandaloasă traducere pe care a publicat-o în Luceafărul, după vizita sa acolo, a micii scrieri Aus der Erfahrung des Denkens ("Din experiența gîndirii"), în care nici un cuvânt sau o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
minute toți au ajuns, care-n picioare care peste cap, în uliță, până ce realitatea i-a liniștit. [9 iulie 1876] CUM SE JERTFEȘTE UN REDACTOR Redactorul "Curierului intereselor generale", numai spre a fi consecuent, se jertfește cu mare abnegațiune pe altarul logicei. La reflectarea noastră, pe care d-lui o numește rectificare (cînd noi n-am avut de a rectifica nimică), d-sa răspunde că vechil (espresie rămasă din legislațiunele vechi) este ecuivalent cu advocat. În faptă însă cuvântul vechil și-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ideie palidă despre situația maiestoasă a mănăstirei și despre aranjamentele comitetului, rămâne să facem tabloul măreței festivități. Sâmbătă sara, la 10 oare, un imens număr de oaspeți se îndrepta cătră biserică. Era momentul începerii serbărei. De - abia preoții intrase în altar, de - abia se începuse sfintele ceremonii, când la pomenirea numelui neuitatului erou clopetele se clatină, salvele de tunuri vuiesc de două părți de pe vârfurile munților. Atunci: Mușchiul zidului se mișcă, pintre iarbă se strecoară O suflare care trece ca prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de un gen destul de special. Un pamflet științific? poate că nu, fiindcă genurile sunt cu totul ireconciliabile, dar măcar o știință nereverențioasă, care va ști, la nevoie, să nu umble cu mănuși. Asta nu înseamnă că va sacrifica rigoarea pe altarul polemicii, nici că va fi maniheistă și lipsită de nuanțe. Bineînțeles, primii ei cititori vor fi "specialiștii" în violență și criminalitate, în școală și educație, colegii mei, studenții, cadrele didactice, factorii de decizie. Își propune totuși ca, în afară de aceștia, să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Lyon, al cărei al doilea episcop, în 177, a fost Irineu (cca. 130-200). Irineu a fost discipolul lui Polycarp, care se presupune că l-a cunoscut pe Ioan Evanghelistul în Asia Mică. Dar ceea ce a cimentat legătura dintre tron și altar a fost botezul lui Clovis (465-511), rege al francilor în jurul anului 500 d.Ch11; această cimentare va fi consolidată de monarhii care au urmat. În cele din urmă, Franța a devenit cunoscută ca fiind "fiica cea mai mare a Bisericii
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de bucurie, viață și plenitudine. Sevele din natură pătrund și în oamenii entuziasmați de dorul și nevoia expansiunii, a evadării, căci: „De-atât fior li-i inima năucă/ Atuncea prind hagii dor de ducă,/ Iar pălmierii află-ndemn să cate/ Altare pe meleaguri depărtate”249. Călătoria devine o formă de eliberare, de cunoaștere, de reflecție și de sfințire, cu toate că lumea lui Geoffrey Chaucer nu este străbătută de un fior mistic autentic, este mult prea ancorată în real, iubește prea mult viața
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o victimă, așa după cum apare portretizată în Legenda femeilor virtuoase, pentru că reprezintă un simbol al obedienței, al acceptării supremației masculine, al abordării tăcerii. Donna demonicata va fi mult mai vulcanică, mai pasională, nu va accepta să devină o sacrificată pe altarul orgoliului masculin. Personajul feminin negativ luptă și vociferează, își folosește 720 Ibidem, p. 6. 721 Ibidem, p. 2. 722 Ibidem, pp. 8-9. (trad. n.) 723 Ibidem, p. 9. 724 Ibidem, p. 13. 725 Ibidem, p. 14. 196 inteligența practică și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vorba de dificultăți de ordin intelectual, tocmai Zeul este acela care le provoacă și ni le propune spre rezolvare” (384 f). Este cazul enigmei lui E, al maximelor delfice și al oracolului care Îi Îndemna pe delieni să dubleze volumul altarului lui Apollo, pentru a-i face să studieze geometria. Pentru Ammonios, oracolul este, așadar, un instrument de cercetare filosofică. Zeul propune enigme, omului Îi revine sarcina de a le desluși sensul. Concluzietc "Concluzie" În pofida aparentelor divergențe Între punctele de vedere
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
frunte poate fi considerat Însuși Apollo, așa cum o dovedesc În mare parte oracolele sale. Căci neîndoielnic el știe tot atât de bine să formuleze enigmele pe cât știe să le și dezlege. După cum spunea Platon, atunci când Zeul a Îndemnat printr-un oracol ca altarul de la Delos să fie dublat ca volum - ceea ce era o problemă de geometrie extrem de dificilă -, el era mult mai puțin preocupat de Îndeplinirea acestei porunci cât de imboldul dat grecilor să studieze geometria; tot așa, pe cât se pare, când la
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Între broaște și orașul Corint nu poate fi Înțeleasă. Ele nu apar nici măcar ca emblemă pe efigia orașului, așa cum neîndoielnic este cazul cu frunza de pătrunjel, lucrată În aur, oferită odinioară, pe cât se spune, de Selinunt, sau cu securea dedicată altarului apollinic de către locuitori din Tenedos, dacă ținem seama denumeroșii crabi aflați pe acolo, În locul numit Asterion șcrabț. (400) Sunt singurii care poartă pe carapacea lor amprenta unei securi 3. În sfârșit, un șalt argumentț; dacă Zeul Însuși arată afecțiune pentru
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
fost formulat. În Focida există un Sanctuar al lui Heracle Misoginul al cărui preot este obligat (404) să se abțină de la orice relație sexuală cu o femeie timp de un an cât durează sacerdoțiul. De aceea și preoții pentru acest altar sunt aleși numai dintre bărbații mai vârstnici 4. Cu toate acestea, În ultima vreme, În funcția șde preot al Sanctuaruluiț a fost numit un om tânăr. Departe de a fi un desfrânat, căci avea un caracter frumos, era Îndrăgostit nebunește
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
transmită chiar fiecare Înștiințare Într-un mod elocvent și savant. (D) Dar nu-i mai puțin adevărat căavem totuși pretenția ca vocea și cuvintele ei să fie Întru câtva asemănătoare cu declamațiile care se aud la teatru, În apropiere de altarul lui Dionysos. Mai pretindem să nu fie neplăcute la auz, nici prea firave. Se mai cere ca vorbirea ei să păstreze cadența ritmului În armonie cu amploarea și modulațiile vocii, folosind figuri de stil acompaniate de sunetele flautului. 23. Dacă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și de cuțitul sacru al lui Apollo, care se află la Tarsos, ai remarcat șcă apele fluviului Kydnosț nu curăță nici o altă lamă de fier decât pe aceea a cuțitului divin. Tot așa, la Olimpia, pentru a ramasa cenușa de pe altar, se toarnă apă din fluviul Alpheios. Dacă Însă faci aceeași Încercare cu apă din oricare alt fluviu, ( C) cenușa nu mai poți s-o aduni la un loc și s-o culegi. 42. Prin urmare, nu trebuie să ne mire
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
vara anului 1917 cade Radu, fiul cel mare al lui Constantin Țarălungă. Mii de soldați și ofițeri din Regimentul 27 - Infanterie și din alte regimente - 67 Infanterie, 12 și 17 Artilerie și 3 Obuziere s-au jertfit fără șovăire pe altarul patriei. Numai în luptele din 115 octombrie 1916 au căzut 51 de ofițeri și 4.093 de soldați. Mulți soldați și ofițeri, precum și întregul Regimentul 27 Infanterie (din care făcea parte și Costică Chicuș), au primit Ordinul „Mihai Viteazul”; Gheorghe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la imaginea școlii și a educatorului în general. A rămas un simbol intelectual și cultural al satului natal, conferindu-i o personalitate aparte ce poartă amprenta gândirii și muncii sale creative. Este dascălul care a slujit timp de peste patru decenii „altarul” școlii din localitatea de baștină Tarnița - Oncești, semănând ca mulți alți dascăli admirabila sămânță a științei de carte în mintea copiilor de țărani. A fost, prin tot ceea ce a înfăptuit cu gândul și cu fapta, mesagerul graiului românesc și al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
slujbe de împrejurări, Molifte - rugăciuni de mulțumire pentru binele făcut și cereri pentru viitor, Policronomul - urare de bine, apa sfințită (agheasmă) și Ajunul Crăciunului, Bobotezei și Paștelui. Preoții acționează în morala lui Hristos prin pastoralele pe care le susțin din fața altarului și cu alte multe alte ocazii (botezuri, nunți, înmormântări). Sigur, sunt oameni și ei și mai pot greși, însă omagiul este o ofrandă adusă nu numai lui Dumnezeu, ci și nouă, ceea ce se oferă săracilor credincioși, meditând pentru concordie. Părintele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de bucurie, viață și plenitudine. Sevele din natură pătrund și în oamenii entuziasmați de dorul și nevoia expansiunii, a evadării, căci: „De-atât fior li-i inima năucă/ Atuncea prind hagii dor de ducă,/ Iar pălmierii află-ndemn să cate/ Altare pe meleaguri depărtate”249. Călătoria devine o formă de eliberare, de cunoaștere, de reflecție și de sfințire, cu toate că lumea lui Geoffrey Chaucer nu este străbătută de un fior mistic autentic, este mult prea ancorată în real, iubește prea mult viața
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o victimă, așa după cum apare portretizată în Legenda femeilor virtuoase, pentru că reprezintă un simbol al obedienței, al acceptării supremației masculine, al abordării tăcerii. Donna demonicata va fi mult mai vulcanică, mai pasională, nu va accepta să devină o sacrificată pe altarul orgoliului masculin. Personajul feminin negativ luptă și vociferează, își folosește 720 Ibidem, p. 6. 721 Ibidem, p. 2. 722 Ibidem, pp. 8-9. (trad. n.) 723 Ibidem, p. 9. 724 Ibidem, p. 13. 725 Ibidem, p. 14. 196 inteligența practică și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
frontispiciul: Pentru o mai bună edificare a cititorilor asupr a ideologiei ziarului redăm mai jos Strofe la Sărbătoarea Mu ncii, apărute în numărul din 1 mai 1946, pe spațiul articolului de fond: Astăzi este ziua Muncii! În genunchi, ca la altare, Să‐ i aducem închinare 122 Ca s‐o știe pânʹ și pruncii... Astăzi este ziua Muncii! Este sărbătoare sfântă A dreptății, mult râvnită! Vesel brațele sʹagită Buzele binecuvântă Este sărbătoare sfântă. S‐ o trăim cu tot avântul! Este ziua biruinței
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
religioase, asupra a ceea ce este ortodoxismul. În articolul Să devenim oameni din numărul inaugural (25 august 1995) se subliniază rolul bisericii ortodoxe în păstrare a ființei naționale, se combat acțiunile unor secte religioase. „Nu cu trufie de ocupație, ci cu altare de ocup ație și care fac o propagandă agresivă în rândurile populației” se ocupă unii misionari, spune V.C. Ciocârlan în materia lul Românii popor ortodox. Au mai semnat: G. Irava - Ortodoxia în lume; Ec. Vieru - Comori de cuget și simțire
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ori interviul-reportaj „Schitul de ceară” de Iftimie Nesfântu, dovedesc nu numai cruzimea în torturi a comuniștilor, dar și faptul că printre apropriații conducerii din unele sectoare, cum a fost și patriarhul Iustinian Marina, acuzat de unii de comunism și în altare, era el însuși un mare vizat pentru că știa să și aleagă și să-și apere colaboratorii întru credință, biserică și românism. * Paloda literară Paloda Literară apare ca revistă lunară la 20 ianuarie 1904, sub conducerea prof. D. Nanu, fără G.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]