26,366 matches
-
simbolismul chestiunii, cât vitalitatea agresivă a activității subteranei, izomorfic întrupată într-un bios rapace, pricinuitor de fantasme reci și temeri de grotă: „Mai putem spune că ieri a ieșit cu un sac/ de pământ pe umăr/ și nici nu a apucat să-l arunce/ până ce o limbă roșietică și subțire i-a încolăcit/ mijlocul/ și cu sac cu tot l-a tras înapoi,/ iar ușa s-a închis în urmă cu un scurt gâlgâit”. Reprezentări izomorfice ale grotei, încorporând valențe terifice
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
Iulia Albu era parodiată, purtam și niște ochelari cu fluturi aplicați pe lentile, m-am ridicat să încerc bicicleta cu care venise clovnul în platou, am alunecat și m-am proptit cu capul în colțul televizorului. Noroc cu Mikey. Dacă apucam să bag mâna în televizor, mă electrocutam. Aș putea spune ca iComedy e un program... mortal”, a povestit Dan Capatos.
Clipe de groază. Dan Capatos, aproape de moarte la o emisiune TV by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/57999_a_59324]
-
în care din comunism se trăiește infinit mai bine decât s-a trăit pe vremea comunismului. E un zăcământ generos, aproape universal profitabil, esențialul, dacă nu chiar totul e să te orientezi. Să știi când și cum și de unde să apuci din cadavru”. Un foarte sugestiv tablou, nu încape îndoială, al situației comunismului de după comunism, și poate că e interesant a vedea, pornind de la el, ce s-a întâmplat și cu alte totalitarisme, după ce au murit, dacă fascistologii au prosperat la
Atunci și Acum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5812_a_7137]
-
știe foarte bine și o spune. Întrebările au fost dirijate în așa fel încât să conducă la răspunsul cu pricina. Eșantionul obișnuit în general în astfel de chestionare nu are valabilitate în cazul în speță, fiindcă persoanele care n-au apucat anii dinainte de 1989 n-au a răspunde. Tinerii sub patruzeci de ani nu păstrează amintiri relevante. Ei și-au făcut despre ceaușism o idee în funcție de ce aud de la părinții lor. Care, la rândul lor, se plâng de dificultățile vieții de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5818_a_7143]
-
Glover purta o rochie lungă, de culoare albastru-deschis, înaltă pe gât și mulată pe corp; materialul avea imprimate pe el denumiri de capitale. Doamna Warner o cercetă degeaba cu privirile, regiunea Algarve nu figura. - Nu ciuguliți nimic?, întrebă doamna Glover, apucând între degete un cartof învelit în folie, în care era înfiptă o țepușă cu un ornament miniatural de brânzeturi, bucățele de ananas și feliuțe sleite de cârnat. Își pieptănase părul în sus și-și înconjurase buclele cu o șuviță groasă
Îngăduința nordului by Philip Hensher () [Corola-journal/Journalistic/5816_a_7141]
-
renunțe la fumat, iar în țară țigările să devină un lux. Guvernul speră că prin scumpirea eșalonată a țigărilor, până la un maxim de 100 de dolari în 2025, populația va renunța la acest viciu, iar tinerii nu se vor mai apuca de fumat. Alte măsuri pe care guvernul neo-zeelandez le ia în calcul sunt interzicerea fumatului în mașinile cu copii, trecerea tutunului pe lista substanțelor foarte toxice sau interzicerea vânzării țigărilor la magazinele de tip duty-free. Autoritățile neozeelandeze vor ca în
Şoc pentru fumători: 100 de dolari pachetul de ţigări. Vezi unde se propune măsura () [Corola-journal/Journalistic/58391_a_59716]
-
mai precizează în document. Pentru România, politica dusă de Germania și Franța ar putea avea efecte dezastruoase. Dacă cele două super-puteri ale UE pun la îndoială Schengen, este posibil să se rupă pactul, iar România și Bulgaria nu vor mai apuca să intre în spațiul de liberpă circulație europeană.
România nu mai apucă spaţiul Schengen. Franţa şi Germania vor controale la frontieră () [Corola-journal/Journalistic/58421_a_59746]
-
Faptul că el debutează în volum în 1953, adică simultan cu mișcări de deconstrucție artistică, mișcări care succed avangardelor și preced postmodernismul, nu poate fi neglijat. În acest context, deci, Barthes face o reflecție cardinală, cred eu, pentru oricine se apucă să emită ceva public. Voi parafraza din corespondența cu Robert David, pentru că nu am încă permisiunea să citez. Există, scrie Barthes într-o cheie pe care nu trebuie să ne sfiim s-o numim religioasă, două regimuri ale vorbirii. Există
Fântâna barthesiană (2) - Vorbire privată și vorbire publică by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5565_a_6890]
-
diversitatea poeticilor e uluitoare. Măcar un exemplu se cuvine să dau. Unul extrem. E vorba, poate, de cel mai frapant poem din carte, compus în întregime din gesturi recognoscibile. Îi aparține lui Romulus Bucur și a apărut în revista Euphorion: „apucați sticla cu mâna stângă și capacul cu dreapta/ răsuciți spre stânga/ degeaba/ înfășurați capacul într-o cârpă de bucătărie poate/ e transpirată mâna/ încercați cu cheia franceză/ nu prinde/ tăiați cu cutterul inelul care ține capacul/ în zadar/ luați totul
Cincizeci (și doi) de poeți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5572_a_6897]
-
se află uneori în capul redactorilor de carte? Dar apoi îți aduci aminte că și Pe aripile vântului, Oameni din Dublin, Carrie, Dune sau Catch-22 au fost la vremea lor respinse, și încă în mod repetat. Terminând cartea, m-am apucat s-o citesc pe următoarea din serie (deocamdată netradusă la noi) în timp ce, undeva în minte, mi se forma, dureros, cumplita întrebare: dacă atât de multe cărți de valoare au fost inițial respinse, oare câte capodopere încă mai zac, prăfuite, prin
Salvați-o pe Jane! by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5586_a_6911]
-
lor unii intelectuali de dreapta s-au înscris într-o certă descendență extremistă, după cum alții s-au înscris în extrema stângă. Ei trebuie judecați pentru aceste lucruri, și nu pentru imaginare roluri în viața publică, roluri pe care n-au apucat să le joace. Aceste nuanțări nu-și propun, în nici un caz, să-i inocenteze ca indivizi și intelectuali (n-am fost niciodată un fan al „trăirismului”, și cu atât mai puțin înțeleg simpatia pentru secta pretins iluminată, dar efectiv criminală
Brave old world (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5593_a_6918]
-
lacrimi reflectez la toate fețele cu care mi-a fost dat să mă întâlnesc. Cele cu care am râs. Cele lângă care am rămas. Cele pe care am ajuns să le iubesc cel mai mult. Și cele cărora n-am apucat să le spun adio. Dar uneori viața nu-ți dă ocazia să-ți iei la revedere așa cum trebuie”, a mai scris Lindsay. Ea a adăugat: ”Acum mă simt doar singură. Și pentru prima oară în viață mă simt destul de puternică
Iubita lui Snowden, ”pierdută și singură” după dispariția americanului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56052_a_57377]
-
Interne și premierului. "BERBECEANU TRAIAN: Eu exact raportul care l-am făcut către domnul TOBĂ l-am făcut cu câteva zile înainte de a fi arestat, exact... deci, cu același conținut și către ministru și către premier. Numai n-am mai apucat să le semnez, că am vrut să le trimit. Am zis nu se poate! ROBESCU FLORENTIN: Am înțeles că-l are că i l-am dat eu. BERBECEANU TRAIAN: Da, bine. Eu nu știam, da. Deci nu se poate... deja
NOI interceptări în dosarul lui Traian Berbeceanu. Procurorii DNA spun că șefii IGPR și DIICOT știau de neregulile din Alba by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/56066_a_57391]
-
am zis, se poate întâmpla ca din înfrigurare să rup hârtia și căutând pe birou un marker pentru a încadra sau a sublinia, să dau la o parte agende și cărți și să le fac să cadă și atunci mă apuc să înjur și, văzând că dezordinea din jur conspiră împotriva felului meu de a fi liniștit și împăciuitor, îmi vărs oful și asupra dezordinii și până la urmă scrierea scrisorii mă lasă epuizat, cu halatul desfăcut, cu papucii împrăștiați, cu teancurile
Luis Landero - Portretul unui bărbat imatur () [Corola-journal/Journalistic/5607_a_6932]
-
explicate în dicționarul academic (Dicționarul limbii române, DA/DLR), parțial și în alte instrumente lexicografice. Pil și aport provin din franceză, fiind preluate prin intermediul jargonului de vânătoare: pil e „strigăt cu care vânătorul îndeamnă câinele să se arunce asupra vânatului; apucă! prinde!”, din fr. pille, DLR, tomul VIII, partea a 2-a, 1974); aport (apporte!) s-a păstrat în uz și e mai transparent („strigăt cu care se îndeamnă un câine să aducă vânatul împușcat sau un obiect aruncat”, DEX). Expresia
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
de un singur titlu! În ciuda vastității lucrării. Mi-am continuat însă munca de documentare în sălile bibliotecii Academiei...; actualmente dispun de cincizeci de caiete a câte patru sute de pagini, cu elemente bibliografice asupra muzicii românești...; în mod sigur nu voi apuca să le public pe toate. Dar dispun de un teritoriu, de o documentare care nu suferă comparație. D. Av. - Să revenim în zilele noastre... Cum apreciați destinul muzicii românești în contextul actual al globalizării, când atâtea aspecte particulare sunt nivelate
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
încălzi dacă nu vor ajunge la timp pe iarbă, și mai ales, vor fi în primejdie cînd vor trece mai mulți oameni pe alee, unii cu biciclete. Astfel încît, cu toată graba în care era, ca în fiecare dimineață, se apucă - om matur și aparent întreg la minte! - să ia unul cîte unul fiecare melc și să-l transporte rapid pe iarbă către direcția pe care o aveau deja. Ba chiar era cît pe ce să fie martorul unei tragedii: avertiză
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
de casă, veche, năpădită de iarbă Și spăla niște cazane uriașe Și-acolo robotea biata bunică-mea Pe lângă ea plângea o Sfântă tinerică Lacrimile i se prefăceau în peștișori de aur Bunica pusese pe foc o tigaie Uleiul sfârâia Ea apuca peștișorii, îi da prin făină Și-i arunca în untdelemnul încins Aceia la-nceput gemeau Apoi, mai potolindu-se, Prindeau a-i vorbi cu vocile noastre. - Ce faci tălică, bre mamaie, colo-n cer? - Ia, ziulica-ntreagă tot prăjesc la
Poeți contemporani din Salonic by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/5085_a_6410]
-
Florin Irimia În ziua în care doamna Curren află că este bolnavă de cancer, fosta profesoară de latină („limba vorbită de morți”, cum o numește ea la un moment dat) se apucă să scrie o scrisoare-jurnal pentru fiica ei, stabilită de zece ani în America. Scrisul devine o formă de rezistență în fața morții, dar în același timp și un testament, pentru că femeia este pe deplin conștientă că, oricât ar scrie, scrisul nu
„Cronica unor vremuri neospitaliere“ by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5627_a_6952]
-
alergând cele două tălpi; micșoră pasul, trase cu urechea; ambele tălpi își stăpâniră alergarea. Genunchii i se tăiară; se opri, se opriră și ele. - Știu cine ești, murmură și tremura; știu... Dar inima i se întări, se întoarse brusc, să apuce să vadă: nimeni! De mult soare cerul se făcuse roșuviș iniu, vânt nu sufla, spicele coapte își plecau capul și așteptau secera. Nimeni, nici animal, nici om, și câmpul era deschis; numai în urmă, în Nazaret, în una-două case, începea
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
-l poartă; numai sânge! - Este partea lui din hainele celui răstignit; sângele nevinovatului pe capul lui! Luară drumul; dar gâtlejul lor se-astupase acum; nu râdeau. Fiul Mariei trecu mai departe, lăsă în urma lui femeile venite la seceriș, străbătu holdele, apucă viile în jos pe coasta muntelui; văzu un smochin, dădu să se oprească, să rupă o frunză, să o miroasă; tare îi mai plăcea mirosul frunzei de smochin, îi amintea de subsuoara omului. Când era mic, închidea ochii, le mirosea
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
de foarte departe și foarte ușor; încet-încet, prindeau curaj, se apropiau, peste puțin, se gândea fiul Mariei, înfiorându-se, peste puțin or să-l ajungă. „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu”, murmură el, „dă s-ajung repede la mănăstire, înainte de-a apuca să se năpustească asupra mea.” Soarele cuprinse acum câmpul, lovea păsările, animalele, oamenii, un vuiet amestecat urcă de pe țarini, capre și oi se mișcară pe coasta de munte, ciobănașul începu să cânte din fluierul său, lumea se îmblânzi. Peste puțin
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
unei intuiții inițiale pe care o concentrează apoi într-o formulă scurtă. Nu lipsesc ticurile verbale purtînd marca Pandrea: mandarin, abraș, afaniseală, cobilițar, fiștigoi, leprozerie penală penitenciară, lest obscenic, bețivan picnic etc. Cărțile despre Brâncuși sunt ultimele pe care a apucat să le scrie înaintea morții. Își presimțea sfîrșitul, dovadă tristețea pe care i-o simți pe alocuri. În totul, un volum savuros, încărcat de mirodenii stilistice, ca aproape tot ce poartă semnătura lui Pandrea.
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
însă prea mult după gratii, a fost eliberat, din ordinul lui Ceaușescu, întrucât poezia incriminată artistic era... «patriotică».” Realitățile evocate aici tind, pentru generațiile noi, să devină incomprehensibile. Ceea ce e de bine. Altfel, dând-o și noi pe glumă, ne apucă spaima când ne gândim ce s-ar întâmpla dacă, și în vremurile noastre, i-am băga la închisoare pe autorii de poezii proaste: atât de puțini ar rămâne în afara temnițelor! „Ora de română“ Ora de română este un proiect inițiat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5476_a_6801]
-
isteț. Pentru că românii sunt cei mai necinstiți oameni de pe pământ, cei mai borfași. Nu este nevoie să ne adunăm 5.000 de escroci într-o biserică și acolo să ne prefacem că ne rugăm, când după ce ieșim din biserică ne apucăm să furăm... La noi numai hoție. Și acum alți hoți încearcă să găsească 300.000 de lei. Toate județele României trebuie să cotizeze, pentru că nu este catedrala bucureștenilor, este a întregii țări. Și aș spune a întregii planete că proști
Ce spune Radu Banciu despre Catedrala Mântuirii Neamului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54887_a_56212]