5,357 matches
-
copac, un strănepot, probabil, al caisului titular. Trece rar câte o mașină rablagită. Un vecin are un Trabant pe care îl tot dichisește zilnic. E liniște; numai când vin copiii de la o școală oarecare, strada se umple de strigătele lor. Bătrâna își amintește că alteori copiii se jucau de-a mitraliera, lovind cu liniile din penar în ostrețele gardurilor. Atunci era într-adevăr un cais care înflorea din când în când și ea știa o mulțime de povești despre acest cais
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Am omis totuși un alt argument, ținuta vestimentară, ținuta in genere a vârstnicilor. Constituie un scandal public, se pot întâmplă câte și mai câte... Zilele trecute, de Sfântul Ion, coboram liniștit și meditativ Copoul. De gardul Universității se sprijinea o bătrână foarte curățică, distinsă chiar; dar era atât de sărăcuță, încât, într-un gest seniorial, i-am întins o bancnotă din acelea nou-nouțe, create pentru a ne ameliora viața. Și știți ce s-a întâmplat? Persoana aceea a întins mâna, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la mare și la bună parte din Dunărea navigabilă prin preluarea Dobrogei, în urma tratatelor ruso-austro-turce din 1878. Și pentru ea, ca și pentru restul statelor cu ieșire la mare, a explodat epoca vaselor cu aburi și motor, în umbra cărora bătrânele corăbii din lemn, cu pânze, au dispărut. Crucișătorul Elisabeta, din oțel, construit pentru marina militară română în Anglia, în 1888, a fost doar una dintre dovezile apusului timpuriu al unei ere, în toate apele lumii. Navă-etalon și punte între veacuri
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a evadărilor imaginare. Obișnuința acestor evadări a creat, nu numai în Occidentul anglo saxon postcolumbian, o dependență foarte benefică pentru piața literară și de enter tainment, începând cu secolul al XVIII-lea. Existența unui imens continent cvasi-necunoscut la vest de bătrâna Europă, colonizat, în parte, dar cu un mod de viață greu de schimbat și de controlat, la fel ca și umplerea hărților navale cu marile descoperiri geografice au fost factori decisivi în dezvoltarea imaginarului marin despre care am vorbit aici
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cameră, pe podele, și doi lucrători de la Arsenal, ajutoarele lui, toți bucureșteni „șmecheri”, pe care nu-i prea aveau la stomac gazdele noastre. În asemenea îmbulzeală nu e de mirare că tifosul exantematic a pătruns și în căsuța dintre zarzări: bătrâna proprietăreasă a [15] murit repede repede, vecinul de la Arsenal era gata-gata să se prăpădească, scăpând ca prin minune, slab și galben-străveziu, dar noi, îngrijiți, spălați și curățați de mama, am scăpat toți. Parcă ne văd, pe fratele meu și pe
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
care sug sângele muncitorilor în goană după profit”. Este foarte posibil ca ei să fie foarte patrioți și euro-centrici. Se simt cum nu se poate mai francezi, își legănă sufletul pe valea Loirei, așa cum își legă gândul și cultura de „Bătrâna Europă”. Răspunsul lor nu a fost unul cinic, ci pur pragmatic: „Dacă plătim salarii mari și mărim costurile, concurența ne va spulbera și vom da faliment”. Transferarea afacerii în India, cea cu mai puține „mofturi” sindicale, nu este neapărat o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Alexandru Husar, într-o escapadă prin zona Fălticeni pe care domnia sa n-o cunoștea. La rândul lui, profesorul mă luase într-o vizită la ultima reprezentantă a Prăjeștilor, una din cele mai vechi familii moldovenești. Fiică a lui Lascăr Catargiu, bătrâna locuia în Iași, pe strada Patruzeci de sfinți (actualmente General Berthelot), într-o cămăruță ce-i fusese repartizată în fosta ei proprietate, atunci naționalizată. Ca boieroaică, avusese până atunci D.O. (domiciliu obligatoriu) la Neamț. Bătrâna ne povestea cum l-
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a lui Lascăr Catargiu, bătrâna locuia în Iași, pe strada Patruzeci de sfinți (actualmente General Berthelot), într-o cămăruță ce-i fusese repartizată în fosta ei proprietate, atunci naționalizată. Ca boieroaică, avusese până atunci D.O. (domiciliu obligatoriu) la Neamț. Bătrâna ne povestea cum l-a născut pe primul său băiat și cum taică-său, Lascăr Catargiu însuși, a căzut cu lacrămi în ochi, în genunchi, la patul ei de lehuză, rugând-o să-i dea copilul ca să-l înfieze deoarece
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
strâmbând din nas când unul din verii domniei sale i-a arătat casa pe care șia cumpărat-o el. Nu era rea, dar mamei nu-i plăcea cartierul înghesuit, puturos și plin de zgomot. Băgând la înaintare o armată de misiți, bătrâna a răscolit tot târgul până a aflat ceva care să-i fie pe plac. Nu locuința propriu-zisă, ci mai degrabă grădina plasată în cartierul boieresc al Copoului. Așa-zisa casă nu era decât o ruină pe care foștii proprietari, mutați
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Perechea nu a reușit să-și găsească o casă și, prin urmare, s-a refugiat la mama Angela. Acum, în cele două încăperi mici, erau înghesuite 7 persoane: mama Angela, Giovanni, Teresa și fiica ei Elvira, Gaetano și soția, și bătrâna Barbara Ricca. Minunați mai erau acești săraci cu inimă mare, care își depășeau până și propriile lor posibilități economice! Doamna Barbara Ricca, colocatara lor, trăia singură. A început să frecventeze familia Calabria până când a devenit parte integrantă a acestora. La
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mame. Și în schimb, mizeria și răutatea celor mari te-au transformat în marfă de câștig». În dimineața următoare, l-a revăzut treaz, mult mai senin, dar cu o crustă de mizerie pe piele. A fost nevoie de toată răbdarea bătrânei Masina pentru a-i rade murdăria de pe el. Și, într-un final se ivi chipușorul palid al unui copil de vreo 6 ani. Calabria a alergat la don Scapini pentru a-i cere un sfat ca să știe ce să facă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
din fața acestei munci angajante. Rămasă văduvă, cu trei fii în ocrotire, a reușit nu doar să se adapteze cheltuielilor casei, ci să și împartă puținul pe care îl avea cu celelalte persoane nevoiașe. A primit-o în casa sa pe bătrâna Barbara, fiica Teresa, nepoțica Marcellina și pe doamna Masina. Și a deschis ușile, în fine, și copiilor pe care fiul ei îi aduna de pe stradă, abandonați pe contul lor. A primit o educație religioasă temeinică în Institutul don Mazza: iubirea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
modernă «Casa di Accoglienza Fratel F. Perez», care dispune de servicii de infirmerie, medici, palestră (sală de sport) și animatori pentru timpul liber. Dar în persoanele cele mai în vârstă poate că a mai rămas un regret după frumoasa și bătrâna fermă de țară, de contactul cu natura, de ambientul modest, dar mult mai familiar. Casa de noviciat din Roncà Un alt dar venit de la Providența dumnezeiască este casa din Roncà (Verona). Vila i-a fost oferită lui don Calabria în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
aș avea mai mulți « Un muncitor varsă tot ceea ce economisise în toți anii de muncă. Își oferă pomana. Și se scuză că nu poate să dea mai mult. Dar că a dat tot ceea ce avea». Darul bătrânelelor de la azil « Câteva bătrânele de la azilul celor inapți, târându-se cu multă trudă până sus la San Zeno in Monte, deschid un băgăjel și scot câteva fructe și un cornet de zahăr. Apoi scot afară și un portmoneu, și descarcă conținutul câtorva monede mărunte
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
la unele maladii și la anumite manifestări patologice. La 11 ani s-a îmbolnăvit grav. Era în pericol de moarte. Mama, care a pierdut deja patru copiii destul de mici, se temea că îl va pierde și pe acesta din urmă. Bătrâna Masina o consola spunându-i că: Se va vindeca și Domnul îl va folosi pentru a face lucruri deosebite». S-a vindecat și a crescut, fără a mai acuza alte boli de importanță deosebită. Spre 19 ani, după cum am amintit
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pădure pe căi cunoscute doar de credincioșii săi intimi... Am mai găsit și o altă urmă a timpului petrecut de Wilhelm al II-lea. În pădure se găsea un chioșc unde se vindeau băuturi și apă minerală, ținut de o bătrînă de treabă. Ne povestea că îl vedea adesea pe Hindenburg trecînd, escortat de cîțiva călăreți cu pistolul în mînă gata să tragă, iar Kaiserul a venit de două ori la chioșc, însoțit de ofițeri și de fotografi, nu înainte însă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
dintre noi ar fi avut alte drumuri in viața asta trecătoare... Peste toți, anii au așternut atâtea emoții, bucurii, necazuri și împliniri, încât dintre toate să alegem azi, pentru aceste clipe ale revederii, doar frumoasele amintiri legate de noi si bătrâna școală, atât de dragă sufletului nostru... Printre amintiri să răsfoim împreună, cu emoție si înfrigurare, filele cărții “Peste vremi...”, cartea devenirii noastre, pentru a găsi acele tainice chemări care ne aduc mereu, mereu in Dulcea Bucovină. Copleșiți de amintiri, cu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
La față foarte scurmat, Cu barbă dintr-însu, Vrednic de tot rîsu, Umblă crăcănat, Din șolduri legănat, La chip urât și slut, Are un picior mai scurt, Se socotește ariftè, Ocara lumii și eglengè, Se mândrește, fudulește, Gâci cine este... o bătrână cochetă: Pe aceasta îi gîci-o, Grăiește cu necontenire, Lesne îi nimeri-o: Răcnește, țipă de pieire. O babă cu fumuri de frumoasă, Se împodobește, zarifefsește, Dar o foarte mare mincinoasă, Se pudruiește și sulimenește. Zavistnică, clevetitoare, Gâci cine este... Ocarnică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spaima" sau atribute ale demonului precum "naiba", ce pierduse în expresii orice înțeles figurativ, aducând în formă înfricoșetoare vițiul lui Setilă, totul într-o procesiune hohotitoare, crunt umoristică și poetică, vis dureros în soiul lui Breughel și Callot: Așa vorbi bătrâna El are cap de taur Și Mihnea tremură; Și gheare de strigoi, Iar naiba, ce fântâna Și coada de balaur, O soarbe într-o clipă Și geme cu turbare Și tot de sete țipă, Când baba tristă pare; La dreapta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lipsită de propulsiunea tinereții autentice. Încercările de fantastic sunt cele mai aproape, teoretic vorbind, de mijloacele scriitorului. Totuși în Turnul Milenei se face abuz de monstruos și lugubru. Abia Golia cuprinde câteva interesante colori grotești pe tema unui azil de bătrâne, supravegheat de un Quasimodo ghebos, "spîn și palid ca scopiții", cu "mască morbid mongolică, dominată de o frunte țuguiată, creață", cu mâini ca niște "lăbuțe de liliac", la picioare "cu tocuri femeiești, din cale-afară de înalte". Aci sunt plafoane cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
proustiană a memoriei. În cea dintâi eroul se duce la mormântul Irinei și, reactualizând purtările răposatei, își creează motive de a fi gelos și de a urî; în cea de a doua autorul, zicîndu-și că momentele de viață ale unei bătrâne de 80 de ani sunt scumpe pentru observator, care trebuie să procedeze la anchete repezi, supune pe bătrână la un discret examen psihic, subliniind interesante particularități de psihologie senilă (1902-1937). MIHAIL SEBASTIAN Elev și el al lui Nae Ionescu, Mihail
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
motive de a fi gelos și de a urî; în cea de a doua autorul, zicîndu-și că momentele de viață ale unei bătrâne de 80 de ani sunt scumpe pentru observator, care trebuie să procedeze la anchete repezi, supune pe bătrână la un discret examen psihic, subliniind interesante particularități de psihologie senilă (1902-1937). MIHAIL SEBASTIAN Elev și el al lui Nae Ionescu, Mihail Sebastian, în fond cartezian, ținând la lucrurile "clare și distincte", se limitează la o mică experiență tragică, la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
chiar o cultură de fapt) este dezgropată, dată la iveală; când moldovenii culți nu se mai satură de dânsa (Russo o citește cu lăcomie, mîndrindu-se cu ea, Kogălniceanu o dă la lumină și o analizează, Negruzzi "șterge colbul de pe cronice bătrîne", Asachi, chiar, o recomandă ca limbă literară, deși face, în alte privințe, greșeli mari; ziarele, cum e Gazeta de Moldova, o analizează, o ridică în naltul cerului); când, cu un cuvânt, moldovenii culți sunt captivați și plini de literatură veche
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
colectori ai poeziei populare și primii teoreticieni ai curentului poporan (încă de la 1840) au apărut în Moldova, unde găsim și pe cei mai mari folcloriști, pe S. Fl. Marin și Tudor Pamfile - precum și publicația cea mai valoroasă din acest domeniu, bătrâna Șezătoare, a dlui Artur Gorovei, el însuși un eminent folclorist. Așadar, și istoria literaturii și istoria științei române dovedesc cu prisosință teza noastră. Legătura dintre atașarea și preocuparea de realitățile noastre, pe de o parte, și înflorirea prozei artistice și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că nu e, iarăși, o întîmplare că acest singur artist al prozei muntene dinainte de 1880 este și singurul reprezentant al curentului poporan din Muntenia din acea vreme și, încă, un reprezentant al curentului istoric - unul care "șterge colbul de pe cronice bătrîne" -, un alt curent care a fost un factor însemnat al literaturii române, pentru că "cronicile", aproape ca și poezia populară, conțin lucruri "ale noastre", foarte naționale. Originalitatea națională a primului prozator român, a lui C. Negruzzi, se datorește și poeziei populare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]