5,153 matches
-
braț părăsit al râului Crasna, prin depuneri aluvionare, suprapuse pe depozite de argile și marne), cu vegetație palustră și o faună bogată în nevertebrate (coleoptere, heteroptere, crustacee), vertebrate (reptile, amfibieni) și păsări. Rezervația naturală a fost creată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunei sălbatice. Flora este constituită din specii arboricole de răchită căprească ("Salix caprea"), zălog ("Salix cinerea") sau arin ("Alunus glutinosa"). Vegetația ierboasă are în componență
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
o biomasă acvatică populată și prosperă. Biomurile de pe Pern conțin atât floră și faună indigenă Perneză cât și speciile ce au fost aduse din alte lumi, în primul rând de pe Pământ. (Echipa originale EEC a constatat că există foarte puține biodiversității, ceea ce înseamnă că primii coloniști, venind cu 200 ani mai târziu, au adus specii de floră și faună cu ei.) Aceste cărți sunt listate în ordine cronologică și nu în ordinea în care au fost scrise (în unele cărți linia
Pern () [Corola-website/Science/323298_a_324627]
-
ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure, tufăriș, pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă, mlaștini) aflate în lunca stângă râului Olt. Aria protejată se suprapune sit-ului sitului de importanță comunitară omonim. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în lunca Oltului. Aria naturală dispune de tipuri de habitate naturale cu păduri subatlantice de stejar, păduri subatlantice și medioeuropene în amestec (stejar și carpen), păduri
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
mod constant inteligență umană mai rafinată. Crespi (2004) a discutat mai multe alte exemple de bucle de feedback pozitiv de evoluție. Cursa evoluționară a ramurilor oferă exemple suplimentare de feedback pozitiv din sistemele biologice. S-a demonstrat că modificările în biodiversitate în Fanerozoic se corelează mult mai bine cu modelul hiperbolic (utilizat pe scară largă în demografie și macro-sociologie), decât cu modelele exponențiale și logistice (folosite în mod tradițional în biologia populațiilor și aplicate pe larg în biodiversitate). Modelele din urmă
Feedback pozitiv () [Corola-website/Science/326598_a_327927]
-
că modificările în biodiversitate în Fanerozoic se corelează mult mai bine cu modelul hiperbolic (utilizat pe scară largă în demografie și macro-sociologie), decât cu modelele exponențiale și logistice (folosite în mod tradițional în biologia populațiilor și aplicate pe larg în biodiversitate). Modelele din urmă implică faptul că modificările în diversitate sunt ghidate de un feedback pozitiv de ordinul I (mai mulți strămoși, mai mulți descendenți) și/sau un feedback negativ ce rezultă din limitarea resurselor. Modelul hiperbolic presupune un feedback pozitiv
Feedback pozitiv () [Corola-website/Science/326598_a_327927]
-
feedback pozitiv de ordinul al doilea. Modelul hiperbolic al creșterii populației mondiale s-a demonstrat (vezi mai jos), ca derivă dintr-un feedback pozitiv de ordinul al doilea, între mărimea populației și rata de creștere tehnologică. Caracterul hiperbolic al creșterii biodiversității poate fi reprezentat în mod asemănător de un feedback pozitiv între diversitatea și complexitatea structurii comunității. S-a sugerat că similitudinea dintre curbele biodiversității și cele ale populației umane provine probabil din faptul că ambele derivă din interferență tendinței hiperbolice
Feedback pozitiv () [Corola-website/Science/326598_a_327927]
-
de ordinul al doilea, între mărimea populației și rata de creștere tehnologică. Caracterul hiperbolic al creșterii biodiversității poate fi reprezentat în mod asemănător de un feedback pozitiv între diversitatea și complexitatea structurii comunității. S-a sugerat că similitudinea dintre curbele biodiversității și cele ale populației umane provine probabil din faptul că ambele derivă din interferență tendinței hiperbolice (produs de feedback-ul pozitiv) cu dinamică ciclica și stocastica. Winner (1996) a descris copiii talentați ca fiind conduși de bucle de feedback pozitiv
Feedback pozitiv () [Corola-website/Science/326598_a_327927]
-
arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 993 hectare. Acesta a fost înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în lunca Depresiunii Sibiului. Pădurea Dumbrava are în componență arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur") cu vârste de peste 100 de ani, specie dominantă
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
suprafață de 3.406,90 ha. Aceasta este inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului. Rezervația naturală reprezintă o zonă de interes geologic, floristic și faunistic; rupturi de pante, ravene, abrupturi și văi. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în grupa muntoasă Munâilor Banatului. Flora arboricolă este constituită în cea mai mare parte din specii de fag ("Fagus sylvatica"); în amestec cu
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
un relief diversificat (peșteri, abrupturi stâncoase, avene, pereți calcaroși, lapiezuri, cascade, zone de chei), pajiști și păduri; cu o deosebită importantă floristica, faunistica și geologică (cu roci constituite din calcare, gresii și granițe). Rezervatia naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din gruparea montană Retezat-Godeanu (munți aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră rezervației este constituită din arbori și arbuști cu specii de: (fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
Coșava Mare, Coșava Mică, Hiclișag, Nerganița, care pe alocuri formează mici cascade), abrupturi, lapiezuri, ponoare, pajiști; cu floră și faună specifică lanțului Carpaților Occidentali și în special a grupei montane a Munților Banatului. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Semeniclui. Flora rezervației este alcătuită din păduri virgine de fag ("Fagus sylvatica"), păduri dacice de stejar ("Qercus robur"), carpen ("Carpinus betulus
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
ponoare, izbucuri, izvoare, văi (râul Cerna cu afluenții: "Valea Lupului, Valea Rusului, Valea Sorchi, Valea Sterneac"), abrupturi cu pereți calcaroși, poiene, pajiști și păduri; cu floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Banatului. Flora rezervației este constituită din arboret de fag ("Fagus sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia"), frasin ("Fraxinus
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
lui Ceaușescu. După 1990, exploatarea a fost închisă pentru a apăra peștera Cioclovina de doritorii de guano. Guanoul produs de lilieci este extras din peșteri și este asociat cu o pierdere corespunzătoare de biotop troglobit și cu o diminuare a biodiversității. Depozitele de guano întrețin o varietate mare de nevertebrate adaptate la viața în peșteră, care se bazează pe fecalele liliecilor ca sursă principală de nutrienți. Depozitele adânci de guano conțin informații paleoclimatice locale în stratele depuse de-a lungul multor
Guano () [Corola-website/Science/324759_a_326088]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural de tip peisaj terestru), desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitatelor naturale aflate în arealul parcului. Acesta este situat în nord-estul județului Maramureș, pe teritoriile administrative ale orașelor Borșa și Vișeu de Sus
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
este o arie naturală protejată cu regim de rezervație cu o suprafață de 8247 ha, constituită prin apariția H.G. 2151/2004 în scopul protecției și conservării biodiversității din lunca inundabila a râului Prut. Importantă ecologică acestui parc, rezultă prin caracterul de poartă de intrare în Rezervatia Biosferei Delta Dunării a părții terminale a râului Prut, respectiv prin specificitatea de traseu a trei coridoare majore de migrație a
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
imaterial, prin poveștile care au apărut pe baza fenomenelor și elementelor geologice. Multe dintre aceste povești aduc laolaltă creaturi fantastice precum balauri, căpcăuni, uriași, spirite și multe altele. În plus, zona este valoroasă și din punct de vedere peisagistic. Geodiversitatea: Biodiversitatea: Diversitatea culturală: Administrativă: Geografică: Punctul sudic de intrare în geoparc este la 130 km de București, iar cel nordic la 80 km de Brașov, acesta fiind și zona de trecere pentru cei care tranzitează Transilvania în drum spre Delta. Accesul
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
relief (dezvoltat în calcare) diversificat (cu abrupturi stâncoase, grohotișuri, ravene, hornuri, pereți verticali, văii, peșteri, avene); ce adăpostește, conservă și protejază o gamă diversă de floră și faună specifică Meridionalilor. Arealul „” a fost desemnat ca rezervație naturală în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în bioregiunea alpină aflată în sudul Munților Căpățânii. Flora rezervației este constituită din arbori specifici pădurilor de foiose (predominant fag din specia "Fagus sylvatica") și coniferelor
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
experimente și cercetări horticulturale. De asemenea, univeristatea mai acționează și trei substații: Laboratorul de cercetări podgorice din Fredonia, laboratorul Hudson Valley din Hoghland și laboratorul de cercetări horticulturale Long Island din Riverhead. Laboratorul de ornitologie din Sapsucker Woods, Ithaca studiează biodiversitatea păsărilor. În 18 aprilie, 2005, laboratorul a anunțat că au redescoperit o specie de ciocănitori despre care se credea că dispăruseră. Centrul pentru studiul științific al animalelor din Harford, New York și laboratorul care studiază rațeledin Eastport, New York monitorizează bolile animalelor
Universitatea Cornell () [Corola-website/Science/322091_a_323420]
-
a susține programele educaționale ale universității, accentul punându-se pe sistemele de apă lacustrine. Departamentul de horticultură acționează ferma Homer C. Thompson folosită pentru cercetări și ferma Freeville pentru studiul organic în Freeville, New York. Universitatea mai acționează laboratoarele pentru stiudiul biodiversității din Punta Cana, Republica Dominicană și din pădurea amazoniană din Peru numită Laboratorul Esbaran Amazon a universității Cornell. Universitatea susține de asemenea birouri pentru studii în străinătate și pentru burse. Programul Cornell în Washington le oferă studenșilor posibilitatea de a studia
Universitatea Cornell () [Corola-website/Science/322091_a_323420]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se află
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
Băgău este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania (în Podișul Târnavelor), pe teritoriul județului Alba. Aria naturală
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
multe etape: reducerea și pierderea orizontului superior al solului, după care are loc o erodare a orizonturilor inferioare și pierderea cvasitotală a substanțelor organice moarte, astfel încât tot terenul este ulterior format numai din particule minerale. Deșertificarea influențează în mod negativ biodiversitatea, multe specii pier odată cu distrugerea habitatului lor. Pe glob are loc extinderea deșerturilor și deșertificarea terenurilor cultivate la o amploare crescândă. La scară globală, deșertificarea înaintează cu circa 50.000 km pe an. Studiile Organizației pentru Alimentație și Agricultură a
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Românești. Aria naturală
Dealul lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/330034_a_331363]
-
Piatra Mare (arie protejată) este un sit de importanță comunitară - SCI desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul sitului. Aria naturală este situată în partea sud-estică a Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Brașov. Situl
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Crișul Negru este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul României, pe teritoriile administrative ale județelor Bihor și Arad
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]