5,217 matches
-
viabile, cea a proprietarilor de pămînt și cea a reînnoirii biologice - țăranii - ea evoluează rapid către ferocitatea viciului care pune stăpînire pe tot fundalul poeziei bacoviene: "E noaptea plină de orgii/... Desfrîu de bere și de vin / Prin berării și cafenele/...Si de averi orașu-i plin/ Și ninge în orașul mare" (Și ninge). Cafeneaua Bucureștiului se aseamănă oricăreia din orice alt oraș mare, fiind un soi de mlaștină cu lume minată de corupție, unde se adună bani și unde totul devine
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
evoluează rapid către ferocitatea viciului care pune stăpînire pe tot fundalul poeziei bacoviene: "E noaptea plină de orgii/... Desfrîu de bere și de vin / Prin berării și cafenele/...Si de averi orașu-i plin/ Și ninge în orașul mare" (Și ninge). Cafeneaua Bucureștiului se aseamănă oricăreia din orice alt oraș mare, fiind un soi de mlaștină cu lume minată de corupție, unde se adună bani și unde totul devine marfă. Cînd totul se vinde/ Cînd totu-i o marfă" - Legende)". Este subliniată
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de asemenea, de răspunsul nediplomatic, potrivit unui tânăr de treizeci de ani, la întrebarea febrilă a distinsului istoric de la Manchester, Constantin Brâncoveanu (da!, descendent al Brâncovenilor), atunci secretar al Casei Regale, care mă chestiona amical, pe splendida terasă a unei cafenele pariziene, asupra șanselor de a reveni monarhia la conducerea țării. L-am întrebat abrupt, fără protocol, cu acea candoare abrazivă a tinerilor: "Ce serviciu de informații vă ajută pentru asta?" Întrebarea legată de sprijinul pe care Casa Regală a României
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la seule vraiment respectable me paraît ệtre la gourmandise!" Dintr-odată, excelenta ciocolată a căpătat alt gust! Poate producătorii locali și operatorii culturali vor colabora în acest sens, chiar dacă Iașul nu produce încă deliciosul desert. Ce spuneți de mini-galerii în cafenele, pasaje pietonale ori, și mai bine, în locurile unde stăm la coadă să ne plătim facturile? Sunt numai câteva exemple pe care creativii le-ar putea multiplica și îmbunătăți în variante atractive. În doze miniaturale, în locuri și forme neobișnuite
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ea, arta era singura istorie unde triumfa dreptatea și unde, la sfârșit, cei buni erau Întotdeauna câștigători, chiar dacă cu mare Întârziere; acum nu mai era sigură de asta. Acele stihuri din poem, smângălite de Olvido pe un șervețel Într-o cafenea, Faulques le păstrase o vreme, până le pierduse, În cele din urmă, nu-și mai amintea nici el unde, așa cum nu-și mai aducea aminte nici vorbele scrise acolo: copii sub ploaia care mai uda și alte locuri, cimitire de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Acum Faulques Își amintea de vorbele ei și de ea În acele zile, mergând pe străzile Înguste, lunecoase pe sub zăpadă, cu gondole acoperite de nea și lapoviță, de clipocitul apei verzi-cenușii, și de frigul intens, de turiștii japonezi ghemuiți prin cafenele, de holul hotelului cu scări centenare, acoperite de sărbătoare cu brocarturi, de candelabrele mari din salonul Împodobit cu un pom de Crăciun uriaș și absurd, de directorul și bătrânii portari care veneau s-o salute pe Olvido, spunându-i signorina
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
să admire fresca. - Știi ceva, domnule Faulques? După ce-am ieșit din lagărul de prizonieri, când m-am dus la un spital din Zagreb, primul lucru pe care l-am făcut la ieșire a fost să mă duc la o cafenea din piața Jelacic. Să privesc oamenii, să-i ascult ce vorbeau. Și nu-mi credeam urechilor: conversația, grijile, prioritățile. Ascultându-i, mă Întrebam: oare nu-și dau seama? Ce importanță are că și-a lovit mașina, că-și face o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Inclusiv origine microscopică a ireversibilității. - Mă surprinde că ai pretenția că știi asta. Faulques a ridicat din umeri. - „A ști” nu-i vorba potrivită. Închipuiește-ți un tip care nu știe o boabă de șah, dar vine seară de seară la cafenea și privește diferite partide. - Da. Mai devreme sau mai târziu va Învăța, până la urmă, regulile. - Ori, cel puțin, va afla că ele există. Dar ceea ce nu va fi niciodată În stare să afle singur, chiar dacă va privi Întreaga viață, e
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și nu sexual. Uneori, într-o cercetare este necesară inducerea în eroare, însă nu neapărat și minciuna. Un asemenea exemplu este demonstrația făcută de LaPiere (1934) ilustrînd superficialitatea legăturii dintre atitudine și comportament. În 1930 el a vizitat 251 restaurante, cafenele, hoteluri și parcări din Statele Unite însoțit de un tînăr student chinez și soția sa. Fără a dezvălui scopul cercetării, el a comparat comportamentul recepționerilor, chelnerițelor și a personalului hotelier cu răspunsurile date de conducerea hotelului într-un chestionar trimis prin
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de activitățile unei familii. Du Boulay (1974:189) povestește că a stat într-o casă în care s-au terminat la un moment dat proviziile de petrol lampant. Băiatul mai mare, în vîrstă de opt ani, a fost trimis la cafenea să cumpere cîteva sticle. I s-a spus: "Dacă te întreabă cineva unde mergi, spune că te duci să dai mîncare la animale. Să nu spui mai mult, ai înțeles?" Cînd băiatul s-a întors, a fost întrebat: Cine era
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cumpere cîteva sticle. I s-a spus: "Dacă te întreabă cineva unde mergi, spune că te duci să dai mîncare la animale. Să nu spui mai mult, ai înțeles?" Cînd băiatul s-a întors, a fost întrebat: Cine era în cafenea?" Băiatul i-a spus mamei sale. Atunci ea l-a întrebat: "Te-a întrebat careva ce musafir avem în seara asta?" "Nu", a răspuns el. Du Boulay (1976:399) descrie de asemenea cum proiectul unei căsătorii era păstrat secret. Un
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în seara asta?" "Nu", a răspuns el. Du Boulay (1976:399) descrie de asemenea cum proiectul unei căsătorii era păstrat secret. Un preot care juca rolul pețitorului pentru una din familii s-a întîlnit cu viitorul mire, un zidar. În cafeneaua din sat, ei au discutat despre prețuri și materiale necesare renovării bisericii. După un timp, preotul a spus: "Vino la mine acasă să stăm de vorbă mai pe îndelete". Mai tîrziu, preotul i-a mărturisit lui du Boulay: "Așa că am
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nimănui - Niemansinsel, ed. bilingvă, Kastellaun (Germania), 1998; Poesia mirabilis, Iași, 1999; Cațavencii, Iași, 2001; Singur în fața lui Dumnezeu, Timișoara, 2001; Un poet la New York, Cluj-Napoca, 2002; Un acoperiș plin de îngeri - Un teho lleno de angeles, ed. bilingvă, Botoșani, 2002; Cafeneaua Kafka, București, 2003; Cartea fabuloasă, București, 2003; Eranos. Scene din viața și opera Poesiei, Iași, 2003; Sfârșitul sau Momente din viața unui om falsificat, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Zece poeți români laureați ai Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” (1991-2000), Botoșani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
căutările formale ale liricii moderne și, în general, de orice fel de artificiu prozodic, R. este fidel formulei clasice, cultivând versul tradițional, cu pregnante rezonanțe folclorice, într-o atitudine contemplativă, elegiacă. El stă retras undeva la munte, departe de zgomotul cafenelelor literare, înfășurat în norul său de melancolie („Mai singur, tot mai singur, în munții mei bătrâni, / Nici o dorință-n mine, nici un îndemn. Doar zvonul / Declinului, cum, parcă, pe cerul altui ev, / Suflând, un zeu ar duce spre orizonturi norii...”). Poetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
în colaborare cu Petru Ursache). Repere bibliografice: Liviu Leonte, „A patra dimensiune”, CRC, 1973, 18; Olimpia Șerbănescu, „A patra dimensiune”, O, 1973, 52; Ulici, Prima verba, I, 249-250; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 114; Luca Pițu, La cafeneaua hermeneutică, București, 1992, 24-31; Geo Vasile, Romanul disidenței bovarice, LCF, 1997, 20; Z. Ornea, O ediție contrafăcută, RL, 1997, 30; Corneliu Ștefanache, Un scriitor „strigă acum”, „Evenimentul” (Iași), 2000, 2 aprilie; Nicolae Turtureanu, Bătrânul și Magda, „Monitorul” (Iași), 2000, 24
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
diferența dintre adevăratul om de cultură, chiar publicist mai mult sau mai puțin ocazional, și simplul jurnalist cultural? De ce să rămânem doar sclavii efectului imediat, ai succesului de o zi? Eternii admiratori ai micului text de actualitate? Ai butadelor de cafenea, tipice culturii orale, încă rezistentă și de mare prestigiu, gen Țuțea? De ce Țuțomania cum s-a și spus ar fi idealul culturii române? Și dacă, din nefericire, Noi boicotăm istoria și valorificăm mărunt imediatul, după excelenta formulă a lui Andrei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
intelectualilor ca grup a fost posibilă doar ca urmare a creării condițiilor instituționale conferite de lumea modernă 13. Pulsul vieții intelectuale europene începe să crească odată cu secolul XVIII, iar contextele de manifestare sunt stabilite de autor în mediul saloanelor și cafenelelor literare, al societăților științifice și al pieței editoriale și literare. Oamenii de idei își construiesc astfel identitatea prin interacțiune, prin schimbul de idei cu alții din aceeași categorie și prin transmiterea ideilor către marele public 14. Aceste incubatoare - mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
abia târându-și paltoanele și galoșii [...] De zece ori omul coboară de pe trotuar ca să ocolească o groapă cu apă și țâșnește din nou imediat sus ca să nu-l strivească vreun automobil"4. Străzile pavate și luminate, bulevardele largi, clădirile impozante, cafenelele boeme sau magazinele cu fațade occidentale contrastau puternic cu periferiile cu străzi desfundate și case ponosite. Sugestiv în acest sens este tabloul descris de un fotoreporter berlinez în 1939 ce surprinde melanjul de occidental și oriental în traversarea Bulevardului Brătianu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
instituție de învățământ secundar, Liceul "Lațcu-Vodă", își asumă un rol principal în revigorarea zonei, prin activitățile întreprinse de profesori și elevi, dar mai ales prin angrenarea acestora în tipărirea revistei Freamătul literar. Memoriile evreului sionist siretean, Itzhak Artzi, amintesc de cafeneaua de pe Ringplatz unde intelectualii ce activau în cadrul liceului se reuneau zilnic pentru "dezbateri", dar și de chioșcul de ziare - "centrul cultural" al orașului - unde presa era citită și analizată, deși ajungea din București cu două zile întârziere 63. Câteva conferințe
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
reviste locale. Incubatorul unei astfel de atmosfere culturale nu putea fi decât orașul provinciei în care activau elitele locale, iar actorul principal într-un astfel de context devenea intelectualul provinciei detașat de "meschine preocupări politice, de acel detestabil spirit al cafenelei, ce ucide atâtea avânturi și transformă în cruci de țintirim, atâtea năvalnice expresii ale vieții literar-culturale"27. Așadar, cel puțin la nivel teoretic, intelectualul local apărea ca exponent al culturii naționale autentice, întruchipând personalitatea neangajată politic, activă în câmpul cultural
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sau reprezentând noile orientări literare, colaborează nu doar cu versuri, ci și cu articole sau cu proză. Octavian Goga publică Însemnările unui trecător, Ciocoismul vine la noi, dar și Poezii noi; Ion Minulescu - Cântecul scutierilor, Citiți-le la drum, Mode, Cafeneaua boemilor, Sărutarea; G. Coșbuc își va publica poemele la rubrica „Povestiri orientale”, semnând și articolul Sărbători fără de rost; D. Anghel - Un vis simbolic, Sămănătorul, Amintiri despre Ioan Adam, Reflecțiile unui poet, iar G. Topîrceanu - În noapte. Sunt prezenți în paginile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
acestui obscur personaj, care nici măcar nu figurase pe lista posibililor candidați la domnie, apare ca rezultatul luptelor pentru putere între diversele partide boierești. Intrigile de culise, sforăria bizantino-fanariotă sunt reconstituite într-o strălucită panoramă ficțională a vieții de salon, de cafenea, de alcov și de cameră a deputaților din epocă. Finețea conversațiilor aluzive, inventate în spiritul istoriei, este probabil fără egal în romanul istoric românesc, iar analogiile cu situații reale și situații ficțional cunoscute operează permanent în mintea cititorului avizat. Iată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
Pot să vă mărturisesc astăzi că dacă aș fi răspuns scrisorii dvs., v-aș fi spus că aveam senzația tulburătoare că mă adresez geamănului meu... Asta îmi amintește de istorisirea unui prieten care se afla într-o zi într-o cafenea, unde îl studia pe un bărbat care semăna foarte mult cu el. S-a apropiat, au discutat și au înțeles că erau cu adevărat gemeni. Cam așa ceva mi s-a întîmplat cînd v-am citit, îndeosebi L'Occupation des sols
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
România literară. Romanul răspundea unei cerințe de adaptare a prozei românești la relațiile de viață impuse de societatea modernă. "Omul și femeia de azi - spune G. Călinescu în România literară (1932) - trăiesc în orașul concret cu baruri, teatre, cinematografe și cafenele, cu case de mode și bazinuri de înot ă...î; tinerimea își concretizează sentimentalitatea nu în Romeo și Julieta ci în Ramon Novarro și Greta Garbo." Romancierul trebuie, în consecință, să îmbrace smokingul și costumul de baie, să frecventeze ringul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cauzele sociale prin care o femeie se prăbușește. Romanul e alcătuit din scene de comedie și din momente patetice, îmbinate cu înlesnire într-o narațiune obiectivă, care, fără a atinge complexitatea, stârnește îndeajuns meditația asupra eternului uman. Stamate Marulis, patronul cafenelei din fața debarcaderului din Sulina, primește din America o scrisoare de la fratele său Nicola, îmbarcat pe vremuri marinar pe un vapor francez. Un american, fie și din Guyana, nu poate fi decât miliardar. Colonia grecească întîmpină triumfal pe Nicola, care vine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]