6,690 matches
-
și condițiile mediului. Atunci când acestea din urmă sunt nefavorabile în sensul instabilității lor sau al unei intensități supraliminare se dezvoltă dimensiuni cognitiv-afective și motivațional-comportamentale care definesc personalitățile patologice. Aceste dimensiuni interrelaționează și sunt suprasau subdezvoltate în sens cantitativ rămânând însă centrate pe structurile cognitive care integrează seturile de reguli ce guvernează procesarea informațiilor. În cazul tulburărilor de personalitate aceste structuri cognitive sunt maladaptative deoarece conduc la interpretări eronate ale realității înconjurătoare. Astfel în cazul tulburărilor de personalitate de cluster B sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Prin ele însele, personalitățile psihopate nu ar fi boli psihice dar sunt răspândite în populația generală, unde pot ocupa poziții sociale importante, putând fi și creative. În fața legii, răspund de faptele lor. Din cele 10 tipuri descrise nici unul nu e centrat doar pe comportamentul antisocial, violent, criminal. În prima jumătate a sec. XX s-a extins preocuparea față de persoanele psihopate sau grav anormale, cu serioase probleme de comportament social, care perturbă viața socială (MILLON și colab., 1998Ă. A apărut chiar termenul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lui KRAEPELIN, în sensul că tulburările de personalitate fac parte din bolile psihice. Tipologia lui SCHNEIDER a fost acceptată în clasificarea OMS și în cea americană, tipurile primind treptat denumiri apropiate de patologia psihică. În această perspectivă, tulburarea de personalitate centrată pe turbulența socială, infracțiuni, violență, criminalitate, fiind mai puțin corelată cu o boală mintală clar definită, a fost grupată sub denumirea de TP antisocială, respectiv dissocială în ICD-10. Conceptul de TP antisocială din DSM-III și DSM-IV a fost elaborat din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
riscante. Ca o consecință pot rezulta traumatisme, infecții, etc. Conduitele suicidare sunt mai frecvente. Procesul educațional se realizează dificil sau distorsionat. Comportamentul delictual se poate amplifica progresiv. Constructul DSM-IV al TP antisociale a adultului este unul destul de compozit. El se centrează pe agresivitate, impulsivitate, delictualitate, iresponsabilitate. Sunt și aspecte polare și aparent contradictorii. Pe de o parte e evidențiată o variantă egosintonă cu buna sociabilitate, pe de altă parte trăiri disforice, de tip egodiston. Primul aspect și în general încadrarea în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în tribunale, ci de propria judecare intimă a persoanei. Vinovăția e corelată cu sentimentul responsabilității cu înțelegerea suferinței posibile a celuilalt pe care fiecare o poate cauza. Dacă lipsește considerația și stima pentru altul în contextul unei păreri despre sine centrată pe egofilie, evaluarea acestuia ca persoană în sine, rezonanța afectivă intersubiectivă, capacitatea de descentrare, de plasare în situația celuilalt, de milă, de compasiune, sentimentul de vinovăție poate fi redus sau chiar poate lipsi. Rușinea și vinovăția sunt cultivate de socio-cultură
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din Strada Fecioarei. Recunoașterea și-o va câștiga însă datorită genului de aventuri, intrigă și spionaj, mergând pe o filieră franțuzească, de tipul romanelor de capă și spadă. Cele mai importante realizări ale scriitorului, evocări axate pe Evul Mediu românesc, centrate pe figurile lui Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul, dar și pe cele ale unor eroi „anonimi” exemplari, adevărate modele de curaj și înțelepciune, sunt Curierul secret (1974), Cavalerii (1975), Taina cavalerilor (1976), Cavalerii Ordinului Basarab (1977), la care se
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
Înainte de a se poziționa avantajos față de concurenții săi. Primele modele de analiză strategică provin din SUA, din anii ’60 ai secolului XX. Confruntarea dintre analiza internă și cea externă (mediul firmei) se prezintă În figura 3. Fig. 3 - Modelul SWOT Centrat pe evaluarea forțelor (strenghts) și slăbiciunilor (weaknesses) firmei, pe de o parte, și pe identificarea oportunităților (opportunities) și pericolelor (threats) prezente În mediu, pe de altă parte, acest model este cunoscut sub acronimul SWOT. Rezultatul analizei strategice interne, numit adesea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
strategice sunt luate la nivelul subunităților, după care urcă prin structură pentru aprobare și integrare cu strategiile elaborate În alte subunități. Nivelul strategiei finale unește strategiile diferitelor subunități. La nivelul acestora, strategia este croită să urmeze circumstanțele particulare, cu dominanta centrată pe consolidarea poziției celei mai favorabile; alte noi inițiative tind să fie continuări ale activităților prezente. Mai mult, un mare număr de manageri din subunități cunosc bine detaliile strategice și operaționale ale firmei, astfel Încât participarea la formularea strategiei este mai
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
unui plan strategic la nivelul firmei comportă două dimensiuni: strategică și participativă (fig. 8) (Porter, 2001a, pp. 168-169). Fig. 8 - Stiluri de elaborare a unui plan strategic În cadrul managementului tehnocratic, operatorii sunt puțin motivați, fiind posibile erori și eșecuri grave. Centrat pe schimbări, managementul strategic evită tratarea simplistă sau dogmatică. Cunoscând dificultățile și blocajele, el măsoară cererile, costurile, condițiile și le integrează În calculele sale. Dar nu se limitează la acestea: știe să creeze organe producătoare de schimbare și să instrumenteze
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
-și asigure un segment de piață dominant În domeniul lor de activitate, astfel Încât să aibă producția cumulată cea mai importantă, experiența cea mai mare și, deci, costurile cele mai mici. În termeni strategici, conceptul efectului experienței determină firmele să-și centreze efortul pe maximizarea producției și a vânzărilor, punând accentul pe controlul costurilor lor. Când creșterea domeniului de activitate este slabă sau nulă, este foarte dificil să se asigure evoluția părților de piață: orice câștig al unui concurent Înseamnă reducerea producției
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
experienței acumulate ale concurenților dominanți este inovația tehnologică majoră: ceasuri mecanice și ceasuri cu cuarț, avioane cu elice și avioane cu reacție, motoare atmosferice și motoare cu turbocompresie. În unele activități, strategia costului nu are sens În măsura În care concurența nu este centrată pe prețuri. În acest gen de activități, experiența nu constituie un avantaj concurențial important. Este cazul producției de lux și al industriei de armament, unde contează performanțele și nu costul. Fără a pune În discuție viabilitatea strategiei dominării prin costuri
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
activităților celor mai avantajoase, factori instituționali diverși, o mai bună eșalonare În timp a lansării produselor. Strategia dominării prin costuri este În mod special adaptată la domeniile de activitate unde efectul experienței este puternic, diferențierea produselor - slabă, iar concurența este centrată pe costuri și prețuri. Firmele trebuie să fie atente la evoluțiile tehnologice și la apariția produselor de substituție care pot conduce la eșecul strategiei costului. Cu toate acestea, noțiunea de experiență este foarte utilă firmei În controlul costurilor sale și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În acest caz, obiectivul nu este de a produce mai bine decât concurența, ci de a căuta să se producă altfel. Întrebările care se pun sunt: Cum face Întreprinderea? Cum fac concurenții? Cum s-ar putea face altfel? Efortul este centrat pe ceea ce este mai puțin copiabil și mai ușor de protejat pe termen lung. Diferențierea Își poate găsi sursa și În coordonarea originală a diferitelor verigi ale lanțului. Aceasta se poate face la două niveluri: 1) coordonarea diferitelor funcții În interiorul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
piață a noi produse. Al doilea studiu, PMI 90, prezintă trei tipuri de strategii: 1. firmele (12%) au decis să câștige prin prețuri, căutând un raport calitate-preț peste medie; 2. al doilea grup (48%), fără o clară orientare strategică, este centrat pe constrângerea provocată de concurență. Concentrându-și dezvoltarea În Franța, aceste firme privilegiază proximitatea clientului final, acțiunea comercială și, mai ales, termenul scurt; 3. al treilea grup (40%) Își concentrează eforturile pe conceptul de competitivitate globală care, fără să neglijeze
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
intrași interdepartamentală, precum și structurarea legăturilor dintre companiile reunite operațional de-a lungul lanțului valoric. Necesitățile individuale (promovarea și securitatea), cele funcționale (organizarea și stocarea cunoștințelor la nivel departamental) și cele corporatiste (responsabilitatea unui set cât mai redus și mai bine centrat de activități) intră adesea În conflict. Astfel, corporația germană Mercedes-Benz se concentrează asupra performanței și tehnologiei, descurajând cooperarea Între departamente; ca urmare, procesul de dezvoltare al unui nou produs este lent și sinuos. Individualismul american fragmentează conceptul lanțului valoric prin
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
se va analiza rolul factorilor interni ai Întreprinderii și, În special, diverse caracteristici ale societății sau ale ansamblului Întreprinderii, ale filialelor, precum și interacțiunile dintre ele. În al doilea rând, se va analiza contextul exterior În care operează Întreprinderea, analiza fiind centrată pe trei factori principali: climatul economic, tehnologia și acțiunea guvernamentală. 3.9.9.6.1. Factorii internitc "3.9.9.6.1. Factorii interni" În toate Întreprinderile, riscul este un factor important. În contextul Întreprinderilor multinaționale, unele elemente de risc
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
implantare a filialei jucând un rol mult mai important. Analiza de mai sus arată că tehnologia de transmitere a informației sporește posibilitatea Întreprinderii de a-și modifica structura, de exemplu, prin facilitarea unei intrări limitate pe noi piețe, activitatea fiind centrată pe un domeniu restrâns și specializat. Această reacție poate, la rândul ei, să reducă avantajele investițiilor străine pentru țările-gazdă, avantaje pe care acestea sunt tentate să le recupereze prin impunerea de condiții prealabile. 3.9.9.7. Analiza portofoliului internaționaltc
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
prin surprindere Întreaga conducere managerială a principalului său rival. De asemenea, președintele corporației Whirlpool, David Whitwarn (Maruca, 1994, p. 72), a optat nu pentru raționalizarea, ci pentru integrarea achiziției sale europene din 1989, N.V. Philips, În vederea formării unei organizații unificate, centrată pe consumator, care să asigure performanțe de vârf pe piața internațională. Managementul firmei Whirlpool a Încercat să integreze operațiile din diverse zone geografice pentru a difuza În Întreaga organizație competențele extraordinare atinse de o anumită filială. Deși compania are nevoie
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Cele opt atuuri ale negociatorului performant Sursa: Cathelineau (1991, p. 268). Negociatorul bun nu este cel care evită greșeala, ci acela care, dominând Înțelegerea procesului, va putea negocia combinând eficient cunoștințele, tehnicile și abilitatea. În continuare, vom detalia unele aspecte centrate pe cele patru comportamente de negociere: activ, receptiv, pozitiv și ofensiv. În figura 49 sunt grupate 14 comportamente de negociere. Se regăsesc aici comportamente active și receptive, opuse și complementare două câte două, și comportamente pozitive și ofensive, de asemenea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În figura 49 sunt grupate 14 comportamente de negociere. Se regăsesc aici comportamente active și receptive, opuse și complementare două câte două, și comportamente pozitive și ofensive, de asemenea opuse unele altora, dar și În raport cu centrul diagramei. Primele două sunt centrate pe obiective, iar ultimele două, pe gestiunea relației cu altcineva. Studiile efectuate În mediul negociatorilor au evidențiat diferențe, uneori subtile, care există Între negociatorii talentați și cei medii pe toate cele patru tipuri de comportamente. Fig. 50 - Profilul comportamentelor negociatorului
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
face să colaboreze indivizi cu sensibilități, competențe și obiective ce pot fi diferite, chiar antagonice. În cele din urmă, ceea ce contează nu sunt modalitățile de utilizare a competențelor, ci produsul acțiunii colective a unui număr de actori individuali sau colectivi centrați pe aceeași problemă. Pentru constituirea unui consorțiu eficient, trebuie introdusă o rețea organizațională capabilă să surmonteze specificitățile firmelor partenere și să permită salariaților lor identificarea coeziunii necesare pentru a Înfrunta dificultățile legate de marile sfidări. Se observă o legătură strânsă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
decât să le prevină. Este tot mai evident că la noi se subestimează aportul decisiv al instrucției solide și reînnoirii calificărilor. La aceasta s-a ajuns și datorită efortului manageriatului român de flexibilizare În viziunea restrictivă a taylorismului și fordismului. Centrând posturile de muncă pe o sarcină simplu de Însușit, se caută un anumit tip de flexibilitate care este de preferat pregătirii atente a unui personal polivalent. Astfel, managerul poate efectua angajări În fazele expansiunii ciclului afacerilor și disponibilizări În fazele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
problemele majore ale firmei devin inovația și proiectul creativ. Dacă firma vrea să se lanseze pe noile căi, entuziasmul și spiritul de echipă devin elemente determinante pentru a proceda la experimentări și cercetări, fără a fi rebutate de eșecurile inevitabile. Centrând posturile de muncă pe o sarcină ușor de Însușit, se caută un anumit tip de flexibilitate care este de preferat pregătirii atente a unui personal polivalent. Astfel, managerul român poate efectua angajări În fazele expansiunii ciclului afacerilor și disponibilizări În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
financiar de modernizare a echipamentelor foarte variabilă; de altfel, programele investiționale cele mai costisitoare nu sunt Întotdeauna și cele mai eficiente - este cazul firmei General Motors. Constructorii europeni și americani au Înțeles, treptat, că eficiența procesului de producție japonez este centrată mai degrabă pe organizare decât pe automatizare. Din punctul de vedere al organizării, se urmărea organizarea internă a constructorilor și raporturilor cu producătorii de echipamente. Automatizarea a permis Înțelegerea interdependenței caracteristicilor organizaționale ale actorilor care participă la producerea unui automobil
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În cartea de debut, conflictul e organizat după rețeta romanului polițist, iar celelalte volume prezintă drame sentimentale ori familiale, retrospective biografice. Problematica investigată este cea a individului: împlinirea, calitatea morală, suferința, sacrificiul, căutarea fericirii într-un cuvânt. Discursul romanesc e centrat pe rutina cotidianului, pe gesturile mărunte, îndărătul cărora sunt depistate - și interpretate - chestiunile esențiale ale existenței: afectivitatea, preocuparea pentru realizarea profesională și, în general, umană (în versiunea eroismului nespectaculos și negrandilocvent, eroismul banalului), preocuparea pentru onoare, pentru demnitate, vocația pentru
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]