11,010 matches
-
introdus în apa în care are loc umectarea materialului celulozic, în concentrație de 0,05 %; - Bladafum - sulfotep, utilizat pentru combaterea insectelor adulte, prin fumigații ale spațiilor de cultură - un cartuș la 200 m2. Lista pesticidelor aprobate pentru utilizare în cultura ciupercilor (după DAFRD, 2001) este prezentată în tabelul 6. Combaterea biologică se realizează prin utilizarea dușmanilor naturali ai dăunătorilor ciupercilor. Această metodă reprezintă metoda viitorului. În prezent, un singur produs biologic este utilizat în ciupercării (pentru culturile de Agaricus spp.) și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
combaterea insectelor adulte, prin fumigații ale spațiilor de cultură - un cartuș la 200 m2. Lista pesticidelor aprobate pentru utilizare în cultura ciupercilor (după DAFRD, 2001) este prezentată în tabelul 6. Combaterea biologică se realizează prin utilizarea dușmanilor naturali ai dăunătorilor ciupercilor. Această metodă reprezintă metoda viitorului. În prezent, un singur produs biologic este utilizat în ciupercării (pentru culturile de Agaricus spp.) și anume: - Nemasys M - pe bază de nematozi (Steinernema feltiae). Eficiența acestui produs în combaterea populațiilor de sciaride a fost
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
câteva exemple. Combaterea integrată se bazează pe aplicarea metodelor biologice și cultural în combaterea bolilor și dăunătorilor și secundar pe folosirea ocazională a produselor chimice (fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, dezinfectanți). În vederea reducerii numărului de tratamente chimice aplicate în culturile de ciuperci se vor avea în vedere următoarele: - protejarea substratului pasteurizat. Se va asigura protecția substratului pasteurizat de atacul diferiților dăunători, în special al sciaridelor, în toate etapele ulterioare pasteurizării: răcire, omogenizare, însămâmțare, transfer în zona de cultură; - igienizarea spațiilor de cultură
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
importanță deosebită pe durata însămânțării și incubării miceliului în substratul nutritive. Etanșeizarea perfectă a spațiilor (uși, ferestre), este absolute necesară. - incubarea rapidă a miceliiiliii Asigurarea condițiilor optime de microclimate la incubare duce la colonizarea rapidă a substratului nutrivit de către micelul ciupercilor Pleurotus, reducând astfel timpul de expunere a substratului de cultură cu diferiți dăunători. Cultivatorul se va asigura că materialul biologic achiziționat este de cea mai bună calitate. - monitorizarea dăunătorilor S-a constatat că populațiile de dăunători își pot dubla numărul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Neamuri. Practica mozaică spune că pentru a constitui o comunitate - frăție sau sinagogă - sînt necesari cel puțin zece bărbați, capi de familie așa că peste tot pe unde circula aurul și erau afaceri, răsăreau la frății și conjurații ale întunecaților ca ciupercile după ploaie. Această formă de fanatism și naționalism religios a marcat perioada de timp ce a dus la distrugerea Templului și a fost factorul de unitate a iudaismului și mozaismului împotriva întregii lumi precum și temeiul tentativei de falsificare a istoriei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fungi inferiori), din care 8 cuprind alge: diatomee, aurii, brune, roșii, verzi ș.a., ale căror dimensiuni variază de la 2-3 micrometri (unele alge unicelulare) până la peste 50 m (unele alge brune, cum ar fi Macrocystis). 2. FUNGI - cu 3 Încrengături de ciuperci superioare (zigomicete, ascomicete, bazidiomicete). 3. PLANTE - cu 12 Încrengături din grupele: briofite (mușchi), pteridofite (ferigi) și spermafite: gimnosperme (pinofite) și angiosperme (magnoliofite): dicotiledonate (magnoliate) și monocotiledonate (liliate). 4. ANIMALE - cu 37 Încrengături. În ceea ce privește numărul de specii procariote și eucariote „vegetale
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
numărul de specii procariote și eucariote „vegetale” din primele 4 regnuri, acesta diferă după autorii luați În considerație. Cei mai mulți autori apreciază că există aproximativ 5 000 specii de bacterii și cianobacterii, 35 000 specii de alge, 100 000 specii de ciuperci, 20 000 specii de licheni, 25 000 specii de briofite, 10 000 specii de pteridofite și 280 000 specii de spermafite. Acest număr este inferior față de realitate. Anual se descoperă 2 000 - 3 000 de specii noi, micro- și macroscopice
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
fotosinteză și heterotrofe prin absorbție: la fotosintetizatori, construcția plantelor verzi poate fi Înțeleasă ca un compromis necesar Între captarea luminii și obstacolele mecanice (un perete solid a fost esențial pentru edificarea de organisme erecte, cu suprafața mare); la absorbiori, precum ciupercile, peretele a fost de asemenea crucial pentru stabilirea unui mod de viață care răspunde de schimbul de molecule prin difuziune pasivă (emisie extracelulară de enzime litice și absorbția produșilor de degradare solubili). Peretele asigură schimburile dintre protoplast și mediul Înconjurător
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
corpul celuilalt. Deci, plastidele și mitocondriile sunt elemente „străine” În celulele care le adăpostesc. Altfel spus, cloroplastele sunt, de fapt, forme evoluate de cianobacterii (alge verzi-albastre cu pigmenți asimilatori), independente inițial. Vacuola. Această incluziune lichidă, specifică mai cu seamă algelor, ciupercilor și plantelor, reprezintă 80-90% din volumul celular și este delimitată de tonoplast, menținut sub tensiune datorită proprietăților osmotice ale sucului vacuolar. Starea vacuomului (totalitatea vacuolelor) este adesea caracteristică tipului celular sau stadiului său de diferențiere. Celulele meristematice primare (apicale) au
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
extern). Din punct de vedere nutrițional, fagocitoza este asociată mai ales modului de viață heterotrof. Fenomenele heterofagice tipice se produc ca mijloace de apărare În caz de atac și de pătrundere În plantă a microorganismelor. Invazia de bacterii sau de ciuperci, patogene sau simbiotice (micorize, nodozități radiculare), este controlată și limitată de fenomene de sechestrare și de digestie intravacuolară. Principalele consecințe care rezultă pentru viața celulei și a plantei: menținerea homeostaziei, acțiune asupra creșterii și morfogenezei, rol digestiv și de depozitare
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
stabilirea de specializări morfologice și funcționale care au condus la edificarea țesuturilor, trecând prin 3 căi: coloniile sau cenobiile (imobile, ca la Scenedesmus, Pediasrum și mobile, ca la Pandorina, Eudorina, Volvox), organismele cu structură cenotică (alge precum Botrydium, Bryopsis, Caulerpa, ciuperci precum sifomicetele și ficomicetele) și organismele cu structură celulară (alge macroscopice, ciuperci superioare), la care totdeauna cariocineza este urmată de citocineză. Creșterea organismelor complexe, cu structură filamentoasă, poate fi difuză (de exemplu, alga Ulothrix), când toate celulele, exceptând cea bazală
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
trecând prin 3 căi: coloniile sau cenobiile (imobile, ca la Scenedesmus, Pediasrum și mobile, ca la Pandorina, Eudorina, Volvox), organismele cu structură cenotică (alge precum Botrydium, Bryopsis, Caulerpa, ciuperci precum sifomicetele și ficomicetele) și organismele cu structură celulară (alge macroscopice, ciuperci superioare), la care totdeauna cariocineza este urmată de citocineză. Creșterea organismelor complexe, cu structură filamentoasă, poate fi difuză (de exemplu, alga Ulothrix), când toate celulele, exceptând cea bazală, participă la edificarea talului, fiecare din ele păstrând posibilitatea de diviziune, și
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
extremitatea talului). În cazul fungilor (cu mod de viață heterotrof), structura de bază a talului (numit miceliu) este un filament cilindric, adesea foarte ramificat și, uneori, anastomozat Într-o rețea tridimensională, cu creștere terminală indefinită. Din punct de vedere citologic, ciupercile se caracterizează prin: absența totală a plastidelor, nuclei mici, vacuole mari, perete chitinos, rezerve nutritive sub formă de glicogen sau picături lipidice localizate În citoplasmă. După modul lor de viață, ciupercile pot fi: saprofite (cu rol considerabil În biosferă, utilizând
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
cu creștere terminală indefinită. Din punct de vedere citologic, ciupercile se caracterizează prin: absența totală a plastidelor, nuclei mici, vacuole mari, perete chitinos, rezerve nutritive sub formă de glicogen sau picături lipidice localizate În citoplasmă. După modul lor de viață, ciupercile pot fi: saprofite (cu rol considerabil În biosferă, utilizând materia organică inertă produsă de alte organisme), parazite (ce iau moleculele organice de care au nevoie din organisme vii, vegetale sau animale) și simbionte (ce trăiesc În asociere cu un alt
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
organică inertă produsă de alte organisme), parazite (ce iau moleculele organice de care au nevoie din organisme vii, vegetale sau animale) și simbionte (ce trăiesc În asociere cu un alt organism: algă În cazul lichenilor, rădăcina fanerogamelor În cazul micorizelor). Ciupercile saprofite, fragmentând resturile vegetale, participă la formarea humusului și fac astfel solul fertil - celulele miceliului de ciuperci, cu perete chitinos, nu pot absorbi fragmente de organisme prin endocitoză (ca celulele animale); de aceea peretele ciupercii impune absorbția de molecule mici
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
vii, vegetale sau animale) și simbionte (ce trăiesc În asociere cu un alt organism: algă În cazul lichenilor, rădăcina fanerogamelor În cazul micorizelor). Ciupercile saprofite, fragmentând resturile vegetale, participă la formarea humusului și fac astfel solul fertil - celulele miceliului de ciuperci, cu perete chitinos, nu pot absorbi fragmente de organisme prin endocitoză (ca celulele animale); de aceea peretele ciupercii impune absorbția de molecule mici, rezultate din degradarea moleculelor organice mari cu ajutorul enzimelor; așadar, digestia este În mod obligatoriu extracelulară. Printre enzimele
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
rădăcina fanerogamelor În cazul micorizelor). Ciupercile saprofite, fragmentând resturile vegetale, participă la formarea humusului și fac astfel solul fertil - celulele miceliului de ciuperci, cu perete chitinos, nu pot absorbi fragmente de organisme prin endocitoză (ca celulele animale); de aceea peretele ciupercii impune absorbția de molecule mici, rezultate din degradarea moleculelor organice mari cu ajutorul enzimelor; așadar, digestia este În mod obligatoriu extracelulară. Printre enzimele excretate de ciuperci, unele sunt de un mare interes ecologic, precum cele care, degradând lemnul, reciclează carbonul; unele
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
chitinos, nu pot absorbi fragmente de organisme prin endocitoză (ca celulele animale); de aceea peretele ciupercii impune absorbția de molecule mici, rezultate din degradarea moleculelor organice mari cu ajutorul enzimelor; așadar, digestia este În mod obligatoriu extracelulară. Printre enzimele excretate de ciuperci, unele sunt de un mare interes ecologic, precum cele care, degradând lemnul, reciclează carbonul; unele ciuperci sunt lignolitice, altele celulolitice . Apicalele și formarea de țesuturi la alge și mușchi. Selecția evolutivă a privilegiat creșterea apicală a filamentelor, permițând edificarea de
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
impune absorbția de molecule mici, rezultate din degradarea moleculelor organice mari cu ajutorul enzimelor; așadar, digestia este În mod obligatoriu extracelulară. Printre enzimele excretate de ciuperci, unele sunt de un mare interes ecologic, precum cele care, degradând lemnul, reciclează carbonul; unele ciuperci sunt lignolitice, altele celulolitice . Apicalele și formarea de țesuturi la alge și mușchi. Selecția evolutivă a privilegiat creșterea apicală a filamentelor, permițând edificarea de suprafețe fotoreceptoare importante la alge și instalarea În mediul aerian a hifelor târâtoare la ciuperci. La
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
unele ciuperci sunt lignolitice, altele celulolitice . Apicalele și formarea de țesuturi la alge și mușchi. Selecția evolutivă a privilegiat creșterea apicală a filamentelor, permițând edificarea de suprafețe fotoreceptoare importante la alge și instalarea În mediul aerian a hifelor târâtoare la ciuperci. La algele brune, talul atinge dimensiuni mari (peste 50 m lungime la Macrocystis) și prezintă o complexitate histologică aparte. Talul lor este edificat prin creștere terminală, plecând de la o celulă meristematică specială, care prin diviziuni repetate dă naștere la derivate
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
apără plantele la atacul de către protozoare, nematode, moluște, artropode, păsări, mamifere. - Asaltul „plantelor” parazite asupra celorlalte plante; modalități În care se apără acestea din urmă; boli provocate: micoplasme, bacterioze, micoze, parazitism Între plantele cu flori (hemiparazite și holoparazite). - Atacul bacteriilor, ciupercilor și fanerogamelor asupra omului și animalelor; fanerogame carnivore. - Mutualismul În forme destinse: sinergism Între procariote; simbioze destinse la plantele superioare (la nivelul spermosferei, filosferei și rizosferei). - Interdepedență și independență Între plante și animale: ciuperci și animale (micofagie), zoidofilia și polenizarea
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
flori (hemiparazite și holoparazite). - Atacul bacteriilor, ciupercilor și fanerogamelor asupra omului și animalelor; fanerogame carnivore. - Mutualismul În forme destinse: sinergism Între procariote; simbioze destinse la plantele superioare (la nivelul spermosferei, filosferei și rizosferei). - Interdepedență și independență Între plante și animale: ciuperci și animale (micofagie), zoidofilia și polenizarea (plante entomofile, malacofile, ornitofile, cheiropterofile), zoochoria (nematode, insecte și vertebrate care răspândesc fructe și semințe). - Simbioze intime Între „plante”: simbioza Între microorganisme, Între bacterii și ciuperci, Între procariote și eucariote vegetale (stând la originea
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
rizosferei). - Interdepedență și independență Între plante și animale: ciuperci și animale (micofagie), zoidofilia și polenizarea (plante entomofile, malacofile, ornitofile, cheiropterofile), zoochoria (nematode, insecte și vertebrate care răspândesc fructe și semințe). - Simbioze intime Între „plante”: simbioza Între microorganisme, Între bacterii și ciuperci, Între procariote și eucariote vegetale (stând la originea mitocondriilor și plastidelor) ,,. - Simbioza lichenică (Între alge și ciuperci). b. Strategii evolutive pentru ocuparea mediului de viață Condiții În care au apărut plantele vasculare (terestre). Plantele vasculare au apărut În sedimentele depuse
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
malacofile, ornitofile, cheiropterofile), zoochoria (nematode, insecte și vertebrate care răspândesc fructe și semințe). - Simbioze intime Între „plante”: simbioza Între microorganisme, Între bacterii și ciuperci, Între procariote și eucariote vegetale (stând la originea mitocondriilor și plastidelor) ,,. - Simbioza lichenică (Între alge și ciuperci). b. Strategii evolutive pentru ocuparea mediului de viață Condiții În care au apărut plantele vasculare (terestre). Plantele vasculare au apărut În sedimentele depuse acum 420 de milioane de ani (la Începutul Devonianului sau chiar la sfârșitul Silurianului - era Paleozoică), adică
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
poate reține rUV cele mai periculoase pentru ființele vii. Când cantitatea de oxigen a ajuns la 10% din valoarea actuală, suprafața terestră a putut deveni locuibilă pentru primele organisme care s-au instalat pe continente. Cel mai bine au reușit ciupercile și angiospermele, dar folosind strategii diferite. Adaptările ciupercilor sunt pur fiziologice și biologice; ca simbionte sau parazite, ele Își Însoțesc gazdele În diversele lor nișe ecologice; ca saprofite, ele sunt capabile (datorită bogăției În secreții enzimatice) să atace o multitudine
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]