57,386 matches
-
și al germanilor de a-și urma familiile în străinătate. Semnatarii sperau ca președintele să rezolve această problemă înainte de a vota Congresul reînnoirea Clauzei pentru România 1789. Reprezentanții industriei de plăci din sticlă transparentă s-au opus și ei acordării Clauzei. Firmele Libbery-Owens-Ford și Pittsburgh Plate Glass au acuzat România că vinde plăci de sticlă transparentă în SUA, la un preț mai mic decît cel loial. În luna martie, aceste companii au prezentat Departamentului de Finanțe o plîngere, în virtutea Legii antidumping
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
concluzia că deși România vînduse sticlă sub prețul pieței, nu se puteau impune restricții, deoarece industria sticlei din SUA nu avusese de suferit de pe urma acestor vînzări 1790. Rapiditatea cu care fusese înaintată această plîngere era un prim indiciu că reînnoirea Clauzei pentru România avea să se lovească, în mod constant, de opoziția unor anumite companii americane, care aveau alte interese. O altă sursă de îngrijorare pentru conducerea de la București o constituia un articol din ediția din 22 martie 1976 a ziarului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Sonnenfeldt" a fost folosită pentru a indica o strategie americană de împărțire a Europei în două sfere de influență. La o săptămînă după audierile cu Sonnenfeldt, Comitetul pentru Comerțul Exterior Est-Vest i-a amintit președintelui că dacă vrea să reînnoiască Clauza pentru România, trebuie să înainteze Congresului o cerere de derogare, pînă pe 3 iunie. Dacă derogarea expira, România pierdea "Clauza națiunii celei mai favorizate" și dreptul de a primi credite guvernamentale. Mai mult decît atît, acordul comercial româno-american și-ar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o săptămînă după audierile cu Sonnenfeldt, Comitetul pentru Comerțul Exterior Est-Vest i-a amintit președintelui că dacă vrea să reînnoiască Clauza pentru România, trebuie să înainteze Congresului o cerere de derogare, pînă pe 3 iunie. Dacă derogarea expira, România pierdea "Clauza națiunii celei mai favorizate" și dreptul de a primi credite guvernamentale. Mai mult decît atît, acordul comercial româno-american și-ar fi pierdut valabilitatea. Pe 22 martie, comitetul a dezbătut, în ședință, posibilitatea reînnoirii derogării și a recomandat președintelui să solicite
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în valoare de 47 milioane de dolari de la Commodity Credit Corporation, CCC, pentru a cumpăra boabe de soia și făină de soia1812, precum și împrumuturi și garanții în valoare de 5 milioane de dolari, de la Eximbank 1813. În consecință, dacă reînnoirea Clauzei însemna creșterea numărului de emigranți, Ceaușescu era dispus să coopereze. În aceeași zi în care Comitetul de Finanțe al Senatului și-a început audierile privind menținerea Clauzei pentru importurile românești, candidatul Partidului Democrat la președinție, Jimmy Carter, le spunea celor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
valoare de 5 milioane de dolari, de la Eximbank 1813. În consecință, dacă reînnoirea Clauzei însemna creșterea numărului de emigranți, Ceaușescu era dispus să coopereze. În aceeași zi în care Comitetul de Finanțe al Senatului și-a început audierile privind menținerea Clauzei pentru importurile românești, candidatul Partidului Democrat la președinție, Jimmy Carter, le spunea celor de la B'nai B'rith: "dacă o națiune își privează propriul popor de drepturile de bază ale omului, aceasta va schimba atitudinea poporului nostru față de guvernul acelei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Kennedy. În martie 1976, el a eliminat cuvîntul "destindere" din limbajul său de campanie 1815. Forța crescîndă a mișcării care asocia drepturile omului cu politica externă americană avea să se facă în curînd simțită la audierile susținute de Congres privind "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. Între timp, Comitetul de Finanțe a audiat un mare număr de martori. Cei ce erau împotriva menținerii Clauzei pentru România reprezentau trei grupuri: sindicatele muncii, care se temeau de produsele ieftine, rudele ce voiau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politica externă americană avea să se facă în curînd simțită la audierile susținute de Congres privind "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. Între timp, Comitetul de Finanțe a audiat un mare număr de martori. Cei ce erau împotriva menținerii Clauzei pentru România reprezentau trei grupuri: sindicatele muncii, care se temeau de produsele ieftine, rudele ce voiau să-și reunifice familia și susținătorii emigrării și ai drepturilor omului. Mark Richardson, președintele Asociației Industriilor Americane de încălțăminte era reprezentantul primului grup. Beneficiind
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România reprezentau trei grupuri: sindicatele muncii, care se temeau de produsele ieftine, rudele ce voiau să-și reunifice familia și susținătorii emigrării și ai drepturilor omului. Mark Richardson, președintele Asociației Industriilor Americane de încălțăminte era reprezentantul primului grup. Beneficiind de Clauză, România își schimbase taxa vamală pentru încălțăminte de la 20% la 5%, ceea ce punea în pericol existența industriei încălțămintei. AFL-CIO (Confederația Americană a Muncii și Organizația Sindicatelor Industriale) au venit în sprijinul lui Richardson, exprimîndu-și opoziția față de menținerea Clauzei, în numele membrilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Beneficiind de Clauză, România își schimbase taxa vamală pentru încălțăminte de la 20% la 5%, ceea ce punea în pericol existența industriei încălțămintei. AFL-CIO (Confederația Americană a Muncii și Organizația Sindicatelor Industriale) au venit în sprijinul lui Richardson, exprimîndu-și opoziția față de menținerea Clauzei, în numele membrilor lor1816. Principalul purtător de cuvînt al celui de-al doilea grup era pastorul Florian M. Galdău, președintele Comitetului Româno-American de Ajutorare a Refugiaților. El a înaintat o listă cu 109 români care încercau să obțină vize de ieșire
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cum ar fi Laszlo Hamos, din Comitetul pentru Drepturile Omului din România, Michael Szaz, din Confederația Ungaro-Americană și Jacob Birnbaum, de la Centrul pentru Evreii din Rusia și Lupta Studenților pentru Evreii Ruși se prezentaseră la audierile din 1975, privind acordarea Clauzei României. În vreme ce Birnbaum a profitat de audieri pentru a promova creșterea numărului de emigranți evrei, Szaz și Hamos s-au folosit de această ocazie pentru a prezenta o listă de nedreptăți comise de conducerea de la București, față de minoritatea maghiară din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au folosit de această ocazie pentru a prezenta o listă de nedreptăți comise de conducerea de la București, față de minoritatea maghiară din România 1818. Importanța acestei mărturii consta în faptul că lărgea problema emigrării, care era criteriul de bază pentru menținerea Clauzei pentru România, incluzînd în acest cadru și încălcarea drepturilor omului. În sprijinul acestei teme au venit senatorul James Buckley și congresmanul Edward Koch, ambii din New York1819. Au existat și cîteva persoane care au pledat în fața Comitetului de Finanțe pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România, incluzînd în acest cadru și încălcarea drepturilor omului. În sprijinul acestei teme au venit senatorul James Buckley și congresmanul Edward Koch, ambii din New York1819. Au existat și cîteva persoane care au pledat în fața Comitetului de Finanțe pentru reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Reprezentanții Administrației, ca și ambasadorul american din România, Harry Barnes, au venit în sprijinul președintelui Ford. Referindu-se la chestiunea emigrării, ambasadorul le-a spus senatorilor că "în ceea ce privește emigrarea către Statele Unite... aș spune că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
favorabile pentru cei ce vor să emigreze". Deși existau, încă, probleme de emigrare, el a subliniat faptul că situația se îmbunătățește 1820. Rabinul Schindler a depus, de asemenea, mărturie în numele Conferinței președinților principalelor organizații evreiești din America. El susținea reînnoirea Clauzei. Problema evreilor era complicată. În România erau aproximativ 65.000 de evrei, dintre care 50% depășeau vîrsta de 65 de ani. Aceștia nu voiau să plece din România. Emigrarea era importantă pentru evreii mai tineri, al căror număr era cam
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era importantă pentru evreii mai tineri, al căror număr era cam de 25.000. Astfel, dacă ritmul de emigrare se menținea constant, în zece ani puteau pleca toți evreii care-și doreau aceasta 1821. Și liderii cîtorva organizații etnice sprijineau Clauza pentru România. Deși nici unul dintre ei nu a venit să pledeze în fața Comitetului, Senatul a primit scrisori de la Barbu Niculescu, de la Fundația Culturală Româno-Americană, părintele Mihai Iancu, din Comitetul pentru Apărarea Transilvaniei din România și Valeriu Anania, de la Episcopia Ortodoxă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să pledeze în fața Comitetului, Senatul a primit scrisori de la Barbu Niculescu, de la Fundația Culturală Româno-Americană, părintele Mihai Iancu, din Comitetul pentru Apărarea Transilvaniei din România și Valeriu Anania, de la Episcopia Ortodoxă Română din America. Cea mai mare parte a susținătorilor Clauzei pentru România erau, ca și în 1975, reprezentanți ai marilor companii comerciale. Cei doi martori cheie erau Mark Sandstrom, din Consiliul pentru Comerțul Est-Vest și Milton Rosenthal, din Consiliul Economic Româno-American. În afară de aceasta, numeroase organizații economice au trimis scrisori în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și în 1975, reprezentanți ai marilor companii comerciale. Cei doi martori cheie erau Mark Sandstrom, din Consiliul pentru Comerțul Est-Vest și Milton Rosenthal, din Consiliul Economic Româno-American. În afară de aceasta, numeroase organizații economice au trimis scrisori în care pledau pentru menținerea Clauzei. La trei zile după aceea, Comisia de Mijloace și Resurse pentru Comerț a Camerei Reprezentanților și-a început audierile privind "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. La început, membrii Camerei Reprezentanților și ai Comisiei au primit cîte un exemplar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Milton Rosenthal, din Consiliul Economic Româno-American. În afară de aceasta, numeroase organizații economice au trimis scrisori în care pledau pentru menținerea Clauzei. La trei zile după aceea, Comisia de Mijloace și Resurse pentru Comerț a Camerei Reprezentanților și-a început audierile privind "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. La început, membrii Camerei Reprezentanților și ai Comisiei au primit cîte un exemplar dintr-un raport al unei misiuni de cercetare, organizată de către Congres, intitulat Evoluția relațiilor economice ale Statelor Unite cu România și Ungaria
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că românilor care voiau să intre în Statele Unite nu li se mai impuneau și alte restricții suplimentare, de vreme ce aveau deja vizele de emigrare aprobate de București. În concluzie, Bingham a recomandat Congresului să recunoască statutul României de țară beneficiară de Clauză, oferindu-i, astfel, și un mijloc de a-și continua "politica externă independentă și curajoasă"1826. Pledoariile susținute în fața Camerei Reprezentanților au fost similare celor prezentate la Comitetul de Finanțe al Senatului. La Camera Reprezentanților au luat cuvîntul mai mulți
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-au primit mai multe scrisori. La audierile Camerei Reprezentanților au pledat mai mulți congresmeni. Declarațiile lui Charles Vanik și Larry McDonald au fost deosebit de importante. Avînd în vedere că Vanik era coautor al Paragrafului 402, pledoaria lui pentru prelungirea Clauzei avea o anumită greutate. El a adus ca argument faptul că acordînd în continuare Clauza României, i se dă acestei țări o "șansă în plus" să demonstreze că-și respectă angajamentul de a ajunge la o emigrare mai liberă 1827
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Declarațiile lui Charles Vanik și Larry McDonald au fost deosebit de importante. Avînd în vedere că Vanik era coautor al Paragrafului 402, pledoaria lui pentru prelungirea Clauzei avea o anumită greutate. El a adus ca argument faptul că acordînd în continuare Clauza României, i se dă acestei țări o "șansă în plus" să demonstreze că-și respectă angajamentul de a ajunge la o emigrare mai liberă 1827. McDonald, un membru din Georgia al Camerei Reprezentanților, s-a axat pe drepturile omului, problemă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
McDonald, un membru din Georgia al Camerei Reprezentanților, s-a axat pe drepturile omului, problemă pe care o abordase și în iulie 1975. El voia să analizeze Comisia cîteva rezoluții al căror coautor era, menite să avertizeze Bucureștiul că reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" depinde de creșterea emigrării și de respectarea drepturilor omului pentru minoritățile etnice și religioase 1828. După încheierea audierilor, membrii ambelor Camere au prezentat moțiuni prin care dezaprobau revalidarea dreptului președintelui de a face o derogare de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
555. Deși ambele au stîrnit discuții, nici una nu a fost supusă la vot1829. Dat fiind că pînă pe 15 octombrie nici una din camere nu luase măsuri împotriva cererii președintelui de a face o derogare de la Paragraful 402 al Legii comerciale, "Clauza națiunii celei mai favorizate" și derogarea s-au prelungit pînă pe 3 iulie 1977. Deși Bucureștiul aprecia această prelungire, procesul, în ansamblu, sublinia fragilitatea relațiilor româno-americane. Viitorul era definit în segmente de cîte un an. Legea comercială din 1974 cerea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Legea comercială din 1974 cerea președintelui să solicite anual Congresului să aprobe sau să respingă o derogare de la condiția libertății de emigrare impusă de Paragraful 402 al Legii comerciale. Faptul că acesta era un eveniment anual însemna că prevederile privind Clauza din Acordul comercial româno- american, valabil pentru o perioadă de trei ani, se puteau aplica doar pentru un an. Fără derogarea anuală, președintele nu putea prelungi "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. Nesiguranța produsă de această situație l-a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Legii comerciale. Faptul că acesta era un eveniment anual însemna că prevederile privind Clauza din Acordul comercial româno- american, valabil pentru o perioadă de trei ani, se puteau aplica doar pentru un an. Fără derogarea anuală, președintele nu putea prelungi "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. Nesiguranța produsă de această situație l-a determinat pe Ceaușescu să fie mai practic în relațiile cu Moscova. În iunie, el a pus capăt polemicii dintre istoricii români și cei sovietici cu privire la istoria Basarabiei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]