6,563 matches
-
mărginita de răul Siret. Din punc de vedere global geografic, Iveștiul se află la întretăierea meridianului 27˚ 30’ longitudine estică și a paralelei de 45˚ 40’ latitudine nordică. Aceste coordonate plasează Iveștiul în zona temperata tipică cu anumite urmări în climă, soluri, floră și fauna. Din punct de vedere fizico-geografic localitatea se situează la contactul părții N-E a Câmpiei Române cu partea de Sud a Podișului Moldovei respectiv sectorul sudic al Câmpiei Tecucilor care ocupă centrul și estul localității cu
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Șiretului ocupă zonele inundabile de pe cursul râului. Pe valea Șiretului există exploatări de piatră de construcții (prundiș și nisip). Munții Carpați Orientali pot fi văzuți în zare spre apus, mai ales de pe culmea dealurilor care fac parte din Șaua Ruginoasei. Climă este temperata. Ea este influențată de circulația curenților de aer reci și umezi din nord și de la munte favorizați de culoarul văii Șiretului. Culturile agricole tipice sunt: cartoful, sfecla furajera și de zahăr, porumbul, grâul și floarea soarelui. O bună
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
România, formată din satele Costuleni (reședința), Covasna, Cozia și Hilița. Comuna Costuleni este situată în sud-estul județului, pe malul drept al râului Jijia. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de trecere a frontierei de la Albița. Clima comunei Costuleni este temperat continentală, temperatura medie anuală fiind de 9,8 °C,temperatura medie a lunii ianuarie este de -3,7 °C si a lunii iulie de 20,8 °C. Umiditatea relativă a anului se înscrie cu valori cuprinse
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (1858) din satul Costuleni; și (1739) din satul Covasna. Economia comueni Costuleni are un caracter preponderent agricol și zootehnic, mai ales în privința viticulturii și pomiculturii. Dezvoltarea pomiculturii și viticulturii este favorizată de climă și de tipul solului întâlnit în zonă.
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
corbicula lassyensis), care se aseamănă foarte mult cu o specie existentă în Asia și Africa. În marginea vestică a satului au fost descoperite urme de cultură neolitică, iar în vatra satului, fragmente ceramice din epoca migrațiilor și din cea feudală. Clima este temperat-continentală, cu ierni geroase și veri foarte calde. Temperatura medie anuală este de 9,6 °C, iar media precipitațiilor anuale nu depășește 475 ml. Fondul funciar este de 3900 ha și cuprinde teren agricol, pășuni, fânețe și păduri (100
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
Bahluiețului, terasele Bahluiețului, Șesul Bahluiului, terasele Bahluiului și cuestele. " Relieful satului oferă terenuri de platou bune pentru agricultură, căi de comunicație și așezări, dar și zone de versanți cu pante accentuate și cu degradări care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare. Clima are un caracter continental de nuanță excesivă, caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase cu viscole. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9C și 10C, având un maxim în luna ianuarie de sub 4C. Aceste valori dau amplitudine termică
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
afluențe și a micilor rețele torențiale, sunt conuri de dejecție în miniatură, precum și acumulări deluvio-coluviale , aduse de spălările și șiroirile de pe versanți. Forme de terase fluviale sunt slab realizate în bazinul hidrografic al pârâului Dobrovăț. Teritoriul comunei Dobrovăț are o climă temperat-continentală, de nuanță excesivă(uneori, iarna frigul este deosebit de aspru, iar vară, desi rar, sunt călduri aproape tropicale). Totuși pădurea vastă moderează mult atât gerurile de iarnă, cât și căldurile de vară; umezeală aerului este sporită tot timpul, încât nici
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
este deosebit de aspru, iar vară, desi rar, sunt călduri aproape tropicale). Totuși pădurea vastă moderează mult atât gerurile de iarnă, cât și căldurile de vară; umezeală aerului este sporită tot timpul, încât nici secetele nu sunt accentuate. Principalele caracteristici ale climei comunei Dobrovăț sunt generate de situarea comunei în partea de est a României, în vecinătatea mării câmpii din sud-estul Europei, în cuprinsul Podișului Central-Moldovenesc, având o înălțime a reliefului de 146-416 m altitudine absolută, o întinsă suprafață acoperită cu păduri
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
din sud-estul Europei, în cuprinsul Podișului Central-Moldovenesc, având o înălțime a reliefului de 146-416 m altitudine absolută, o întinsă suprafață acoperită cu păduri de foioase(circa 52 % din totalul comunei) și cu o deschidere largă spre sud-est. Caracterul temperat al climei de aici este dat însă, fără îndoială, si de poziția latitudinala a teritoriului comunei (46°58'N) care face ca la solstițiu de vară razele de soare să cadă pe suprafețele orizontale ale reliefului sub un unghi de 66°, iar
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
versanți, însoriți, cei cu expunere spre sud, sud-est și sud-vest și versanții slab însoriți, cei cu expunere spre nord, nord-est și nord-vest, primii versanți având un climat mai cald iar ceilalți versanți au un climat mai răcoros. Prin caracteristicile sale, clima din cuprinsul teritoriului comunei Dobrovăț corespunde desfășurării unei activități economice intense tot timpul anului. Cu mici excepții, teritoriul comunei se suprapune bazinului hidrografic al pârâului cu același nume. Lung de aproximativ 28,5 km și o orientare de la nord-nord-vest spre
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
mai departe în județul Vaslui la Todirești (unde se termină în DN15D). Pe teritoriul comunei se găsește și Pădurea Uricani, arie protejată de tip forestier unde sunt ocrotite speciile de gorun, stejar pedunculat și tei argintiu. Comună Miroslava are o climă temperat continentală de tranziție, specifică pentru Europa centrală, cu patru anotimpuri distincte, primăvara, vara, toamna și iarna. Diferențele locale climatice se datoresc mai mult altitudinii și latitudinii, respectiv mult mai puțin influentelor oceanice din vest, ale celor mediteraneene din sud-vest
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
unul colinar, de deal. Solul e brun-roșcat spre cernoziom degradat. Mai sunt prezente și soluri acide în diferite stadii, luto-argiloase - ușor degradate ce ocupă 37% din suprafața agricolă. Soluri acide prezente în partea de vest a satului Muncelul de Sus. Climă: temperat-continentală cu influențe din estul continentului. Temperaturile medii în lunile iulie-august sunt de 19,9 °C, iar în lunile ianuarie-februarie de -4,9 °C; temperatura medie anuală e de 8,3 °C. Mișcările atmosferice: vânturile care bat pe teritoriul satului
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
care ocupă 37% din suprafața agricolă și cernoziomul de lunca gleizat la baza lutos, luto-argilos pe depuneri aluvionare, cernoziomul de lunca slab aluvionat la suprafață, gleizat la baza depunerii aluvionare grele situate în partea centrală dintre râul Siret și mlaștină. Climă este temperat-continentală cu influențe asiatice mai mult evidente iarnă. Vânturile principale care bat pe teritoriul comunei sunt: crivatul, bate din direcția N-NE în perioada iernii. Vântul de Sud-Vest un vânt cald care topește zăpezile și Băltărețul care sufla din
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
și debitelor. Maximul de scurgere este la topirea zăpezilor și în timpul ploilor torențiale, în timp ce în perioadele secetoase ale anului, scurgerea se reduce foarte mult, uneori pînă la secarea definitivă în anii secetoși. Pe cuprinsul teritoriului Strunga, datorită condițiilor de relief, climă, geologie, vegetație și soluri, adîncimea, debitul și chimismul apelor subterane suferă variații importante. În zonele mai înalte ale culmilor și platourilor adîncimea apelor freatice este de 6 - 10 m, putînd depăși pe alocuri valoarea de 10 m, ca urmare a
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
langă râurile Prut și Jijia, există un numar de bălti, alimentate de precipitații și de revărsarea apelor curgătoare, datorită altitudinii de aproximativ 30m. Stratul de apa freatică se află la 5-6 m adâncime. Comună este situată într-o regiune cu climă temperata, condițiile fiind favorabile dezvoltării agriculturii. Presiunea atmosferică, precipitațiile și temperaturile aerului permit cultivarea cerealelor, legumelor și pomilor fructiferi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ungheni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
confluența Padeș - Cornet în amonte de pod, înzestrat cu o masă de control. Prin flora unui ținut se înțelege totalitatea plantelor ce cresc în mod spontan în acel ținut. Ca peste tot de altfel, și în acest spațiu condițiile de climă, sol, relief, influențează mult repartiția diferitelor specii de plante sau a asociaților de specii. În componența vegetației naturale spontane din munții Poiana Ruscăi, deci inclusiv în zona Padeșului, se întîlnesc elemente aparținând celor mai variate domenii floristice ca de pildă
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
trei subzone: subzona stejarului, subzona fagului, subzona coniferelor. Aceasta este succesiunea normală, care se păstrează și în acești munți ca pe întregul teritoriu al țării noastre. În unele părți însă (aceasta și în zona Padeșului din cauza unor condiții locale de climă și orientare a versanților, au loc inversiuni între etaje, mai ales de la trecerea de la una la alta. Astfel, uneori fagul coboară și stejarul urcă, alteori fagul urcă până la limita superioară a coniferelor. Așezarea geografică, varietatea reliefului, a climei și a
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
locale de climă și orientare a versanților, au loc inversiuni între etaje, mai ales de la trecerea de la una la alta. Astfel, uneori fagul coboară și stejarul urcă, alteori fagul urcă până la limita superioară a coniferelor. Așezarea geografică, varietatea reliefului, a climei și a vegetației, ca și trecutul geologic al țării se reflectă și în componența faunei și răspândirea ei pe regimuri naturale. În România sunt cunoscute 4 complexe faunistice: În cele ce urmează prezentăm unele elemente ale complexelor faunistice ce se
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
au început să fie cultivate în cadrul plantațiilor. Datele din 1996 (FIPE) indică Brazilia ca cel mai mare producător mondial de cafea, al doilea de fasole, ai treilea de trestie de zahăr și de porumb și al patrulea de cacao. Datorită climei variate, Brazilia produce toate tipurile de fructe, de la varietatile tropicale din nord (inclusiv avocado), până la citrice și struguri, cultivate în principal în regiunile mai temperate din sud. În 1996, producția de portocale a crescut cu 10,8%, ajungând la 21811
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
la amfibieni și pești. Cerebelul, care controlează echilibrul, este foarte dezvoltat. Emisferele cerebrale sunt mari și au scoarță cerebrală. Este un sistem nervos centralizat. Reptilele trăiesc pe aproape toate continentele (în afară de Antarctica). Marea majoritate a reptilelor trăiesc în țările cu climă foarte caldă , fiind majoritatea nocturne.În zonele acestea pot fi întâlnite unele specii de șopârle și șerpi diurne. Iarna ele hibeneaza, din cauza micșorării temperaturii externe și interne. Înmulțirea se face prin ouă depuse de femelă în locuri însorite. Ele sunt
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
înălțime, și trece pe locul al doilea, vârful Los Obispos având 2.015 metri. Aproximativ 27% din teritoriul murcian este montan, 38% aparține regiunii de depresiuni intramontane și văi, iar restul de 35 % aparține regiunii altiplanelor. Regiunea Murcia are o climă maditeraneană semiaridă, cu ierni blânde (media de temperatură a lunilor decembrie și ianuarie fiind de 11° C) și veri fierbinți ( cu maxime de 40° C) . Temperatura medie anuală este de 18° C. Precipitațiile sunt aproximativ 300-350 mm/an. Regiunea are
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
obișnuit ca municipiile să fie împărțite în sectoare(pedanías). Municipiul Murcia este împărțit în 54 de sectoare. Totuși, municipiul Cartagena nu este împărțit în sectoare, ci în 24 de departamente(Diputaciones). Regiunea a fost considerată foarte mult timp agricolă, datorită climei sale bune și solurilor sale fertile. Totuși, după anul 1990, construcțiile și turismul s-au transformat în bazele economiei regionale. Chiar și așa, agricultura continuă să fie un adevărat motor pentru dezvoltarea regiunii. De asemenea, este importantă și industria , cum
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
Șerbotei, Bâlei, Brezcioarei, Ucei Mari și Ucișoarei, Sâmbetei. Munții Făgăraș sunt traversați de cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul. Rezervațiile naturale din masivul Făgăraș sunt puține față de bogăția de plante endemice și de arii peisagistice splendide. Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează și
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
Muntele Azul de pe Insula Isabela este cel mai înalt punct al arhipelagului, cu o înălțime de 1.689 m. Astăzi 5 dintre insule sunt locuite, cu o populație de aproximativ 25.000 de locuitori, majoritatea cărora lucrează în industria turismului. Clima Insulelor Galápagos are două anotimpuri - sezonul ploios din ianuarie până în iulie, și cel secetos din iulie până în decembrie. Cea mai rece perioadă este cuprinsă între lunile mai și iulie, când temperaturile coboară la 18-20 °C. Fenomenul meteorologic "El Nino" care
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
face ca precipitațiile anuale să fie imprevizibile și pot cauza secete sau ploi torențiale. Insulele Galápagos au cea mai cunoscută anomalie climatică. Darwin începea descrierea Galápagosului cu urmatoarea remarcă: „Având în vedere că aceste insule sunt plasate exact sub Ecuator, clima este departe de a fi una excesiv de caldă”. În același paragraf, Darwin identifica principalul motiv pentru clima uscată și moderată a Galápagosului: „aceasta pare cauzată de temperatura joasă a apei înconjurătoare, adusă aici de Marele Curent Polar Sudic”, astăzi fiind
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]