6,847 matches
-
De-a lungul timpului populația satului Florești a evoluat astfel: La nivelul comunei, conform recensământului din 2002 situația se prezenta astfel: La nivelul satului structura religioasă se prezintă astfel: Conform datelor din 2002 populația din localitatea Florești avea următoarea structura confesionala: 40,6% ortodocși, 30% greco-catolici, 17,6% reformați, 7,9% romano-catolici și 9,2% alte culte. Comparativ, la recensământul din anul 1930, din cei 2.906 locuitori ai Floreștiului, 1.655 s-au declarat greco-catolici (56,9%), 1.003 romano-catolici
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
populația orașului Turceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,68%). Pentru 5,24% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,88%). Pentru 5,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Statisticile făcute de specialiști au demonstrat că în ceea ce privește evoluția populației acestei localități, se poate remarca o anumită constanță. Cele mai importante modificări în numărul
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,68%). Pentru 5,24% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,88%). Pentru 5,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Statisticile făcute de specialiști au demonstrat că în ceea ce privește evoluția populației acestei localități, se poate remarca o anumită constanță. Cele mai importante modificări în numărul locuitorilor s-au făcut între anii 1914-1918 și între 1941-1945. Populația s-a mutat dintr-un
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,54%), cu o minoritate de romi (1,62%). Pentru 12,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,98%). Pentru 12,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
români (85,54%), cu o minoritate de romi (1,62%). Pentru 12,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,98%). Pentru 12,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,25%), cu o minoritate de romi (4,61%). Pentru 2,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,83%), dar există și minorități de penticostali (19,71%) și creștini după evanghelie (8,54%). Pentru 3,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Primele documente care vorbesc despre localitatea Salcea datează din secolul
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,83%), dar există și minorități de penticostali (19,71%) și creștini după evanghelie (8,54%). Pentru 3,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Primele documente care vorbesc despre localitatea Salcea datează din secolul al XVII-lea. Ulterior Salcea s-a dezvoltat ca o localitate-satelit a municipiului Suceava și a avut statutul de comună până în 2003, când locuitorii din Salcea s-au pronunțat, prin
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,78%), cu o minoritate de romi (5,05%). Pentru 2,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,11%), cu o minoritate de penticostali (21,58%). Pentru 2,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Vicovu de Sus se ridică la 8552 locuitori. Majoritatea locuitorilor
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
romi (5,05%). Pentru 2,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,11%), cu o minoritate de penticostali (21,58%). Pentru 2,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Vicovu de Sus se ridică la 8552 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (91,9%), cu o minoritate de germani (2,95%), una de evrei (3,84%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (5
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
cu o minoritate de germani (2,95%), una de evrei (3,84%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (5 persoane), ruși (2 persoane), sârbi\croați\sloveni (1 persoană), cehi\slovaci (2 persoane) și polonezi (12 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (91,92%), dar existau și romano-catolici (2,97%) și mozaici (3,91%). Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (24 de persoane), greco-catolici (7 persoane), baptiști (30 de persoane), alta religie (4 persoane) și fără religie (40
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
reținută în localitatea Rebra în funcție de resursele naturale ce se vor înființa (Parva, Rodna și altele). Localitatea Rebra ca unitate administrativ - teritorială, numără conform recensământului din anul 2002 un număr de 3071 locuitori, toți de naționalitate română. Din punct de vedere confesional se împart în : Populația locuiește în 738 de clădiri care cuprind 810 locuințe. Calea principală de comunicație în satul Rebra este cea rutieră, care este reprezentată de D.J.172 B. Rebrișoara - Parva, drum pe care se asigură transportul auto de
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
populația orașului Victoria se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,51%). Pentru 5,17% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,01%). Pentru 5,31% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. În oraș există două școli de nivel liceal: "Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu”" și "Colegiul Tehnic „Dr. Alexandru Bărbat”," precum și două grădinițe, cu orar
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,51%). Pentru 5,17% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,01%). Pentru 5,31% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. În oraș există două școli de nivel liceal: "Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu”" și "Colegiul Tehnic „Dr. Alexandru Bărbat”," precum și două grădinițe, cu orar prelungit. "Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu”" a fost înființat în anul 1954, (ca urmare a unei
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
populația orașului Bucecea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,51%). Pentru 3,16% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,68%), dar există și minorități de penticostali (4,91%) și creștini după evanghelie (1,8%). Pentru 3,16% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Bucecea () [Corola-website/Science/299346_a_300675]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,68%), dar există și minorități de penticostali (4,91%) și creștini după evanghelie (1,8%). Pentru 3,16% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Bucecea () [Corola-website/Science/299346_a_300675]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,52%), cu o minoritate de romi (15,1%). Pentru 4,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,16%). Pentru 4,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La 24 august 1807 a fost încheiat armistițiul de la Slobozia dintre trupele rusești și turcești aflate în războiul din 1806 -1812. La sfârșitul secolului
Slobozia, Giurgiu () [Corola-website/Science/299376_a_300705]
-
români (80,52%), cu o minoritate de romi (15,1%). Pentru 4,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,16%). Pentru 4,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La 24 august 1807 a fost încheiat armistițiul de la Slobozia dintre trupele rusești și turcești aflate în războiul din 1806 -1812. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și avea 1753 de
Slobozia, Giurgiu () [Corola-website/Science/299376_a_300705]
-
în 2011, populația comunei Hangu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,96%). Pentru 2,02% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,97%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,24%). Pentru 2,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului
Comuna Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/298743_a_300072]
-
Pentru 2,02% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,97%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,24%). Pentru 2,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț, și era formată din satele Gura Hangului, Fârțigi, Durău, Răpciune, Schitu, Lețești, Izvorul Alb, Boboteni, Audia, Ciurubucu și Strâmtura, având în total 4167 de locuitori
Comuna Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/298743_a_300072]
-
recunoscut egala îndreptățire a locuitorilor lui, adică egalitatea românilor cu sașii, dreptul de așezare și achiziție de proprietăți în orașe etc. Reformele iozefine ale învățământului au deschis porțile școlilor și pentru fiii iobagilor, îndeosebi români și maghiari, iar dezvoltarea învățământului confesional a favorizat îndeosebi învățământul greco-catolic și ortodox. În urma înrăutățirii relațiilor dintre împăratul Iosif al II-lea și papa Pius al VI-lea autoritățile imperiale au oprit trimiterile la studii la Roma și au impulsionat în schimb studiul tinerilor români la
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
preot greco-catolic, și Victoria, născută Măriuțiu. A început studiile în satul natal, numit în vremea aceea Milașul Mare, apoi la gimnaziul lutheran din Reghin, la liceul romano-catolic (clasa a IV-a), la Târgu Mureș, iar clasele V-VIII, la Liceul confesional greco-catolic din Blaj. În 1904 și-a început studiile teologice, fiind trimis în scurt timp la Colegiul De Propaganda Fide din Roma. În 1906 a primit titlul de doctor în Filosofie, iar în 1910 cel de doctor în Teologie. În
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
Limba romani este vorbită de 0,6% din populație, iar limba ucraineană de 0,3%. Cele mai mari orașe ale regiunii sunt Iași (357.192), Bacău (144. 307), Botoșani (106.847), Suceava (92.121) și Piatra Neamț (85.055) (Pentru structura confesională, a se vedea lucrarea: Aspecte geodemografcie privind religia catolică din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României, Mărculeț I., Mărculeț Cătălina,în Deșteptarea Credinței, nr. 5-6 (218-219), Dej, 2008).
Regiunea de dezvoltare Nord-Est () [Corola-website/Science/298858_a_300187]
-
orașul a rămas în majoritate reformat. Populația catolică reprezintă doar o treime din locuitorii orașului. Această schimbare deasă a confesiunii religioase este o caracteristică deosebită a istoriei religioase din Kurpfalz și din Heidelberg. Pentru a ilustra în mod exemplar împărțirea confesională a Heidelbergului vom prezenta soarta bisericii Sfântului Duh. Aceasta, ca urmare a declarației religioase din 1706, a fost divizată în două părți printr-un zid interior: reformaților și mai târziu uniților le aparținea naosul bisericii, iar zona altarului și corul
Heidelberg () [Corola-website/Science/298853_a_300182]
-
este cunoscută în cazul a % din locuitori. Comunitatea românească era 145 de persoane, adică 0,20% din locuitori orașului. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind persoane fără religie (%), romano-catolici (%), reformați (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Solnoca () [Corola-website/Science/297725_a_299054]
-
locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de germani (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), luterani (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională. Conform legendei locale, Veszprém a luat ființă pe șapte dealuri: Várhegy (Dealul Castelului), Benedek-hegy (Dealul Sf. Benedict), Jeruzsálem-hegy (Dealul Ierusalimului), Temetőhegy (Dealul cimitirului), Gulyadomb (Dealul Ciurdei), Kálvária-domb (Deaulul Calvariei), și Cserhát. Anonymus scria că la venirea ungurilor, castelul era deja
Veszprém () [Corola-website/Science/297726_a_299055]