7,252 matches
-
treaba!“, m-a zorit Mihnea. „Nu înainte de-a vizita și celălalt etaj.“, l-am anunțat, tot în șoaptă. Pereții aveau urechi, cărțile microfoane. Atât Unioniștii, cât și Academicienii, lucrau cu mercenari, deghizați în tinerei cumsecade: cercetători, ajutoare de bibliotecari, cronicari de întâmpinare. Nu știai cu cine dai mâna. Mercenarii puteau trece dintr-o instituție într-alta, lucra la mai multe reviste odată sau apărea peste noapte în secretariatele juriilor și comisiilor de-acreditare. Nimeni nu îndrăznea să-i identifice, cu-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
poți să câștigi mereu. Mai ales dacă nu ai ce pune pe masă. Noi ce să propunem: patru secole de bătălii și câteva decenii de istoria literaturii? Când n-am încasat-o de la toată lumea, ne-am bumbăcit între noi. Vorba cronicarului: «Și lumea cu copiii pă garduri să suia, dă să uita cum să bate...» Evident că am ieșit din joc.“ „Și nimeni n-a protestat? Nici măcar când au apărut domniile fanariote? Asta n-a dat de bănuit?“ „Nimic nu dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
feudale pe care erau siliți să le presteze pentru stăpânii lor sociali. Memoria etnică a comuniunii originare și lingvistice, până să fie diseminată în corpul social spre a fi îmbrățișată de către mase, a fost păstrată și perpetuată exclusiv în scrierile cronicarilor și istoricilor. Dacă etnogeneza poporului român a fost finalizată până la încheierea primului mileniu creștin 2, procesul de "mnemogeneză" (i.e., constituirea unei memorii colective care să reunească în solidaritate membrii unei etnii prin reliefarea comunității de origine, de limbă și de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
creștin 2, procesul de "mnemogeneză" (i.e., constituirea unei memorii colective care să reunească în solidaritate membrii unei etnii prin reliefarea comunității de origine, de limbă și de destin istoric ca preludiu pentru construirea unei identități etnice colective) debutează odată cu scrierile cronicarilor moldoveni. Concepția latinității românilor, enunțată de Ureche, argumentată de Costin și finalmente ratificată de Cantemir, avea să își testeze veleitățile politice peste Carpați, în Transilvania. Aici, departe de a fi doar o concepție istorică, doctrina latinității limbii române și a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalizează pe Mihai Viteazul. În portretul biografic și tabloul personalității schițate de aceștia, Mihai este animat în acțiunile sale nu de scopuri naționale, ci de ambiție personală. Și în acest punct, intelectualii Școlii Ardelene sunt fideli liniei istoriografice trasate de cronicarii moldoveni ai secolului al XVII-lea, pentru care Mihai era un cuceritor și nicidecum un unificator. Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Damaschin Bojincă, niciunul nu constată natura naționalistă a gândirii lui Mihai Viteazul și nici nu intuiesc imensul rezervor de resurse
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comune și ale permanenței istorice. În versiunea Școlii Ardelene, mitul originii comune este turnat în matrița latinității absolute a tuturor etnicilor români. Embrionul identitar al românismului, care avea să irumpă ulterior într-un naționalism exclusivist etnic, a fost sădit de cronicarii din secolul al XVII-lea, care au "descoperit" și subliniat romanitatea popoarelor de care aparțineau. Originea a devenit nu doar izvorul conștiinței identitare românești, ci și pilastrul ei fundamental. Specificată în esența sa încă de vechii cronicarii moldoveni, sarcina mult
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost sădit de cronicarii din secolul al XVII-lea, care au "descoperit" și subliniat romanitatea popoarelor de care aparțineau. Originea a devenit nu doar izvorul conștiinței identitare românești, ci și pilastrul ei fundamental. Specificată în esența sa încă de vechii cronicarii moldoveni, sarcina mult mai laborioasă a elaborării și impunerii ideii originii latine a românilor în conștiința colectivă a revenit membrilor Școlii Ardelene. Chestiunea originii cuprinde trei subdimensiuni bazale: i) etnogenia, i.e., clarificarea filiației și compoziției etnice în formarea unui popor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de un spirit critic, pe alături necruțător. Cu privire la "Ideea Unirii Principatelor", Tafrali introduce distincția critică între "conștiința unității [etnice a] neamului" și "ideia unirei [politice]". Urmează apoi o adevărată lecție de istorie critică: Am văzut cum unii din marii noștri cronicari ca Miron Costin, Grigore Urechiă, Dimitrie Cantemir erau pătrunși de originea nobilă și de unitatea neamului nostru; cum la aceiași conștiință ajung scriitorii naționaliști ardeleni în secolul al XVIII-lea, ca Gheorghe Șincai, Samuil Micu și Petru Maior, cum, însfârșit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Transylvaniae [Despre originile popoarelor din Transilvania]. 2 volume. Ediție de Ladislau Gyémánt, cu o introducere de Ștefan Pascu și Ladislau Gyémánt; note și traducere de Ladislau Gyémánt. București: Editura Enciclopedică. Cantacuzino, C. (1984). Istoriia Țării Rumânești. În M. Gregorian (Ed.). Cronicari munteni. Vol. I (pp. 1-213). București: Minerva. Ceaușescu, N. (1971). Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. București: Editura Politică. Costin, M. (1965). De neamul moldovenilor. În M. Costin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cum le înțelegea și le-a rezolvat Vodă Cuza. Marea monografie asupra Mănăstirilor zise închinate e nu numai o scriere înavuțită cu documente autentice, cari ne ajută a reconstrui și-a împlini cu colori vii conturele istoriei noastre însemnate de cronicari, ci totodată o operă care a avut însemnătatea ei de politică practică și au contribuit a rezolva cestiunea secularizării moșiilor mănăstirești. Atât "Buciumul" cât și "Trompeta Carpaților" au fost în vremea lor ziare foarte mult citite, scrise fiind în graiul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mi s-a răspuns că principele Tudor, care a trădat pe predecesorul lui în calitate de secretar domnesc, punând mâna pe tron, de frică să nu pață și dânsul tot așa a angajat un regiment nemțesc, făcând dintr-însul garda lui personală". Cronicarul, care după cum se vede ochea totul bine, descrie până la cele mai mici amănunte moravurile și obiceiurile moldovenilor, traiul lor, ba până și aranjamentul lor. Deja atunci era în lași în uz Scrânciobul, pe care cronicarul îl descrie cu deamănuntul. "În
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dintr-însul garda lui personală". Cronicarul, care după cum se vede ochea totul bine, descrie până la cele mai mici amănunte moravurile și obiceiurile moldovenilor, traiul lor, ba până și aranjamentul lor. Deja atunci era în lași în uz Scrânciobul, pe care cronicarul îl descrie cu deamănuntul. "În urmă, principele Tudor a fost silit să părăsească țara, refugindu-se la credincioșii lui amici, la suedezi. Senatul din Stockholm l-a primit cu mare distincțiune, acordîndu-i în considerația înaltelor sale facultăți spirituale o pensiune anuală
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se facă dreptate și să se deosibească înrîurirea hotărâtor bună asupra limbei literare de o seamă de rătăciri ulterioare. Nu doar că Eliad ar fi creat o limbă nouă din nimic. Limba literară, nu cea grăită în societatea cultă, limba cronicarilor și a legendelor e pe alocurea de-o rară frumusețe. Multe texte, și bisericești și laice, au un ritmu atât de sonor în înșirarea cuvintelor încît e peste putință ca frumusețea stilului lor să se atribuie întîmplării și nu talentului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce se invoacă pentru a amăgi mulțimea. Ele sunt minciuni oficiale, nimic mai mult. De aceea-i vom și vedea pe fanarioții noștri luând de zece ori pe zi patria în gură, pentru a o vinde de zece ori. Părerea cronicarului Ion Neculce că toate relele țării acesteia de la greci se trag e adevărată azi pentru copiii acelor oameni, precum era adevărată în vremea cronicarului. Basarabia de la Hotin pân-la mare a vîndut-o un grec pentru bani; Bucovina a vîndut-o un grec
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de zece ori pe zi patria în gură, pentru a o vinde de zece ori. Părerea cronicarului Ion Neculce că toate relele țării acesteia de la greci se trag e adevărată azi pentru copiii acelor oameni, precum era adevărată în vremea cronicarului. Basarabia de la Hotin pân-la mare a vîndut-o un grec pentru bani; Bucovina a vîndut-o un grec, dragomanul Moldovei, împreună cu capul Domnului ei; dinastia Țării Românești au fost răsturnată de greci; averea bisericii a fost escamotată timp de sute de ani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
școala sa le-a Împletit cu istoria și cultura poporului din Carpați. Se adaugă acestui tezaur al dăinuirii noastre folclorul, tradiția și obiceiurile pe care generații de etnologi și sociologi, Începând cu Dimitrie Cantemir (primul etnolog și sociolog), continuând cu cronicarii, iar În vremurile noastre cu Tudor Pamfile, Dimitrie Gusti și urmașii lor, au scos la iveală comori ce au Înfrumusețat de-a lungul timpurilor viața omului simplu. Creația populară a surprins din totdeauna frumosul În gândire, În port, În spiritualitate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fondator, redactor și director a fost, alături de Mihail Sadoveanu, George Topârceanu și Mihai Codreanu. Practic a fost coordonatorul și sufletul acestei reviste pe toată durata apariției sale (1936-1940). În paginile revistei, Gr. T. Popa apare, În egală măsură, ca ziarist, cronicar, critic literar, eseist, publicând număr de număr, eseuri, nuvele, schițe, ca și evenimente cotidiene. Nume sonore ale timpului, sau pe care timpul avea să le consacre apar În paginile revistei, așa că se poate spune că revista cuprindea În paginile sale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
McInerney, Jr. este deja văzut ca un scriitor cu o carieră ce pare să aibă o formă și un sens pentru realitățile americane contemporane. Mai ales din perspectivele oferite de perioada de după 11 septembrie 2011, el este considerat unul dintre cronicarii importanți ai noului Babilon din lumea nouă. S-a lansat cu romanul Bright Lights, Big City (1984), un roman ce preia artificiul narațiunii la persoana a doua folosit de Michel Butor în romanul său, La modification, pentru a descrie un
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fi bine, putem spera că într-o bună zi și într-un bun mileniu, protagonistul va candida la președinția SUA, dar asta într-un alt roman, scris de un alt autor. Updike rămâne pentru America unul dintre cei mai pricepuți cronicari ai destinelor și opțiunilor oamenilor din clasa mijlocie în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, stilul impecabil al distinsului om de litere, poet, prozator, critic, reușind să se acomodeze cu relativa mediocritate a segmentului social, a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
iar din 1942 al cronicii literare (are în primul an și câteva poezii), C. Postelnicu (secretar de redacție) are articole și „note românești”, Radu A. Sterescu figurează cu „note de istoria literaturii române”, cronici teatrale, interviuri, reportaje. Mai sunt prezenți cronicarul muzical Romeo Alexandrescu, cronicarii artelor plastice Paul Miracovici, ulterior Paul Lahovari (iscălește și Menip o suită de controverse cu Mihai Niculescu, acesta cu pseudonimul Menalc), graficianul George Voinescu și polivalenții Traian Lalescu și Ștefan Baciu. Pe lângă versuri, proză și o
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
cronicii literare (are în primul an și câteva poezii), C. Postelnicu (secretar de redacție) are articole și „note românești”, Radu A. Sterescu figurează cu „note de istoria literaturii române”, cronici teatrale, interviuri, reportaje. Mai sunt prezenți cronicarul muzical Romeo Alexandrescu, cronicarii artelor plastice Paul Miracovici, ulterior Paul Lahovari (iscălește și Menip o suită de controverse cu Mihai Niculescu, acesta cu pseudonimul Menalc), graficianul George Voinescu și polivalenții Traian Lalescu și Ștefan Baciu. Pe lângă versuri, proză și o piesă de teatru (Muschetarii
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
începătorii („Corespondența noastră” și „Cântece noi”). Echipei i se alătură la sfârșitul anului 1940 Traian Chelariu, care contribuie cu „note italiene și germane”, apoi cu „note românești” semnate V. Jeleru, după plecarea lui Mihai Niculescu la Paris, în 1943, devenind cronicar literar și redactor responsabil până în 1944. Ceva mai înainte apăruse aici și Mircea Streinul, care furnizează recenzii la cărți germane, note, versuri, reportaje, nuvele și fragmente de roman. Ion Frunzetti e redactor în 1940, intrând în sumar cu articole de
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
diverse articole, în mare parte neadunate vreodată în volume. Virgil Ierunca iscălește trei articole cu o tematică la ordinea ideologică a zilei: Louise Michel - o eroină a Comunei, Lenin și problema culturii și Un animator: Alexandru Herțen. Și Al. Cerna-Rădulescu, cronicar literar în câteva numere de început, scrie articolul Elogiul științei sovietice ori glosează festiv, ca în Un titan al muncii: Alexei Stahanov, iar Gala Galaction, prezență altminteri întâmplătoare în revistă, i se alătură cu însemnările intitulate Sfințenia muncii. Laurențiu Fulga
VESTEA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290506_a_291835]
-
Ziarul nostru”, „Zorile” ș.a. Apreciată de Liviu Rebreanu ca fiind „cea dintâi noutate adevărată” din stagiunea 1923-1924 a Teatrului Național din București, aflat sub directoratul lui Valjan, comedia „modernă” Rikki-Tikki-Tavi a fost însă întâmpinată cu severitate de critică. Mai concesiv, cronicarul dramatic avizat care era Rebreanu îi găsise unele calități în pitoresc, dar mai ales in conturarea personajului principal, înfățișat „cu o gingășie sălbateca, în care parcă vibrează ceva din mangusta lui Kipling” (o nuvelă a scriitorului englez fusese, de altfel
VERBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290487_a_291816]
-
în versuri), comedie de succes, ce s-a jucat cu casa închisă, dar scoasă de pe afiș de o cabala a actorilor. Preocupată de rolul educativ al teatrului, publică în 1944 volumul Teatru școlar, cuprinzând scenete și piese scurte (Din vremea cronicarilor, Haiducii, Grigore Alexandrescu, Capră cu trei iezi, Doina). Un an mai târziu scrie comedia Nastratin Hogea (trei acte în versuri populare), mai mult o povestire dialogata lipsită de orice valoare dramatică, deschizând stagiunea 1946-1947 a Naționalului bucureștean; premieră e un
VERBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290487_a_291816]