5,205 matches
-
mari de golfuri de câmpie care pătrund printre acestea. Piemontul Cândești, situat la vest de valea Dâmboviței, formează treapta colinară mai joasă (300-550 m) ce intră în alcătuirea teritoriului județului Dâmbovița. Este reprezentant doar prin platoul interfluvial, ușor înclinat, dintre culoarele depresionare ale văilor Dâmbovița și Potopu. Câmpia Română ocupă cca jumătate din suprafața județului . Ea este reprezentată prin câmpia înaltă a Dâmboviței și Ialomiței și prin câmpia de subsidență a Titului. Câmpia înaltă este alcătuită din câteva prelungiri, sub formă
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
defileul au fost străpunse de tuneluri pentru a permite construirea căii ferate. Dealurile subcarpatice transilvănene sunt formele de relief care fac trecerea de la zona muntoasă la Podișul Transilvaniei. Regiunile deluroase și depresionare din județul Mureș sunt: Depresiunea Vălenii de Mureș , Culoarul intercolinar al Reghinului (Dealurile Teleacului), Depresiunea Sovata-Praid, Dealurile Bichiș, Depresiunea Dămieni-Chibed-Solocna, Culmea Trei Sate, Depresiunea Sângeorgiu de Pădure. Podișul Transilvaniei pe teritoriul județului este format din următoarele subunități: Podișul Târgu Mureș, Podișul Târnavelor, Podișul Jacodului, Podișul Vânătorilor, Podișul Hârtibaciului, Podișul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
scena balconului" sau "die Pawlatschenszene"). Rieck inventariază și comentează motive și simboluri care apar obsesiv în opera lui Kafka și care au stat, cu siguranță, în strânsă conexiune cu terifiantul episod. Patul (din care a fost smuls), ușile, scările, balcoanele, culoarele, penumbra, întunericul, frigul, oboseala, somnolența sunt doar câteva elemente ambientale pe care trauma le-a transformat în adevărate obsesii. Atmosfera aparent absurdă din lucrările lui Kafka a fost asociată de unii critici cu inefabilul misterului divin. Max Brod a vrut
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
fotoliu cu tapițerie cusută din aur și argint care să le domine pe celelalte, situat mai sus decât celelalte, care ar fi trebuit să fie al președintelui, în dreptul peretelui care ar fi trebuit să susțină și harta țării. Este un culoar lung de 150 m și lat de 18 m, cu uși glisante din stejar în trei zone distincte, cu geam de cristal, construite pe schelet metalic. Galeria conduce către spațiile reprezentative ale corpurilor de clădire. Ea se găsește în latura
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
armat din republicile fostei Iugoslavii, care au avut ca rezultat intervenția forțelor NATO în Bosnia și Herțegovina, Kosovo și Republica Macedonia. Statutul regiunii Kosovo și a etnicilor albanezi au rămas probleme nerezolvate până în ziua de azi. Țările balcanice controlează direct culoarul european terestru dintre Europa Occidentală și Asia de sud-vest (Asia Mică și Orientul Mijlociu). În zilele noastre, țările balcanice au atitudini prietenoase față de UE și SUA. Grecia este membru al UE din 1981, Slovenia și Cipru sunt din 2004, iar România
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
11' lat. N și 21°19' long. E, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Este primul oraș important din România la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureș, în apropierea ieșirii acestuia din culoarul Deva-Lipova. Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 kmp. Orașul se află la o altitudine de 107 m, fiind amplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere, respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul șoselei rapide ce va
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
șeii Bucecea-Vorona cu altitudini maxime de 250 metri (Dealul Sulița), și cu altitudini minime - 150 metri - în partea de sud-vest și nord-est. Intre relieful înalt din vest, cu caracter de coastă și cel de câmpie colinară din est, exista un culoar depresionar (uluc) în care este așezat municipiul Botoșani. Teritoriul orașului propriu-zis are o suprafața de 4132 ha, și un caracter ușor alungit pe direcția nord-sud. Altitudinea medie a orașului este de 163 metri, nedepășind decât excepțional 200 metri, în partea
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
În trecut, conductorii trenurilor indicau călătorilor, cu voce tare, următoarea gară și numărul de minute rămas până la aceasta. Conform unei legende spuse de bătrâni, ce pare mai degrabă o anecdotă, numele gării s-a schimbat din cauza combinației hilare, strigate pe culoarele trenurilor, de tipul "Urlați 3 minute". [[Categorie:Orașe în județul Prahova|Urlatți]] [[Categorie:Urlați]] [[Categorie:Orașe în România]]
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
o distanță de 42 km de municipiul Suceava, reședință județului cu același nume, și 5 km de granița cu Ucraina. Siret este un punct de tranzit, motiv pentru care s-a dezvoltat de timpuriu ca centru economic și comercial pe culoarul Șiretului, pe drumul comercial care unea orașele dunărene de Lvov. După ce Marea Neagră s-a transformat la propriu într-un „lac turcesc”, vechile legături comerciale cu nordul Europei se sting, iar importantă Șiretului scade semnificativ, lucru care duce la o decădere
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Retezat și Vâlcan, întrunește caracterele unui bazin geologic binedefinit, ale uni bazin hidrografic, și ale unei depresiuni morfologice și geografice în general. După forma și poziția pe care o deține în ansamblul reliefului, Municipiul Petroșani, se înscrie în acel uriaș culoar longitudinal, care împarte Carpații Meridionali. Acesta este un culoar depresionar cu accentuări puternice regionale, care ține nu numai de modelarea târzie a Carpaților Meridionali, ci și de însăși structura lor și de definirea tectonică a acestei unități în diferite etape
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
ale uni bazin hidrografic, și ale unei depresiuni morfologice și geografice în general. După forma și poziția pe care o deține în ansamblul reliefului, Municipiul Petroșani, se înscrie în acel uriaș culoar longitudinal, care împarte Carpații Meridionali. Acesta este un culoar depresionar cu accentuări puternice regionale, care ține nu numai de modelarea târzie a Carpaților Meridionali, ci și de însăși structura lor și de definirea tectonică a acestei unități în diferite etape geologice. Prima schițare a bazinului în care se gasește
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei. Carpații cuprinși între Bazinul Vienei (care-l separă de lanțul alpin) și culoarul Timocului (care îl separă de Stara Planina, în Peninsula Balcanică) formează un arc cu o lungime de 1.500 km și lățimea maximă de 130 km, desfășurându-se pe 6° în latitudine și aproximativ 10° în longitudine. Munții se întind
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
Localitatea se învecinează la nord cu comuna și statiunea Bazna, la nord-est cu comuna Târnava și municipiul Mediaș, la est cu comuna Valea-Viilor (Vorumloc), la sud cu comuna Axente Sever (Frâua), iar la vest cu Micăsasa. Orașul este amplasat în culoarul depresionar al râului Târnava Mare, înconjurat de dealuri. Rețeaua hidrografică este dominată de râurile Târnava Mare și Vișa și mai cuprinde o serie de pârâuri care se varsă în cele două râuri (fără potențial energetic). Temperatura medie anuală este de
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
Negru, fiind limitat de Munții Bihorului la răsărit și Munții Codru - Moma spre apus, orașul Vașcău și localitățile din jurul său formează una dintre cele mai pitorești zone ale județului, fiind în același timp parte componentă a „Țării Beiușului”. Așezat în culoarul Depresiunii Beiușului, la nivelul căruia se realizează întrepătrunderea dintre Munții Apuseni și Câmpia de Vest, Vașcăul este poziționat la intersecția paralelei de 46° 28′ latitudine N cu meridianul de 22° 28′ longitudine E. Localitatea este limitată în Est de satele
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
așezarea lor în nordul Mării Negre, goții se împărțeau în vizigoți (goți apuseni, ramura tervingilor), care erau localizați între Nistru și câmpia răsăriteana a Daciei, și ostrogoți (goți răsăriteni), care locuiau la est de Nistru. Muntenia și Dobrogea au fost un culoar de trecere al popoarelor migratoare, trecerea goților și bulgarilor lăsând suficiente urme, apoi invaziile cumane care pun chiar bazele unui stat Cumania neagră ce cuprindea mai ales Moldova cu Muntenia și tătare (care stăpâneau îndeosebi zonele de câmpie din Muntenia
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
Dacia Inferior, după această dată și până la Retragerea Aureliană din 271, teritoriul Olteniei a făcut parte din provincia Dacia Malvensis. Dacia de la sud de Carpați era o regiune în care se putea pătrunde pe uscat doar prin trei trecători: prin Culoarul Timiș-Cerna, străjuit de castrul roman de la Ad Mehadium (Mehadia), prin valea Jiului (prin pasul Lainici), străjuit de castrul de la Ad Mutriam și prin valea Oltului (prin pasul Turnu Roșu), străjuit de castrul de la Arutella. Defileul Lotrului devenind accesibil abia în
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
regiune, romanizarea a fost extrem de accentuată. Un alt indiciu, este utilizarea frecventă a perfectului simplu în vorbirea populară, perfectul simplu fiind un timp al verbului specific doar limbilor de origine latină. În secolele IV-XII sudul Olteniei a fost un important culoar de trecere a diveselor popoare migratoare. Vestigii slave au fost descoperite la Ostrovu Mare, Plenița, Vârtop, Coșovenii de Jos, Nedeia, Orlea, Sucidava, dar și la Râureni în nord-est. Aceștia au emigrat la sud de Dunăre sau au fost asimilați de
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
de piatră de dimensiuni mari, legate bine între ele. De asemenea, erau construite drumuri cu un strat de prundiș, sau erau simple șleauri, apoi erau utilizate și drumurile naturale. Drumul principal care străbătea întreaga provincie pornea de la Lederata, traversând Banatul, Culoarul depresionar de la Poarta de Fier a Transilvaniei, trecând prin Ulpia Traiana, Apulum, Potaissa, Napoca și ajungea la Porolissum. Un alt drum pornea de la Valea Mureșului, ducea la Târnave, Oltul transilvănean și ajungea la Augustiae, ieșind prin pasul Oituz și îndreptându
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
în traficul comercial și de călători. Municipiul Slatina, este poziționat în sudul țării, în partea central-nordică a județului Olt și în vestul regiunii istorice Muntenia. De asemenea, poziția urbei poate fi caracterizată ca fiind pe valea râului Olt, pe un culoar larg, bine conturat și delimitat, într-o zonă de contact a două mari unități de relief - Piemontul Getic și Câmpia Olteniei. Orașul se află la aproximativ 50 km de municipiul Craiova, 70 km de municipiul Pitești și 190 km de
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
o perioada de dezvoltare comercială. Că urmare apare și Hanul Gabroveni. Se pare că această clădire aduce în peisajul orașului pentru prima dată elementul „pasaj”. La parter se aflau prăvălii pentru vânzarea cu amănuntul a produselor textile. Accesul în acest culoar lung de aproape 507nbsp;m în față prăvăliilor boltite se făcea doar pe la capetele lui prin porțile din stejar masiv închise cu feronerie de fontă. Către mijlocul secolului XIX clădirea se află într-una din perioadele sale de maximă prosperitate
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
acoperite cu bolți avella, cea dinspre Lipscani având cinci bolți alăturate, cealaltă numai trei. Subsolul este format din două hrube ce ocupă, fiecare din laturile longitudinale legate între ele înspre Lipscani printr-o încăpere spațioasă, iar înspre Gabroveni printr-un culoar lat de circa 1,50nbsp;m. Inițial părțile laterale au beneficiat numai de parter alcătuit din câte o sala lungă și înalta, cu bolți avella, compartimentată cu ziduri ușoare care compuneau fostele prăvălii. Camerele la etaj se găseau numai pe
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
poate obține rezultate foarte bune când este combinată cu o MFC spațio-spectrală (pancromatică). Algoritmi de demozaicare mai sofisticați exploatează corelația spațială și/sau spectrală a pixelilor în cadrul unei imagini color. Corelație spațială este tendința pixelilor de a adopta valori de culoare similare în cadrul unei mici zone omogene a unei imagini. Corelație spectrală este dependența dintre volorile pixelilor unor planuri de culoare diferite într-o regiune mică a imaginii. Acești algoritmi includ: S-a arătat recent că super-rezoluția și demozaicarea sunt două
Demozaicare () [Corola-website/Science/319611_a_320940]
-
celule sunt „pancromatice”, și este detectată mai multă lumină, mai degrabă decât absorbită, în comparație cu matricea Bayer. Kodak a anunțat mai multe șabloane MFC RVAa în 2007, dintre care toate au proprietatea ca atunci când celulele pancromatice sunt ignorate, celulele fitrate de culoare rămase sunt aranjate în așa fel încât datele lor pot fi procesate cu un algoritm de demozaicare Bayer standard. O matrice CGVM, abreviere de la Cyan, Galben, Verde, Magenta (en. CYGM - Cyan, Yellow, Green, Magenta) este o MFC care folosește în
Matrice de filtre de culoare () [Corola-website/Science/319618_a_320947]
-
a fost și un haiduc vestit și un vânător iscusit care a trăit probabil înainte de secolul al XVIII-lea, cel mai probabil în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Aproape toate peșterile importante din zona Munților Mehedinți și culoarul montan al Cernei, în special în jurul localităților Orșova, Baia de Aramă, Băile Herculane și Tismana, apar în folclorul local ca locuri de refugiu ale acestuia.. În volumul ""Iorgovan - mit, legendă, baladă"" (Casa Editorială Cuget, Simțire și Credință, București, 1995), scris de Enache
Iovan Iorgovan () [Corola-website/Science/319146_a_320475]
-
confluențele afluenților cu Secașul Mic și în bazinele superioare ale acestora, unde au loc intense procese de eroziune. Energia reliefului are valori moderate, nedepășind 200 m. Valori mici ale energiei de relief (sub 50 m) sunt caracteristice majorității suprafețelor, corespunzând culoarelor largi de vale, teraselor, dar și cursurilor superioare ale afluenților, iar cele mai ridicate, cuprinse adesea între 50 și 100 m sunt caracteristice părților superioare ale versanților. Suprafețele orizontale și slab înclinate, cu valori ale pantelor sub 6, reprezintă 37
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]