5,534 matches
-
en est jeté“ - și pierduse. Nu intenționa să mai riște Încă o umilință asemănătoare. Presimțirea eșecului, pe care o trăise traversând St James’s Square, nu Îl pregătise pentru legarea la stâlpul infamiei de către o mulțime batjocoritoare, În fața aproape tuturor cunoscuților săi din Londra. Amintirea clipei Îngrozitoare, crescendoul ondulat al gălăgiei care Îl Întâmpinase În timp ce se Întorcea să Înfrunte marea de chipuri, „Huo! Huo! Huo!“, Îl făcea și acum să roșească, În timp ce străbătea pe jos străzile Întunecate și reci care ocoleau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mai fu la nici o petrecere, însă când îl zării într-un colț mai retras împreună cu numai câteva persoane, când îl văzui tăcut, mă bucurai. Eram sofisticat îmbrăcată, timpul trecu, însă noi rămăsesem aceiași. Parcă ne dăduserăm întâlnire aici. Salutând câțiva cunoscuți traversând salonul, mă oprii în fața lui și rostii: Domnule, îmi acordați acest dans? Nu-mi răspunse, însă mă luă de mână și mă purtă până în celălalt colț al încăperii, pe ring, unde și alte perechi se mișcau în ritmul melodiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Cineva sosește la ușă. El se încruntă. Îmi spune: Te rog să nu faci prostii si să fii calmă. Eu deja disper. Îți promit, și mi-o spune sincer, că totul va fi bine. Vede ca înțeleg și deschide. Un cunoscut de-al său. Eu îmi verific posibilitățile: nu sunt multe, dar nu cred că rezist. și atunci mă uit la el, și măi am o secunda încredere, exact cât trebuie ca individual să plece. Văzuși ce simplu fu? Și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mine, dar și că era furios. Nu renunți, nu? Pleacă! Nici într-un caz. Dădui din cap, în semn că nu, dar îndrăznii o privire scurtă de vinovați, căință și șmecherie, la care el se încruntă. Și pentru că erau mulți cunoscuți de față, adoptai un aer profesional care i-ar fi făcut pe mulți invidioși. Scuză-mă, voi reveni mâine. Trebuie să plec. După ce închisei ușa, o luai practic la fugă în mintea mea. Ajungând jos, la petrecere, mă integrai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Da-te-te-aș cu vaselină P-unde stai tu în mașină... ...Horla! 19 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI decât toți acești veleitari literari!... Care nici n-ar merita, nici ce știți voi, să mi-l pupe. ...Să continui... E, în general, cunoscut - și Fiorosul aici ezită, în căutarea unei expresii de o solemnitate misterioasă - că... în nevăzut... soarta unei comunități, a unei nații, a unei țări, e hotărâtă mai curând de poeții acelei comunități decât de preoții ei... Preoți îndrăciți ca tine
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tău, tovarășii de pahar, cu piciorul, trezeai nu proteste, ci admirația pupăcioasă a celorlalți mușterii, încîntați de halul în care umblai de troșcănit încă de la ora aia din dimineață. De altfel, prin zonă, nici taximetristul Genel nu-și saluta altfel cunoscuții, decât cu podul palmei rulat în jurul unui păhărel imaginar, pe care-l ciocnea de la distanță cu celelalte păhărele nevăzute, ridicate către el din stradă, din ganguri, din demisoluri, de la fiecare colțișor de oraș, de către spuma băutorilor profesioniști. Chiar Diavolul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
niciodată, în viața mea, dragoste cu nevastă-ta! - N-am spus că ați făcut dragoste. Am spus doar că v-ați culcat cu ea. - Cum să mă fi culcat dacă n-am cunoscut-o vreodată?! - Și aici aveți dreptate. De cunoscut, n-ați cunoscut-o. Nu v-a interesat ce zace în inima ei. Nu vă gândeați cât vă-ndrăgește. Chiar aseară-mi scria: "Costache, să fim buni și nu care cumva să provoci nedreptate băiatului ăsta ciudat, Aurelian!" - Îmi spune
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ea cu mândrie. Uitați-vă la el: are cincizeci și unu de ani îVultur-în-Zbor o mințise asupra vârstei pe care o avusese când se întâlniseră) și nu-i dai nici o zi peste treizeci. Ce minuni poate face o tăvăleală bună! Cunoscuții ei mai politicoși replicau: — Nu e singurul, Livia. Și tu ești incredibilă, o știi prea bine. Aici și voise de fapt să ajungă prin comentariul ei. Cunoscuții erau din ce în ce mai puțini. Singura sursă de contact uman normal permisă lui Vultur-în-Zbor era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
-i dai nici o zi peste treizeci. Ce minuni poate face o tăvăleală bună! Cunoscuții ei mai politicoși replicau: — Nu e singurul, Livia. Și tu ești incredibilă, o știi prea bine. Aici și voise de fapt să ajungă prin comentariul ei. Cunoscuții erau din ce în ce mai puțini. Singura sursă de contact uman normal permisă lui Vultur-în-Zbor era, bineînțeles, Nicholas Deggle. Se simțea atât de sufocat și atât de îngrădit de posesiva doamnă Cramm, încât de multe ori se folosea de respectiva sursă. încerca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
pe pământ. Nimic din ce-am mai purtat nu s-a comparat cu hainele acestea (și o spun fără nici cea mai vagă urmă de subiectivitate). Toți apropiații (atâția câți au fost - nu sunt o fire foarte prietenoasă), colegi și cunoscuți, toți se mirau de calitatea și de frumusețea acestor haine: ce materiale deosebite, domnule, ce cusături fine, ce lucrătură... de unde le-ai achiziționat, mon cher? Eu unul eram tare mândru În “pielea mea de stofă”. Când le aveam pe mine
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
căruțe, oameni și chiar copii, mărfuri de la țară erau Înșirate peste tot, oamenii se târguiau, vindeau și cumpărau diverse, de la boi, cai, oi și până la păpușoi, făină, grâu, slănină afumată și săpun de casă. Victor s-a salutat cu niște cunoscuți, cu Bârțoi, Ciulică, Cioancă și cu Ionel, dascălul din sat. Și-a rotit ochii peste târg, s-a schimbat la față de emoție, a făcut un semn cu mâna către intrarea dinspre oraș și a spus: Vezi că vine Mamaia! Ai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ca În toate satele românești, au existat și oameni asupra cărora s-au aplicat măsuri de constrângere, de la bătăi și până la arestări și condamnări pe baza unor dovezi inventate și a unor procese grosolan-trucate, iar rezultatul final a fost cel cunoscut: „satul a fost parțial „Întovărășit”, iar mai târziu s-a putut raporta „colectivizarea sa totală”. Victor Olaru, om cu „școala vieții” și purtat prin lume, a Înțeles repede direcția În care merge politica țării și drumul „ireversibil”, s-a lăsat
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
în acel spațiu mângâiat de tăcere al verilor lui semiți. Stând lângă o cișmea cu ornamente de piatră, în același timp nu putea să nu râdă în sinea lui de caraghioslâcul acelui popas, fiindcă ceea ce îl întrebau cel mai des cunoscuții din țara lui de adopție era dacă mestecă zgârci de evreu de câte ori are carne la masă. Părea greu și ireal pentru ei să le spună că trăise printre armeni și evrei de la care bunică-sa cumpăra vin și mătase, iar
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
plecat. Pe urmă a început greutatea. Ținea prăvălia singură, se certa cu lucrătorii, era greu. Trebuia un bărbat lângă casă. O dată 1-a întîlnit pe stradă pe Tilică. I-a spus: - Mai dă și dumneata din când în când pe la cunoscuți, că poate mai vrea cineva să-ți spună ceva, să se sfătuie cu dumneata... Tilică a înțeles, a clătinat din cap: - Bine, Florico. I-a văzut baba Mița împreună. Iute a chemat-o pe Chirița: - Ia te uită! - Ce-i
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și R. Gronow, Îmbătați la Începutul veacului al XIX-lea de farmecul saloanelor franțuzești, ținându-și jurnale ori simple carnete cu Însemnări despre ce va să Însemne stilul dandy; Thomas-Henry Lister, autorul de romane fashionable, Între care, inspirat de Brummell, cunoscutul Granby; Paul Gaschon de Molènes, ofițer de carieră și prozator minor, citat de Baudelaire pentru dandysmul său; Nestor Roqueplan, soupeur și dandy renumit la Paris, ziarist de temut și director la teatrul Variétés; Charles-Guillaume Boson de Talleyrand-Périgord, prinț de Sagan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
încheia costumul la spate. I-am urmărit îndelung, conștientă că, într-adevăr, mă va suna. Sally nu știa numărul meu, dar asta nu avea să-i stea în cale; știam că acest mic ticălos insistent o să-i sune pe toți cunoscuții până dă de cineva care-l știe. Ei, de data asta va trebui să înțeleagă că „nu“ e nu. N-aveam de gând să mai fac vreo piesă prea curând, cu atât mai puțin una creată special pentru Peaseblossom și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
numele; aparenta lipsă totală de interes a lui Hazel față de evenimentele legate de moartea lui Philip Cantley, lucru neobișnuit chiar și pentru o persoană detașată ca ea; faptul că în dimineața aceea Hazel făcuse referire la situația în care un cunoscut a făcut ceva rău și tot ce puteai tu să faci era să-ți vezi de treabă și să uiți că lucrul respectiv s-a întâmplat. Dintr-odată, Ben păru foarte obosit. Pentru prima dată, mâna în care ținea acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cel mai celebru din Fès, medersa Bu-Inania; dormeam în pauze, un pic în zori, un pic după-amiaza; inactivitatea mi-era nesuferită, odihna mi se părea inutilă, aveam abia cincisprezece ani, un corp bun de pus la treabă, o lume de cunoscut și patima cititului. Profesorii noștri ne puneau să studiem zi de zi comentariile asupra Coranului și Tradiției Profetului, iar apoi se încingea discuția. De la Scrieri treceam adesea la medicină, la geografie, la matematici sau la poezie, uneori chiar la filosofie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Întregii nebunii. Modesta biserică rurală este asimilată unui enigmatic templu francmasonic, cele câteva monede de aur găsite de zidari se transformă În tezaurul Îngropat aici de supraviețuitorii Ordinului Templierilor, decimat de regele Filip cel Frumos, sau În comoara „bunilor creștini”, cunoscuți sub numele de catari, iar cuviosul abate Saunière se metamorfozează, la rându-i, Într-un membru de vază al consiliului unui ordin rozacrucian care cochetează cu cultul luciferic și care ar putea fi, ai ghicit, misterioasa La Prieuré de Sion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
omului părăsit de speranță. Între cele două stări de agregare interioară se plasau momentele tulburi În care mintea mi-o lua razna către tărâmurile normale lăsate dincolo de bariera arierantă a zidurilor subteranei. Imaginam prostește aceeași scenă cu distribuții schimbate: diverși cunoscuți cărora cineva le spunea ce pățisem și unde mă aflam și care reacționau stereotip În gama perplexității, a indignării și a revoltei. Încercasem În câteva rânduri să mă repliez În amintiri - nu mergea, gândurile mi se frângeau la mijloc sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
un spital de psihiatrie, ar fi trimis probabil la plimbare cu zâmbete condescendente. - Am impresia că investiți o Încredere mai mult decât riscantă În infailibilitatea psiho-logicii voastre. Eveline Fontaine v-a consiliat? Îmi aduci aminte de raționamentul fistichiu al unui cunoscut al meu din București, care Își șoca prietenii și cunoștințele printr-un obicei pitoresc. Omul locuia la parterul unui imobil multietajat, Însă refuza sistematic să-și armeze ferestrele dinspre stradă (și avea vreo trei) cu grilaje metalice, așa cum procedau toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În toate limbile, de diferite dimensiuni și din varii domenii, de la beletristică la filozofie și la studii științifice, abordând teme extrem de diverse. Unele Îmi erau familiare, ca domeniu măcar, dacă nu ca problematică, după cum câțiva dintre autorii lor Îmi erau cunoscuți din lecturi sau, de ce să nu recunosc, din auzite. Erau și unii ale căror nume nu-mi spuneau nimic. Majoritatea o alcătuiau Însă personalități de pantheon, de top mondial, dacă preferi, marii clasici ai fiecărei ramuri și crenguțe ale spiritului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de Janeiro. Marele Maestru al masoneriei, Magalhaes Lima, ar fi avut cele mai multe șanse să fie ales, dar era prea bolnav ca să i se încredințeze Președinția. Pentru că șefii nu se înțeleg între ei, e ales un bătrân de peste 70 de ani - cunoscut mai ales printr-un volum de versuri, Harmonias Sociaes, în care, așa cum mărturisea, înălțase "imnuri de slavă unei noi religii, religia Umanității în serviciul Frumosului, Binelui și Dreptății". Bătrânul Manuel de Arriaga vorbea Adunării Generale "în majuscule" dar nu-l
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
portughezii i-o purtaseră în timpul vieții. Întreaga Lisabona defilează câteva zile în șir, în haine cernite, prin fața catafalcului. Nenumărați sunt aceia care văzîndu-l neînsuflețit, izbucnesc în plâns și cad în genunchi. Aproape toată lumea poartă doliu și oamenii plâng pe stradă, cunoscuții și prietenii se îmbrățișează plângând. Parcă sufletul nației ghicise tot ce avea să vină în urma acestor două gloanțe care răpuseseră pe Sidonio. Chiar și cei mai aprigi dușmani ai Președintelui sunt intimidați de răscolirea aceasta uriașă. Iar memorialiștii democrați și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Manuel Murias, unul din puținii complotiști care înțelegeau adevăratul sens al revoluției. Murias hotărăște în cea mai mare taină itinerariul generalului Gomes da Costa până la Porto. Care nu-i fu însă mirarea când, o jumătate de ceas în urmă, primul cunoscut care-i iese înainte la cafenea îi șoptește la ureche ora și stația la care trebuia să ia trenul generalul da Costa ca să proclame revoluția în Nordul țării! De abia are timp să se întoarcă acasă și să modifica itinerariul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]