6,546 matches
-
prin numărul lor, cât prin implicarea în viața culturală și politică a zonei. Profesorii se disting ca inițiatori și animatori culturali, majoritatea instituțiilor, bibliotecilor, evenimentelor culturale, conferințelor desfășurând activități la inițiativa sau prin coordonarea acestora și a elevilor. Prin definiție, dascălul este formator al tinerilor și mediator de cultură. Cei mai mulți profesori au contribuit activ însă la promovarea și trezirea culturală a zonei, depășind atribuțiile din sala de curs. Câteva nume merită menționate în acest context. Profesorul I. V. Luca, director al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și o monografie închinată lui Ion Dragoslav 88. Nicodim Ițcuș, profesor la Liceul de băieți din Siret, publică peste 130 de articole despre învățământul bucovinean, cultură și istorie locală, fiind și editor al revistei Freamătul Literar 89. În plus, unii dascăli au fost preocupați de probleme pedagogice și au publicat lucrări și articole pe această temă în revistele de specialitate. Amintim aici: I Angelescu, N. C. Enescu, Pedagogia și educația contemporană (Dorohoi, 1934), N. C. Enescu, Istoria pedagogiei (Botoșani, 1933), I.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prielnic, imaginea postbelică a învățământului fiind dezolantă. În timpul războiului educația și cultura nu au constituit, în mod firesc, o prioritate, astfel că procesul de învățământ stagna de patru ani. Mai mult, pe lângă școlile distruse, țara a angrenat în război și dascăli ce și-au pierdut viața pe câmpul de luptă, corpul didactic resimțind lipsa cadrelor 3. Într-un astfel de climat deci, se punea problema reorganizării fundamentale a învățământului de toate gradele, instrucțiunii revenindu-i nu doar rolul transmiterii de cunoștințe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
păstrarea unui corp didactic exclusiv evreiesc sunt formulate atât de opinia publică evreiască, cât și de parlamentari reprezentanți ai acestei minorități. Deputații Leib Țirelsohn sau Beno Straucher denunță în Parlament încălcarea dreptului de a desfășura activități duminica, detașările forțate ale dascălilor evrei, taxele școlare mai ridicate la liceele evreiești decât la alte instituții sau predarea religiei mozaice de către personal necalificat 8. Apoi, Legea învățământului primar este introdusă în 1924 permițând funcționarea școlilor primare pentru minoritari în zonele în care predomina populația
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
probabil minor, dar, interesul pentru metode alternative poate fi apreciat. Odată cu unificarea elementelor sufletești, Ministerul Instrucției Publice depunea eforturi pentru insuflarea sentimentelor naționaliste în rândul populației școlare, prin conceperea unei programe de studii adecvate acestui scop. Învățământul naționalist, așa cum un dascăl indica, trebuia să devină instrumentul prin care "să hrănim pe elevii noștri cu o limbă curat națională, să le insuflăm dragostea de literatura și de arta populară, să-i facem să cunoască legile și instituțiile patriei, să-i ducem pe la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fi o "fabrică de funcționari", ci doar o instituție ce conferă cultură generală. Calitatea slabă a pregătirii unora dintre absolvenți a fost pusă pe seama contextului deosebit de reformare de după război, când, din lipsă de personal, s-a făcut apel și la dascăli mai puțin calificați. Astfel, în 1931, Angelescu considera sistemul de învățământ "în plină ascensiune"62, negându-i orice contribuție ce ar fi dus la apariția șomajului intelectual, un fenomen pe care, oricum, îl recepta ca neveridic atâta timp cât nivelul general de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
atât ca instituție formatoare, cât și ca lăcaș în jurul căruia pivotează activitățile cultural-științifice ale zonei. Un accent deosebit a fost pus pe implicarea elevilor și a profesorilor în evenimente extrașcolare ce au completat educația conferită în sălile de clasă. Preocupările dascălilor, redate prin publicațiile școlii sau cele personale, au reliefat poziția acestora bine conturată în cadrul intelectualității provinciei, unele nume înscriindu-se în galeria celor care au contribuit substanțial la ridicarea nivelului cultural al zonei. La baza micromonografiilor școlare s-au aflat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bucură biblioteca publică "Mihai Eminescu", administrată de elevi ai liceului. Aceasta deținea în 1924 un fond de carte de peste 5000 de volume lecturate de 300 de cititori 91, numărul lucrărilor crescând la 9000 la începutul anilor '30. O pleiadă de dascăli valoroși a contribuit din plin la menținerea emulației spirituale în cadrul școlii. În perioada interbelică, imaginea liceului a fost dominată de figura directorului I. V. Luca, profesor extrem de activ atât în chestiuni de ordin didactic, preocupat de modernizarea politicii educaționale românești
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
temperament, în general zâmbitor, dar cu mici violențe repede stăpânite, în general simpatice, pentru cine nu era obiectul lor imediat. Ora de franceză era o desfătare spirituală...."92. Pentru un alt absolvent, Ion Sân-Giorgiu, Iacobeanu apare ca singura figură de dascăl model: "e drept, că gustul literaturii nu l-am prins de la profesorii mei. Un singur profesor se ridica deasupra celorlalți și aducea întotdeauna în mijlocul nostru o atmosferă mai prietenoasă și, aș putea zice, chiar mai occidentală. Acesta era prietenul meu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
publicarea unui volum de amintiri ale celor care aparțin generațiilor antebelice de absolvenți ce alcătuiesc, de fapt, "galaxia Laurianului"95 - cea care a conferit notorietate acestui lăcaș de învățământ. Reconstituirea atmosferei anilor de școală denotă recunoștința și aprecierea față de foștii dascăli, dar și profesionalismul și exigența instrucției din acele vremuri. Rememorând primii ani de liceu, istoricul Nicolae Iorga constata că deși lecțiile erau o "tortură" și că "oameni fericiți nu se pregătiau acolo", totuși, "în această clasică răceală, în această demnitate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
editeze revista Muguri. În atmosfera culturală întreținută la această publicație se formează viitorii membri ai grupării literare Iconar: Mihai Horodnic, Iulian Vesper, Ionel Negură, Eugen Prelipcean, Filimon Cârdei, Ion Roșca, Constantin Rotariu, Ghedeon Coca, Eftimie Galan 152. Câteva figuri de dascăli sunt evocate, în memoriile sale, de către Iulian Vesper: profesorii de limba română veniți de la Iași, promotori ai noii literaturi, Ilie Vișan și Ion Dan; Dimitrie Repta, profesorul de matematică "cu chip blajin"; Emanoil Isopescu, profesor de franceză ce "se avânta
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să le înfrunte. În pofida condițiilor materiale, școlile moldovenești au avut parte de un corp didactic alcătuit în marea majoritate din profesori bine pregătiți ce au depus eforturi să transmită o educație aleasă elevilor. Problemele au fost însă semnalate cu neîncetare, dascălii și directorii căutând mereu soluții pentru un cadru benefic procesului didactic. Directorul Liceului Laurian din Botoșani sublinia în paginile anuarului din 1927 faptul că școala secundară are ca țintă selecția valorilor și "cultivarea tinerilor înzestrați de la natură" pornind de la individualitatea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
PROFESORUL EUROPEAN- PROVOCARE ȘI RAłIUNE PROFESORUL, ÎNSOȚITOR LA DRUM Prof. Ionela Lepărdă, Liceul Teoretic „Emil Racoviță’” Vaslui Nu ne putem însingura când trebuie să vorbim despre menirea noastră de dascăli . Găsim, în fiecare elev și în fiecare generație, o cărămidă ce construiește, ne construiește. Rutina zilnică presupune potențialitate în a explora enigmele Universului uman. Chiar dacă băutura este amară, nu putem renunța la setea nesfârșită pentru ea. De oricând , Profesorul, de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
înțelegerea și iubirea necondiționată sunt argumentele cele mai tari pentru o adolescență liniștită. Am învățat chiar, să întindem noi mâna celui care cade. Cum? Le spunem doar că sănătatea spirituală ne definește complet. Nu putem să acceptăm iluziile distrugătoare. Rolul dascălului este să îi îndepărteze de încrederea oarbă, de regrete și de accidental. Urcat pe punte crezi că imposibilul este posibil și uite așa începi un nou episod al absenței și prezenței tale. Impreuna cu ei, încet, încet ne pregătim pentru
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
prezent, Eugen Barbu schițează lui Vladimir Streinu un interesant portret în manieră călinesciană: "Era un domn tăcut, grav, poate prea solemn, cu aerul acela care mă obliga să-i spun de câte ori mă adresam: Domnule profesor, pentru că era înainte de toate un dascăl de literatură. L-am cunoscut la "Sburătorul" și cred că și acum resimt glacialitatea privirii sale. Era o ființă ce se împrietenea greu deși avea amici numeroși și nu de puține ori a fost afectuos chiar cu subsemnatul. În jurul său
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Eu personal, am avut prilejul să-l cunosc atât ca profesor-diriginte, apreciindu-l deosebit de mult, cât și în calitate de coleg la catedra de biologie-geografie la Liceul “C. Burcă” Pașcani, iar mai apoi ca director. Rămâne în memoria foștilor elevi ca un dascăl plin de echitate față de aceștia, ca un profesor mereu în căutarea adevărului, având o școală proprie a valorilor. Lecțiile sale, de o înaltă ținută științifică, impresionau și atrăgeau pe elevi prin gradul de sistematizare deosebită, prin claritatea expunerii și prin
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
admirabilul său tact în relațiile de la om la om. În colectivul acestei școli, colegii erau obișnuiți cu prezența sa optimistă, plăcută, mereu mobilizatoare. A fost un coleg modest și amabil, totdeauna dispus să împărtășească altora din vasta sa experiență de dascăl la catedră, mai ales în perioada cât a fost director adjunct. Profesorul Eugen Ancuța, împreună cu alți profesori de geografie și biologie din zonă, a urmărit probleme de ocrotire a naturii și de conservare a mediului înconjurător, contribuind la editarea unor
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
altfel, când în ultimele luni ale vieții făcea haz de momentul trecerii în neființă, cu foștii colegi care îl vizitau. Din analiza îndelungatei activități la catedră a profesorului Eugen Ancuța, rezultă că, având o înaltă conștiință despre îndatoririle sale ca dascăl, el și-a cheltuit fără preget toată energia de care a dispus pentru dezvoltarea dragostei elevilor pentru a învăța, pentru a iubi natura și a o ocroti prin orice mijloace. Prof. gr. I Viorica Pasat, specialitatea biologie Ciopraga D. Romeo
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
alt obiect de învățământ. Atât trăirile de zi cu zi cât și visele ne sunt controlate nu numai de ereditate ci și de diferite reacții chimice. Suntem cu toții, mai mult decât am fi pregătiți să o recunoaștem, produsul indirect al dascălilor, al acelor oameni mai întotdeauna sacrificați pe altarul dăruirii, uitării de sine, îngăduinței, răbdării, toleranței. A trăi înseamnă a ști, a fi conștient, iar aceasta înseamnă a te afla sau a te fi aflat în școală, în bancă sau la
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
iar aceasta înseamnă a te afla sau a te fi aflat în școală, în bancă sau la catedră. Profesor dr. Tătaru Vasile, 2009 Doamna Toma Agripina Adesea mă gândesc la d-na profesoară Toma Agripina nu ca la un simplu dascăl, ci ca la un adevărat mentor spiritual; a îndrumat generații întregi de elevi, unii dinte ei, devenind, la rândul lor, profesori. Provenind dintr-o familie simplă, de oameni muncitori, d-na profesoară Toma (Iancu) Agripina, a demonstrat, pin viața dumneaei
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
natură, va crește și va ajunge om cu mintea întreagă, capabil de rațiune la măsura ei completă Mai discutabili sînt poate ideologii actuali care, invers decît Aristotel, apropie copilul de sclav, pentru a pleda eliberarea primului de sub tutela părinților, a dascălilor, a disciplinei, astfel încît el să-și poată exprima nestingherit personalitatea. în acest caz, libertatea e asociată cu o participare încă scăzută la rațiune, iar nu cu plenitudinea ei. Pentru grecii vechi însă, a fi liber nu însemna altceva decît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
experiența celorlalte țări, de colaborarea cu alte sisteme educative; va controla și asimila explozia informației, poate fi în mijlocul manifestărilor culturale de prestigiu; va percepe constructiv societatea de consum și principiile democratice. Un elev bine pregătit este și rodul muncii unui dascăl competent, deschis spre nou. Un stagiu de pregătire în străinătate reprezintă posibilitatea cunoașterii unor persoane cu aceeași pregătire, dar din medii sociale, politice și culturale diferite. Astfel, devine posibilă o comparație între sistemele de învățământ, între metodele de lucru folosite
Caleidoscop by Anca Aparaschivei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93246]
-
Portofoliul - metodă de evaluare complexă Înv. Gabriela Irimia S.A.M. Valea-Seacă, jud. Iași “Adevăratul dascăl este caracterizat prin aceea că mintea sa se mișcă în armonie cu mințile elevilor săi, trăind împreună dificultățile și victoriile individuale deopotrivă” (Jhon Dewey) Vocația învățământului modern este de a forma oameni capabili de a opera cu informații, de a
Caleidoscop by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93235]
-
1979), sugestive de altfel În contextul rândurilor de mai sus: Când Lumea-i Încă plină de mizerii Ne Întrebăm de ce mai sunt măturători?! Curat ei Își câstigă existența Ce-au Înglodat-o cei risipitori! Aduc cu această ocazie un omagiu dascălilor mei (din Roman, Bacău și Iași), care au știut să Îmi ofere tot ce au știut mai bine.
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Ioan ROBU-ȘTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93116]
-
a fi văzut idealul național de Întregirea neamului, realizat. Dar o luptă grea abia isprăvită, o nouă luptă Începe. Am realizat unitatea geografică și politică a neamului, trebuie să muncim fără preget să realizăm unitatea sufletească, spunea studenților săi influentul dascăl C. Dimitrescu-Iași. Acum, când elementele Împrăștiate sub diferite stăpâniri se găsesc la un loc, se deschide Înaintea noastră problema vieții acestui popor și a rolului ce e menit să joace În mijlocul popoarelor din Sud-Estul Europei ca factor cultural.” Și mai
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]