5,667 matches
-
și a dezvoltării capitalului în societatea românească. Național-comunismul reliefează, în schimb, latura națională a revoluției române, evidentă în lupta de eliberare națională. Cucerirea independenței de stat a României, proclamată în 1877 și obținută pe frontul de luptă în 1878, este decretată ca fiind "opera întregii națiuni", "rodul luptelor purtate timp de veacuri de înaintași, lupte care au culminat cu măreața victorie obținută în 1877 pe cîmpul de bătălie împotriva Imperiului otoman" (Hurezeanu et al., 1988, pp. 111, 120). Dobândirea independeței de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Curriculum Național redefinea coordonatele centrale pe care era construită memoria publică în literatura didactică. Reintroducerea manualelor alternative după o jumătate de secol de monopol statal incontestabil asupra discursului oficial asupra trecutului a pulverizat monofonia discursivă. În 1947 autoritățile comuniste au decretat principiul manualului unic, după ce întreaga tradiție didactică românească se construise pe principiul pluralității cărților școlare. Pluralizarea discursului despre trecut prin instituirea manualelor alternative a facilitat o deschidere interpretativă care a făcut posibilă glisarea dinspre paradigma celebrativ-eroică a cărei finalitate antropologică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la Iași, vine Revoluția. În ianuarie se adună sindicatul la Politehnică și se reiau listele. Blocurile erau cam gata de finisare și de predare. Aceiași oameni care m-au rugat să merg la tovarășul Nicu să le susțin cauza au decretat: "Doru Tompea? Nicușoristul ăsta?". Și m-au tăiat de pe listă! S. B.: Care oameni? D. T.: Tovarășa Stanciu, tovarășul Șerbescu și alți tovarăși. S. B.: Care s-au mutat acolo. D. T.: Da. În fine, asta a fost istoria. Atunci
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de mână cu tărie de parcă vroiau să se asigure că într-adevăr eu eram în fața lor. Laurențiu m-a condus la secretariat și acolo am fost primit în mod cu totul firesc, de parcă nu pătimisem nu de mult rușinoasa expulzare decretată de comisia din Cluj. Am fost înregistrat pe loc ca student în anul II, am primit repartizare la căminul studențesc și cartele de acces la cantină. Astfel, am redevenit student cu o întârziere de două luni, în urma intervenției unui pumn
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
vedeam cum din cînd în cînd ridica sacoșa la nivelul nasului, tușea mulțumit, avea o mină veselă și lumea îi părea frumoasă... Panem et circenses ofereau diriguitorii Romei antice plebeilor. O găină în oala fiecărei familii la sfîrșit de săptămînă, decretase Henric al IV-lea după vreo 16 secole... Ce mulțumire ușor de înfăptuit! *** Au trecut doi ani, cizmarul se odihnește în cimitirul "Eternitatea", iar eu veneam pe strada Stejar cu 20 de ouă luate din ultimele 30 aflate în magazin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
piatră. Macias se ține cu o mînă de abdomen. M-a spintecat, vipera. M-a omorît... Se prăbușește, cu ochii privind deja spre alte tărîmuri. După ce-și revin, cei doi martori o rup la fugă. O răfuială între mafioți, decretează poliția. Alfaro Mojena are patruzeci de ani, este burlac încă și dacă-l întrebi de ce-i burlac, răspunde invariabil: Cu femeile... este o chestie, dom'le. Și încă ce chestie, aprob, bînd paharul pînă la fund. Mi-au luat osul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
iosefiniste a continuat în direcția ordinelor călugărești, a mănăstirilor și a parohiilor. După ce, în anul 1781, ordinele călugărești au fost naționalizate, prin scoaterea lor de sub dependența străină, în special papală 28, la începutul anului 1782 Iosif al II-lea a decretat desființarea unora socotite a fi pur contemplative, ca și a ordinelor cerșetoare. Totodată, se decreta reducerea numărului de mănăstiri la scara întregului imperiu, iar prin ordinul împăratului din 11 martie 1782, averile și moșiile mănăstirești au fost secularizate, trecând în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1781, ordinele călugărești au fost naționalizate, prin scoaterea lor de sub dependența străină, în special papală 28, la începutul anului 1782 Iosif al II-lea a decretat desființarea unora socotite a fi pur contemplative, ca și a ordinelor cerșetoare. Totodată, se decreta reducerea numărului de mănăstiri la scara întregului imperiu, iar prin ordinul împăratului din 11 martie 1782, averile și moșiile mănăstirești au fost secularizate, trecând în administrarea așa-numitelor Fonduri religioase. Veniturile rezultate urmau a fi folosite pentru plata personalului ecleziastic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la Înalta Poartă, revoluționarii polonezi conduși de Denisko au fost nevoiți să se retragă din Moldova în Țara Românească și apoi în interiorul Imperiului otoman 207. Pe măsură ce pericolul care amenințase provincia a fost îndepărtat, la 6 iulie 1797, căpitanul Bucovinei a decretat desființarea corpului de voluntari bucovineni, voluntarii putând să se întoarcă la casele lor. În privința insurgenților polonezi, căzuți prizonieri în mâna corpului de voluntari, prin decretul Curții din Viena din 23 iulie 1797 se stabilea ca aceștia să fie judecați după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
celei conform căreia filiația este o legătură socială. Dreptul englez chiar ignoră noțiunea de paternitate socială : donatorul de spermă ar putea în mod legal să revendice copilul sau să fie obligat să-i asigure întreținerea. În Franța, codul lui Napoleon decretează că tatăl legal al copilului este soțul mamei ; el recuză deci paternitatea biologică exclusiv în favoarea paternității sociale : Pater id est quem nuptiae demonstrant, vechi adagiu pe care, în Franța, o lege din 1972 îl infirmă totuși, deoarece autorizează acțiunile în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de la Esop Încoace, dezvoltă un gen literar pe care-l detest sincer: fabula, cu o furnică harnică și un greier leneș etc. Bașca chiar Biblia cu ale sale animale curate și necurate. Un prădător ucide cu ferocitate? Nicidecum, căci Natura, decretând că și el trebuie să trăiască pentru că are un rost, acela de a Împiedica proliferarea „pașnicelor“ ierbivore, ba chiar grija pentru sănătatea acelora, luându-și drept tribut pe acelea bicisnice, a condamnat și interzis suferința, prin varii obiceiuri ale vânătorului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lui Goga este vibrantul laudatio, ilustrativ pentru prețuirea pe care o acordau ipoteșteanului marile spirite ale epocii: "Poezia lui Eminescu (...) e cel dintâi capitol din literatura românească ridicat la culmile producției universale (...) Cele două generații venite în urmă l-au decretat idolul lor. În afară de zguduitoarea influență literară exercitată pe de-a-ntregul, conștiința publică s-a diriguit la noi prin adevărurile lui (...) el e întâiul mare poet al intelectualității românești." Cât privește acuza lui Panait Istrati, potrivit căreia Eminescu ar fi vinovat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de forță, întemeietor de reviste și autor al unor articole de răsunet. Gazetarul englez Snow, care i-a luat primul interviu, relatează că Mao "Lasă o senzație de forță a destinului." Este omul care a întors pe dos esența marxismului, decretând rolul primordial al țărănimii în revoluție, și nu al clasei muncitoare. L-a înfruntat pe Stalin. A condus uluitorul Mare Marș, l-a înfruntat pe Chang Kai shi, a unificat China. Marile erori de după 1949 le poate explica, până la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
accesul anumitor categorii de state la tratatele multilaterale - sistem contrar principiului universalității tratatelor multilaterale generale - se consideră necesară formularea unei declarații, fără caracter de rezervă, în care să se reafirme principiul universalității convenției. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articolul 1 Se ratifica Convenția cu privire la relațiile diplomatice, încheiată la Viena la 18 aprilie 1961 Articolul 2 La depunerea instrumentului de ratificare a convenției menționate la art. 1 se va face o declarație cu următorul conținut: "Prevederile articolelor 48 și
DECRET nr. 566 din 8 iulie 1968 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la relaţiile diplomatice, încheiată la Viena la 18 aprilie 1961. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127310_a_128639]
-
a amenajamentului sau a regulamentului de exploatare, aceasta sub sancțiunea de a nu se considera că delicte silvice tăierile făcute de proprietar sau exploatator după expirarea acestui termen și pînă în ziua cînd amenajamentul sau regulamentul de exploatare se va decretă. În nici un caz nu va avea dreptul de defrișare. Articolul 5 Amenajamentul sau regulamentul de exploatare, odată decretat, nu se poate modifica decat după aceleași reguli și cu aceleasi forme în cari a fost făcut și numai la epoca de
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 27 februarie 1938 NOTĂ: Prin Înaltul Decret Regal nr. 900 din 20 februarie 1938, publicat în "Monitorul Oficial", partea I, nr. 42 din 20 februarie 1938, Regele Carol al II-lea decretează nouă Constituție a României, hotărînd supunerea ei lt; lt;Națiunii Române spre "bună știință și învoire" gt; gt;. În același număr al "Monitorului Oficial" sînt publicate: a) Proclamația Regelui Carol al II-lea către români, din 20 februarie 1938, prin
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
conținutul noii Constituții decretate și o supune "învoirii poporului român"; ... b) Înaltul Decret Regal nr. 901 din 20 februarie 1938, prin care poporul român a fost chemat în ziua de 24 februarie 1938 să se pronunțe prin plebiscit asupra Constituției decretate de Rege; ... c) Înaltul Decret Regal nr. 902 din 20 februarie 1938, prin care au fost numiți cei cinci membri ai Comisiunii pentru totalizarea rezultatului plebiscitului. ... Plebiscitul s-a desfășurat în ziua de 24 februarie 1938, fiind chemați la vot
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
este reprodus după "Monitorul Oficial", partea I, nr. 48 din 27 februarie 1938. CAROL AL II-LEA, Prin grația lui Dumnezeu și voință națională, REGE AL ROMÂNIEI, La toti de față și viitori, sănătate: Poporul Român dându-și învoirea, Noi decretam următoarea CONSTITUȚIUNE Titlul I Despre teritoriul României Articolul 1 Regatul României este un Stat Național, unitar și indivizibil. Articolul 2 Teritoriul României este inalienabil. Articolul 3 Teritoriul României nu se poate coloniză cu populațiuni de seminție străină Titlul ÎI Despre
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
oferea garanția cerută de partid. O frază dintr-un discurs al liderului partidului, din primăvara lui 1978, devenită lozincă, se transformase, probabil, într-o ,,indicație" nouă pentru cadriști. Dacă partidul e al muncitorilor, cadrele să fie promovate din rândul lor, decretase Ceaușescu cu puțin înaintea respingerii dosarului meu. M-am temut că mi s-au isprăvit forța și dorința de-a înnota împotriva valului. Fusesem continuu ,,pe linia" îndemnurile politice către autoperfecționare, dezvoltare a culturii generale și de specialitate. Și, totuși
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
din nucleul celor mai buni 4-5 copii din clasă. În afară de ușurința cu care am făcut față sarcinilor școlare, îmi plăcea să desenez. Aveam caiete întregi cu motive decorative pe care mama i le-a arătat și d-nei învățătoare, care a "decretat": "Are talent la desen!". Iar când în cursul clasei a patra au venit cadre didactice pentru a identifica talente pentru Liceul de artă, am fost remarcată și chemată la examenul de specialitate pentru admiterea în clasa a V-a. Înainte de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și explicită. Pentru moment însă, să reluăm firul subiectului nostru și să trecem în revistă celelalte principii formulate în actul Congresului de la Viena. După ce a stabilit coproprietatea riveranilor și libertatea de navigație pentru toate pavilioanele fără nici o distincție, Congresul a decretat uniformitatea drepturilor de perceput, independent de calitatea mărfurilor și fără a putea fi restabilite nicăieri drepturile de etapă, de port și de oprire* forțată (articolul 114). Iată condamnarea sistemului prohibitiv care domnea anterior și care a dăunat atât de mult
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
executivă considerată suficientă în Delta Dunării. Aceasta este marea operă îndeplinită de concertul european în 1856: operă de progres și civilizație, a fost totodată una de mare înțelepciune și mare previziune politică. Dacă Marile Puteri s-ar fi limitat să decreteze aplicarea la Dunăre a preceptelor fluviale proclamate în actul Congresului de la Viena din 1815, documentul în care ele ar fi consemnat această simplă declarație ar fi lăsat loc, la fel ca și actul în chestiune însuși, unor interpretări contradictorii și
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
recunoscute drept aplicabile la Dunăre. El a extins până la Galați puterile Comisiei Europene, căreia i-a atribuit dreptul de a elabora regulamentele de navigație, de poliție fluvială și de supraveghere pe parcursul fluviului de la Porțile de Fier până la Galați, și a decretat distrugerea fortărețelor existente pe malul drept al acestei părți a fluviului, precum și neutralitatea ei. Aceste măsuri indică într-un mod suficient faptul că Europa, recunoscând dificultățile care se opuneau continuării existenței Comisiei Riverane, create prin Tratatul de la Paris, ținea să
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
ar fi împiedicat deloc Austria să găsească, pentru supușii săi, în legile și în autoritățile Regatului României toată protecția pe care un stat civilizat o datorează străinilor stabiliți pe teritoriul său. Acum câțiva ani, câteva municipalități române de pe litoralul Dunării decretaseră, în virtutea autonomiei lor administrative și pentru a se îngriji de cheltuielile de poliție și de întreținere în porturi, o taxă de ancorare impusă vaselor care ar fi aruncat ancora în zona porturilor. Compania austriacă a depus plângere în fața tribunalelor române
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
dă forță de lege regulamentului pe care îl elaborase ea până la momentul când reglementările prevăzute în articolul 17 al Tratatului de la Paris ar fi fost consolidate printr-un acord comun și intrat în vigoare (art. 12), în sfârșit aceea care decretează independența Comisiei (art. 1) și neutralitatea operelor și instituțiilor sale (art. 21). Aceste dispoziții au fost din nou sancționate mai târziu de Conferința de la Londra din 1871 și au primit o nouă extensie prin Actul Adițional al Comisiei Europene, semnat
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]