5,649 matches
-
un țigan nu poate ajunge să ocupe cea mai înaltă funcție în stat: „Eu știu ca-n țară Moldovei uwiil e Răzvan, mă jur!/ Păcat că-i țigan.., La dracul.s- A‚sta-ri singuru-i cusur!“ Răzvan este însă hotărât să domneasca, „Negreșit, una din două: sau moarte, ori să domnesc!“, deși, de această dată, Vidra, care este însărcinată, are „o presimțire ciudată“ și-l sfătuiește să aștepte un moment mai potrivit. Răzvan își cheamă căpitanii și le spune să organizeze înlăturarea
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
localitate-centru de comună în Raionul Șoldănești, Republica Moldova. Parcani este situat la 4 km de gara Șoldănești. Pentru prima dată despre satul Parcani s-a menționat în anul 1560. Teritoriul unde se află astăzi satul Parcani era moșie mănăstirească. În cartea domnească a lui Alexandru Lăpușneanu se vorbește despre pămînturile unor sate, ce aparțineau mănăstirii Chipriana, tot acolo se amintește despre satul Alexinți, care a fost dăruit mănăstirii Chipriana de către Maria, fiica lui Spanciog. Treptat locuitorii satului Alexinți se mută cu traiul
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
august 1681. Cutremurul din 1738 din timpul domniei lui Constantin Mavrocordat a stîrnit panică și este menționat în mai multe surse. Cronicarul Constantin Dapontes scrie că în ziua de miercuri 31 mai la orele 3 și jumătate dimineața zidurile Palatului domnesc s-au crăpat; într-o însemnare grecească apare că în luna mai 1738 s-a întîmplat un „cutremur foarte cumplit” iar pe un ceaslov o altă însemnare menționează că în 31 mai, la ora 3 dimineața pămîntul s-a cutremurat
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
în 1793, podul de la Gorgani în 1794, podul de la Cotroceni în 1794, podul de la mănăstirea Sf.Ioan în 1795 . După inundația din 1814, pentru protejarea orașului, boierii hotărăsc „să se facă zăgaz țapăn umplut cu pămînt înalt de șase palme domnești și lat de doi stînjeni”. Suma necesară pentru această lucrare împreună cu terminarea șanțurilor de-a lungul Dîmboviței începute de pe vremea lui Alexandru Ipsilant se ridică la 12.135 de taleri ; suma urma să fie strînsă de la stăpînii care dețineau moșii
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
o parte din Temeleuți era stăpânit de răzeșii din sat. Dar dreptul acestora asupra pământului pe care-l stăpâneau va fi atacat foarte curând. Astfel, la 12 mai 1732, domnitorul Moldovei Grigore al II-lea Ghica a invitat la Divanul Domnesc pentru a judeca dreptul de proprietate asupra unei jumătăți a satului (partea de sus), pe de o parte pe preotul Lazăr și răzeșul Gheorghe Rusul împreună cu frații săi, iar pe de altă parte pe comisul Stroescu, care avea uricul acelei
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
pe comisul Stroescu, care avea uricul acelei moșii. Judecata urma să aibă loc până la 13 iulie, iar în caz de neprezentare "li s-a trimite om gospodu și-i va aduci cu cibote" (Ciubotă - Taxă percepută în trecut de slujitorii domnești de la împricinați, când erau obligați să se deplaseze până acasă la aceștia). Comisul Stroescu era feciorul jitnicerului Ioan Stroescu și tatăl șătrarului Gavril, al cărui fiu Ienache Stroescu s-a așezat în valea Moșani (probabil Moșeni), unde i s-au
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
prin Actul "de împărțeală" din 16 aprilie 1823. Despre neamul Panaite cunoaștem că erau români, de origine greacă, cu vechi tradiții culturale. Iordache Panaite a fost negustor la Iași. A stăpânit târgul Bălți de la 1766. A deținut dregătoria de paharnic domnesc. A fost căsătorit cu Maria Costaki, împreună cu care figurează ca ctitorii ai Catedralei vechi din Bălți și ai bisericii Uspeniei din mănăstirea Vorona (Bucovina). Fiul lor Alexandru (despre care cunoaștem că a decedat în 1819), a fost comis la Curtea
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
A fost căsătorit cu Maria Costaki, împreună cu care figurează ca ctitorii ai Catedralei vechi din Bălți și ai bisericii Uspeniei din mănăstirea Vorona (Bucovina). Fiul lor Alexandru (despre care cunoaștem că a decedat în 1819), a fost comis la Curtea domnească. În 1812 a intrat în supușenia Imperiului Rus, participând la adunarea nobilimii din 1814, figurând ca nobil și alegător și la 1818. A fost moșier la Căinarii Vechi, Heciu Vechi și Nou, Biliceni, seliștea Drochia, Mândâcul Nou, seliștea Șura și
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
edificiilor civile ale vremii se știe din păcate prea puțin. Casele de la Măgureni, construite între 1666 și 1667 de Păuna, soția spătarului Drăghici Cantacuzino, relevă faptul că și arhitectura de dimensiuni mai restrânse se orienta după modelul dat de reședințele domnești. Casele erau finisate foarte îngrijit, cu decorații în stuc de tip levantin, și aveau loggii de inspirație italiană. Aceste elemente vestice au pătruns probabil din Transilvania în Țara Românească. Atât recepția elementelor orientale cât și a celor nord-italiene a fost
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
două niveluri, deasupra unor pivnițe înalte. Soclul clădirilor include de obicei și parterul. Palatele au pe latura dinspre curte un foișor cu scară, pe latura dinspre lac o loggie. Dotate cu aducții de apă, cu băi și grupuri sanitare, reședințele domnești ofereau un confort nemaiîntâlnit până atunci. Exteriorul lăcașelor de cult corespunde prin decorul bogat iconostaselor din interior, împodobite dens cu reliefuri. Mănăstirile Horezu și Văcărești, tipice pentru ansamblurile brâncovenești, sunt orientate pe axa est-vest. În pictura epocii pătrund pentru prima
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
ridicată între anii 1812 și 1815 în acest loc, în stil neoclasic, cu un etaj și avea 25 de odăi, un număr impresionant pentru o locuință în Bucureștii acelei epoci. În 1837, casa somptuoasă a stolnicului Dinicu Golescu devine Curtea Domnească a lui Alexandru Ghica Vodă. Din 1859 până în 1866 aici a locuit domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza. Din 10 mai 1866 casa devine locuința domnitorului Carol I. După incendiul din 1926 care a distrus corpul central, devine necesară înlocuirea
Palatul Regal din București () [Corola-website/Science/305915_a_307244]
-
din Hristici pentru o bucată de loc. Judecățile pentru pămînt au continuat și în 1792, 1794 și 1799. Și întotdeauna răzeșii din Hristici au prezentat dovezi concludente. 1 iulie 1716. Satul Hristici e pomenit ca fiind un hotar cu locul domnesc al târgului Soroca. 1772-1773. Hristicii se aflau în Ocolul Nistrului de Sus al ținutului Soroca. Cel mai mare proprietar de pămînt era boierul Isacescul. 31 de case de locuit, 2 fețe bisericești, 27 de moldoveni liberi, 2 văduve (Moldova în
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
1386-1418). Cuviosul Nicodim a înființat la Tismana prima școală din țară de caligrafi și copiști de cărți bisericești în diverse limbi. Tot aici a funcționat prima școală de călugări învățați dintre care se recrutau viitorii episcopi, mitropoliți, dieci pentru cancelariile domnești și boierești. Aici s-au păstrat cele mai vechi documente începând cu sec. al XIV-lea care au pus bazele istoriografiei românești. Obiecte foarte valoroase au fost duse în Primul Război Mondial la Moscova spre păstrare. În anul 1406 a
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
Bratuseni în sprijinul Regimentului 203 din Divizia 76 Infanterie germană, care era atacat de blindate sovietice și se află într-o situație grea. Divizia 8 Infanterie, subordonată Corpului 30, a ieșit din capetele de pod de la Badarai, Chetris și Moară Domneasca, dar a fost oprită de comandamentul corpului, deoarece Divizia 198 germană aflată în flancul sau intampina greutăți. Subordonată aceluiași corp german, Divizia 13 a dus lupte la Sărată Nouă, iar ziua următoare a intampinat rezistente puternice la Marandeni. Batalionul III
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
îi era încredințată bolnița în care erau îngrijiți călugării bolnavi și bătrâni) și "bibliotecarul". În cultul ortodox, mănăstirea are în centrul de compoziție biserica, în jurul căreia se află construcțiile anexe: Uneori, din complexul unei mănăstiri face parte și o casă domnească (de ex. la a Probota sau a Horezu). Acest ansamblu este înconjurat, în general, cu ziduri de apărare (de exemplu Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea Dragomirna, Mănăstirea de la Brebu). La unele mănăstiri ortodoxe există și o bolniță (spital) cu un paraclis. O
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
de fapt de la neamul boierilor Burnăzești, care au ctitorit Biserica Ghencea în anul 1820. Totusi, se pare că în timpul domniei fanariote au apărut detașamentele de arnauți, alcătuite din mercenari de origine sârbă, greacă sau albaneză. Acești mercenari arnauți din alaiul domnesc aveau un comandat numit în limba turcă ghenci-aga, nume ce însemna șeful voinicilor, și de aici legătura cu numele cartierului aflat în Sud-Vestul Bucureștiului. Construcția blocurilor din zonă a început în anii '50. Fabrica de textile "Tricodava" și cea de
Ghencea () [Corola-website/Science/303440_a_304769]
-
de arme în timpul luptelor contra austriecilor din 1788 i-au adus un deosebit prestigiu fiind numit căpitan în oastea de țară întocmită de voievodul Nicolae Mavrogheni și "[...]l-au îmbrăcat cu caftan roșu și i-au dat și un cal domnesc, înșelat, înfrânat[...]" (dintr-o carte domnească a lui Nicolae Mavrogheni din 1788, astăzi dispărută). Șerban Măgheriu primește diverse funcții militare după război (căpitan de predați 1790, ceauș 1791, căpitan al plasei Amaradia 1795) fapt ce i-a adus unele facilități
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
din 1788 i-au adus un deosebit prestigiu fiind numit căpitan în oastea de țară întocmită de voievodul Nicolae Mavrogheni și "[...]l-au îmbrăcat cu caftan roșu și i-au dat și un cal domnesc, înșelat, înfrânat[...]" (dintr-o carte domnească a lui Nicolae Mavrogheni din 1788, astăzi dispărută). Șerban Măgheriu primește diverse funcții militare după război (căpitan de predați 1790, ceauș 1791, căpitan al plasei Amaradia 1795) fapt ce i-a adus unele facilități la plata diverselor dări către domnie
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
cu caracter moralizator. În anul 1838, moare mama sa, Tomaida. Rămânând singur pe lume, decide să se căsătorească din nou, de data aceasta cu o tânără de numai 18 ani, pe nume Ecaterina, fiica Aniței a lui Asanache, fost vinicer domnesc. În ciuda opoziției părinților, care vedeau diferența mare de vârstă dintre cei doi (26 de ani), căsătoria a avut loc la data de 10 februarie 1840, naș fiindu-i pitarul Tudorache Sfetescu. În această perioadă de revenire la normalul vieții de
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Craiova, Gheorghe Magheru a fost lăsat la mânăstirea întărită de la Tismana pentru asigurarea ariergărzii, împreună cu fratele și cu vărul său, Papa Vladimirescu, fratele lui Tudor Vladimirescu. Împreună cu alți panduri din subordine, s-au ținut de răzbunări împotriva boierilor și slujbașilor domnești. Aflând de faptele lor, Tudor Vladimirescu a decis să-i aducă lângă el. După moartea lui Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru a mai haiducit câțiva ani, apoi a fost înrolat în armată, unde a fost avansat rapid în grad datorită calităților
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
activitate de organizare a noului regim politic. La acea dată Alexandru Ioan Cuza, domnitorul României, a fost silit să abdice, ca urmare a conjurației pregătite de coaliția dintre conservatori și liberal-radicali ("monstruoasa coaliție"). Puterea a fost preluată de o locotenență domnească (Lascăr Catargiu, Nicolae Golescu și colonelul Nicolae Haralambie). În primele zile ale lui aprilie a avut loc plebiscitul prin care prințul Carol I (nesosit încă în țară) era proclamat domn al României. În articolul politic Liberalii și conservatorii, Caragiale face
Grand Hôtel „Victoria Română” () [Corola-website/Science/300011_a_301340]
-
cel poreclit Negru (care zidise și biserica). Acesta, de cum a fost înștiințat, a pornit îndată cu mult alai, cu făclii și cu tămâieri, mergând către Dunăre și a adus sfintele ei moaște în Țara Românească. Le-a așezat în Biserica Domnească, în orașul Argeș. Acolo au stat sfintele ei moaște până la zidirea Mănăstirii Curtea de Argeș de către Neagoe Basarab. Aici au fost mutate, iar acum se află în Paraclisul Mănăstirii Curtea de Argeș. Și acolo fiind, face multe minuni, dând tămăduiri de tot felul de
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
s-a născut la Roman în15.06.1887 din părinții Ioan și Ecaterina Gheorghiu. A decedat la Ploiești în 04.12.1963. De profesie institutoare, a fost mult timp directoare a Școlii de Băieți nr.1 din Ploiești, fosta Școală Domnească. Personalitate puternică, atașată valorilor spirituale românești. Istoria familiei Eugeniei se pierde în negura timpului. Ascendenții au fost în majoritate preoți și profesori.S-a înrudit prin alianță cu familia academicianului G.T.Kirileanu din Holda-Broșteni și cu cea a lui Gala
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
și a culturii gastronomice (renunțarea parțială la bucătăria greco-turcă în favoarea bucătăriei ruse și occidentale), prin scrierea unei istorii de care românii să fie mândri și prin crearea unei literaturi naționale (de unde îndemnul impetuos al lui Ion Heliade-Rădulescu, membru al locotenenței domnești de la 1848: "scrieți, băieți, numai scrieți!"), etc. Astfel, de la Revoluția Franceză și în special de la revoluțiile din 1848 până în prezent, în cadrul sistemelor educaționale s-au permanentizat tensiunile pricinuite de tentativele unora de a crea o nouă cultură și de eforturile
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
și centrală termică proprie. Vechea cetate a Moldovei - Iașul - a excelat din cele mai vechi timpuri și în plan juridic, aici fiind organizată una din primele Curți de Apel - ca instituție judiciară autonomă, desprinsă din sistemul feudalismului târziu al Divanului domnesc. Referiri concerte la existența unei curți de apel, ca instanța judecătorescă de grad superior, în structura organizatorică din acel timp, se găsesc în arhivele ultimului sfert de veac XVIII, când Grigore Ghica Vodă, domnul martir al Moldovei, organizeaza în 1776
Curtea de Apel Iași () [Corola-website/Science/314585_a_315914]