6,873 matches
-
Steinhardt, mai ales când acesta procedează incorect. Eroarea lui e cu atât mai primejdioasă cu cât a făcut numeroși pui în publicistica postrevoluționară. Un citat din Barbara W. Tuchman mi se pare că ar putea fi util aici: „Carol a domnit într-o perioadă de dezastre, însă, în toate timpurile de acest fel, rămân locuri neatinse, pline de frumusețe și joc, muzică, dans, iubire și muncă. În vreme ce, în timpul zilei, norii de fum și, în timpul nopții, lumina flăcărilor indică orașele ce ard
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și falsă teoria că totul în lume se decide numai prin raportul de forțe. În teoria aceasta nu cred decât imbecilii, impotenții morali, idolatrii, adoratorii minciunii. Exaltarea energiei și dominației, a pretinsei „vitalități”, nu duce decât la pustiirea vieții. Unde domnește forța, dragostea nu există. Unde domnește forța, nimic nu există. Decât neadevărul. Cine e refractar la retorica forței, acela, vulnerabil desigur, e invincibil. Dacă e vorba de forță, aceasta e cea adevărată. Eugen Ionescu a arătat-o în Rinocerii și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lume se decide numai prin raportul de forțe. În teoria aceasta nu cred decât imbecilii, impotenții morali, idolatrii, adoratorii minciunii. Exaltarea energiei și dominației, a pretinsei „vitalități”, nu duce decât la pustiirea vieții. Unde domnește forța, dragostea nu există. Unde domnește forța, nimic nu există. Decât neadevărul. Cine e refractar la retorica forței, acela, vulnerabil desigur, e invincibil. Dacă e vorba de forță, aceasta e cea adevărată. Eugen Ionescu a arătat-o în Rinocerii și a spus-o în zeci de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
un evantai semantic foarte larg, mergând în descreștere : rege, figură de cărți de joc, („crai de tobă”), bărbat falnic, berbant, derbedeu (acesta fiind înțelesul din sintagma „crai de Curtea Veche” și vine tocmai de la dezmățul lor impudic în ruinele curții domnești). Pașadia cunoștea istoria și știa sensul acestei „însoțiri de cuvinte”, care, spune el, „lasă pe jos - curtenii calului de spijă - cu aceiași însemnare, din vremea lui Ludovic al treisprezecelea” (s.n.). Radu Albala explică (în Luceafărul, nr. 9/1985) cine erau
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
am convocat la această ședință fulger... Se îneacă... deoarece s-au întâmplat niște evenimente neprevăzute... Rumoare în sală. Nu vă neliniștiți! Totul este sub control! Organele de partid și de stat au luat toate măsurile pentru ca ordinea și liniștea să domnească la toate nivelurile. Tușește nervos! Aveți grijă ca și la comunele pe care le conduceți să fie totul sub control. Nu părăsiți sediile.! Faceți de gardă prin rotație, împreună cu secretarul cu propaganda, cu vicepreședintele și cu secretarii de comitet de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
au făcut nenumărate reforme administrative care s-au perfecționat tot mai mult una de alta pentru buna deservire a locuitorilor. Din noianul evenimentelor istorice ale județului amintim pe cele mai cunoscute: între anii 1380-1384, Petru Mușat ridică la Hârlău curtea domnească „Margareta”. Domnitorul Alexandru cel Bun atestă Iașul ca târg în anul 1408. în anul 1422, locuitorii de pe teritoriul județului Iași au luat parte la lupta împotriva cavalerilor teutoni, iar mai târziu în 1475 la Podu Inalt-Vaslui, remarcându-se prin faptele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în Moldova pe pașa Skender spre a restabili ordinea. Se dă luptă la Dracșani Sulițoaia, turcii alungă pe poloni, o iau în robie pe Doamna Elisabeta Movilă cu fiii ei și-l pune în scaunul Moldovei pe Radu Mihnea, care domnește între anii 1616-1619. Dintre monumentele vremii,amintim: schitul Balș, ridicat în anul 1430 de către Toader Balș, din Frumușica, pe când domnea Alexandru cel Bun; bisericile din Botoșani Uspenia și Sfântul Gheorghe; biserica Sf. Nicolae din Coșula; biserica de la Ștefănești, construită în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
iau în robie pe Doamna Elisabeta Movilă cu fiii ei și-l pune în scaunul Moldovei pe Radu Mihnea, care domnește între anii 1616-1619. Dintre monumentele vremii,amintim: schitul Balș, ridicat în anul 1430 de către Toader Balș, din Frumușica, pe când domnea Alexandru cel Bun; bisericile din Botoșani Uspenia și Sfântul Gheorghe; biserica Sf. Nicolae din Coșula; biserica de la Ștefănești, construită în stil muntenesc în anul 1616 și multe altele. Tot gândind și depănând din caierul vremii, torcând amintiri, trenul trece peste
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mișca, se făcea în Principat, era făcut cu știrea stăpânirii, iar stăpânirea era „BOIERIMEA” mare, mică, ea conducea după bunul său plac, adică era o politică a celor ce aveau averi, lucru ce le dădea dreptul de a dispune cine domnește, cum și cât domnește. Odată cu reformele vremii, prin secolele XVIII și XIX, venind mulți străinași, mai ales de peste Prut, (din cauza evenimentelor din Rusia și Ucraina, ca și intervenția armatei ruse în Moldova), prin anii 1865-1890 aceștia au cerut să se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
au făcut nenumărate reforme administrative care s-au perfecționat tot mai mult una de alta pentru buna deservire a locuitorilor. Din noianul evenimentelor istorice ale județului amintim pe cele mai cunoscute: între anii 1380-1384, Petru Mușat ridică la Hârlău curtea domnească „Margareta”. Domnitorul Alexandru cel Bun atestă Iașul ca târg în anul 1408. în anul 1422, locuitorii de pe teritoriul județului Iași au luat parte la lupta împotriva cavalerilor teutoni, iar mai târziu în 1475 la Podu Inalt-Vaslui, remarcându-se prin faptele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în Moldova pe pașa Skender spre a restabili ordinea. Se dă luptă la Dracșani Sulițoaia, turcii alungă pe poloni, o iau în robie pe Doamna Elisabeta Movilă cu fiii ei și-l pune în scaunul Moldovei pe Radu Mihnea, care domnește între anii 1616-1619. Dintre monumentele vremii,amintim: schitul Balș, ridicat în anul 1430 de către Toader Balș, din Frumușica, pe când domnea Alexandru cel Bun; bisericile din Botoșani Uspenia și Sfântul Gheorghe; biserica Sf. Nicolae din Coșula; biserica de la Ștefănești, construită în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
iau în robie pe Doamna Elisabeta Movilă cu fiii ei și-l pune în scaunul Moldovei pe Radu Mihnea, care domnește între anii 1616-1619. Dintre monumentele vremii,amintim: schitul Balș, ridicat în anul 1430 de către Toader Balș, din Frumușica, pe când domnea Alexandru cel Bun; bisericile din Botoșani Uspenia și Sfântul Gheorghe; biserica Sf. Nicolae din Coșula; biserica de la Ștefănești, construită în stil muntenesc în anul 1616 și multe altele. Tot gândind și depănând din caierul vremii, torcând amintiri, trenul trece peste
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mișca, se făcea în Principat, era făcut cu știrea stăpânirii, iar stăpânirea era „BOIERIMEA” mare, mică, ea conducea după bunul său plac, adică era o politică a celor ce aveau averi, lucru ce le dădea dreptul de a dispune cine domnește, cum și cât domnește. Odată cu reformele vremii, prin secolele XVIII și XIX, venind mulți străinași, mai ales de peste Prut, (din cauza evenimentelor din Rusia și Ucraina, ca și intervenția armatei ruse în Moldova), prin anii 1865-1890 aceștia au cerut să se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
timpuriu, În 1865 ocupând prima sa funcție, aceea de auditor la Consiliul de Stat, fiind numit de Cuza la propunerea cumnatului său, Theodor Rosetti. A luat parte la lovitura de stat de la 11 februarie 1866, aflându-se În curtea palatului domnesc Împreună cu ceilalți conspiratori. Nu a făcut-o din motive personale, deoarece nu avea ce-i reproșa domnului Unirii, ci din considerente politice, plecând de la convingerea că trebuia impulsionată dezvoltarea statului, trebuia asigurat un nou cadru politic pentru a fi posibilă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de la Țibănești, alături de bunici, părinți și fiul său mort În timpul războiului, Într-un sarcofag de marmură imitat după cel al lui Scipione Africanul de pe Via Appia de lângă Roma, având săpate pe laturi două maxime ale lui Schopenhauer: „Când pretutindeni domnește greșeala adevărul Își ridică privirea, către zeul său ocrotitor: «Timpul», care-l Îndeamnă spre biruință, a cărui batere de aripi este Însă atât de largă și de Înceată, Încât omul moare Înainte de a o vedea Împlinită”. „Acel ce caută a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
care erau toate asemănătoare, supuse unei prevederi legislative stricte) din copilăria mea. Nu înțelegeam din ce cauză această instituție, care era totuși "comericală", părea mai degrabă o mică biserică și impunea un comportament deosebit, un ritual; în farmacie "vânzătorii" erau domni și doamne care se bucurau de un respect neobișnuit; știam că trebuie să fim cu dânșii la fel de politicoși cum se cuvenea să fim cu profesorii. Bineînțeles, în farmacie te descopereai, îți supravegheai ținuta și limbajul, păstrai în mod riguros rândul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
bolnavi, precauția față de femei, împărțirea rațiilor și a prăzilor după ranguri și vechime, alegerea șefilor, reglarea diferendelor, ordinea pe punte, modurile de pedepsire) după bunul său plac, dar, oricum, era preferabilă această echitate inventată și votată periodic regulilor stricte care domneau pe o navă regală. Acolo exista ierarhia castelor (ofițerii erau, în majoritate, aristocrați) și orice insolență se biciuia ceremonios la bustul gol cu celebra pisică cu nouă cozi sau chiar se pedepsea cu spân zurare, conform delictelor înscrise în regulile
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
construct estetic în care survine o autoreflectare deformată a realității, o utopie. Ea mediază între ideile generale, majore, principale, și cele empirice, secundare 17. În acest fel, literatura restaurează marginalitatea considerată secun dară și creează diferențe frumoase prin texte unde domnește autonomia detaliilor parazitare. Ele sunt salutare într-o realitate înțepenită, pretins definitivă, care nu se mai îndoiește de ea însăși și de valorile ei. Așa devine literatura și un agent al progresului, nu doar un spațiu defulant : literatura tinde să
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
un construct estetic în care survine o autoreflectare deformată a realității, o utopie. Ea mediază între ideile generale, majore, principale, și cele empirice, secundare. În acest fel, literatura restaurează marginalitatea considerată secun dară și creează diferențe frumoase prin texte unde domnește autonomia detaliilor parazitare. Ele sunt salutare într-o realitate înțepenită, pretins definitivă, care nu se mai îndoiește de ea însăși și de valorile ei. Așa devine literatura și un agent al progresului, nu doar un spațiu defulant : literatura tinde să
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
n-a lăsat niciodată vreo hârtie pe a doua zi”. Secretul era foarte simplu: continuitate și metodă, impuse mie însumi; dar aceste două calități minore în fond, lipsesc în genere Românilor și aceasta este în mare măsură pricina haosului ce domnește în administrația noastră publică. Tot în această privință îmi face mare plăcere să amintesc cuvintele Directorului Contabilității, Stancu. La părăsirea Ministerului, când i-am spus în glumă: „Ei, acum ești și dta fericit, căci scăpați de mine!”, mi-a răspuns
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fi îngăduit să-și mărească imperiul colonial în dauna lui Hailé Selassié . Discutând principial, firește că anexarea Abisiniei de către Italia era un act de forță militară, împotriva libertății unui popor, chiar dacă această libertate era practic suprimată prin regimul sclaviei ce domnea în Abisinia. Judecând însă politic (și chiar moral) acest episod, cine ar putea susține că tocmai Anglia și Franța erau indicate să ia apărarea unei țări sălbatice, când ele stăpânesc popoare de înaltă cultură spirituală, mult mai apte de a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Păcurariu), în satul Stulpicani, care în acel timp făcea parte din județul Câmpulung Moldovenesc, actualmente comuna Stulpicani, județul Suceava. Vatră veche românească ce merge pe firul istoriei până la Ștefan cel Mare și Sfânt, atestat documentar într-un uric de danie domnească din anul 1.488, satul Stulpicani avea la vremea nașterii viitorului mitropolit 2.380 de locuitori și 428 de case, aproape o treime dintre săteni vorbind limba română, iar restul, cei mai mulți dintre ei, vorbeau germană. La fel, o treime erau
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
a putea vedea care era crezul lui Nectarie Cotlarciuc cu privire la relațiile dintre Biserici și confesiuni, este necesar a se reda câteva aspecte și fraze memorabile din această cuvântare: „În veci rămân adevărate cuvintele Sfintei Scripturi: iubirea zidește, ura distruge. Iubirea domnea în timpul clasic al creștinismului [...]. Cât de frumos era când...cei bogați și puternici ai țării se alăturau celor sărmani și se ajutau reciproc! Ce înălțător era când împărații puneau să se poarte crucea în fruntea oștirilor, având credința că în
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
1923, apare în paginile revistei, Pastorala de Crăciun a lui „Nectarie, din mila lui Dumnezeu Episcop al Cetății - Albe, Ismail, Tuturor Ortodocșilor Creștini din Eparhia noastră dela Dumnezeu har, iar dela Umilința noastră binecuvântare”. Printre altele, mitropolitul spunea: „Bucurie mare domnește astăzi peste tot pământul locuit de ortodocși...ne aduce aminte de începutul mântuirei [...]. În aceste momente de amintiri dulci de mântuire Eu ca Episcop nu pot lipsi din mijlocul vostru [...]. În ziua de astăzi, ca și pe timpul Mântuitorului nostru domnește
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
domnește astăzi peste tot pământul locuit de ortodocși...ne aduce aminte de începutul mântuirei [...]. În aceste momente de amintiri dulci de mântuire Eu ca Episcop nu pot lipsi din mijlocul vostru [...]. În ziua de astăzi, ca și pe timpul Mântuitorului nostru domnește nemoralitatea, lipsa de credință și răutatea care se poate asemăna cu răutatea și necredința lui Irod [...]. Bogatul nu e mulțumit, săracul se tânguie, stăpânul se plânge asupra slugei...lucrătorul nu e mulțumit cu prețul lucrului, gospodarul cu prețul recoltei. Lumea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]