5,533 matches
-
i tineri, mai ales cei educa? i, identificau exercitarea acesteia cu regimul politic. Ignorat, tineretul s? a �ntors �mpotriva acestui regim politic, c? ut�nd ceva cu totul nou. �n perioada aceasta ? i tot mai mult dup? aceea, Iorga ? i?a pierdut credin? a. Nu �n democra? ie, ci �n revelă? ia institu? iilor democrate occidentale pentru problemele Rom�niei11. Dar Iorga sus? inea acum c? dreptul poporului de a participa la via? a politic? presupunea: 1)�cunoa? terea contururilor generale ale lumii ? i 2)ʔn? elegerea solu? iilor de moment
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
instincte excelente, care contemplă spectacolul ? i exercitarea democra? iei �n Rom�nia. Carol a fost proclamat rege, iar fiul s? u, prin? ul Mihai, a devenit �Mare Voievod de Albă Iulia�13. Au existat discu? îi privind o perioad? de tranzi? ie a unei regen? e. Iorga a recomandat un guvern sub conducerea Mare? alului Prezan 14. �n loc de aceasta, a urmat o continuare a guvernului Na? ional??? r? nesc sub conducerea lui G.�G.�Mironescu, care a fost cur�nd �nlocuit de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga sim? ea c? rolul lui era s? realizeze acest lucru. Juca oare ego? ul lui Iorga vreun rol �n aceast? ? coal? a g�ndirii? Sau era vorba de ambi? ia lui �de a sluji Rom�nia�? Iorga nu avea nici o ambi? ie personal?: ego? ul lui era s? slujeasc? Rom�nia �n singurul mod de care era �n stare, ? i acesta era modul s? u. Maniu ? i Mihalache aveau s? devin? �n anii �n care aveau s? vin? un obstacol pentru Iorga, ceea ce a dus la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Maniu. Dup? p? rerea lui Iorga, �Maniu vrea s? devin? pre? edintele unei republici solemne ? i inoperative�, cu Mihalache �n umbră gulerului budapestan, elegant ? i ? eap? n al lui Maniu 18. Atunci c�nd Maniu a afirmat c? �ntr? o democra? ie �regele domne? te, dar nu guverneaz? �, Iorga a replicat: �Acest lucru este �mpotriva tradi? iei istorice a rom�nilor. Rom�nia ? i?a avut �ntotdeauna conduc? torii ei�. Dup? cum vedem, g�ndirea lui Iorga evolua spre o monarhie autoritar? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
v?am convins! �22 Maniu va deveni cur�nd unul dintre oamenii pe care Iorga �era �nc�ntat s?? i urăsc? �. �n octombrie 1930, Maniu a demisionat din cauza �ntoarcerii �n ? ar? a Magdei Lupescu. Profesorul Hugh Seton? Watson a dat o defini? ie clasic? a gre? elilor politice ale lui Maniu: �Moralitatea sexual? burghez? este probabil mai pu? în apreciat? �n Rom�nia dec�ț �n orice alt? parte a continentului. Nu era solu? ia corect? pe care s? se bazeze �ntregul conflict dintre democra? ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga nu a men? ionat niciodat? numele ei, de? i f? cea aluzii indirecte, stigmatiz�nd situa? ia de la Palat �n cursurile sale. Comenta violent fă?? de membrii familiei sale consecin? ele prezen? ei Lupeasc? i, dar nu acordă niciodat? aten? ie persoanei ei fizice �n timpul vizitelor lui la Palat. Chiar ? i antisemitul Goga �i f? cea curte Magdei Lupescu, pentru c? altfel nu putea supravie? ui politic. Numai generalul Antonescu a avut suficient caracter că s? nu se preteze la acest lucru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
va duce nu numai la nimicirea civiliza? iei, ci ? i la lucruri ? i mai rele. Trebuie g? sit un r? spuns acceptat de to? i, dar nu pe linia propus? de ru? i. Omenirea trebuie s? g?seasc? o solu? ie (mai ales Rom�nia) f? r? s? prejudicieze pe nimeni, f? r? s? imite cu nes? buin?? forme str? ine�26. Indiferent dac? se refer? la economie sau la societate, Iorga r? m�ne �n primul r�nd istoric. Dar, pe m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a replicat acestui pamflet că de obicei, d�ndu? l �n judecat? pe autorul lui pentru def? imare ? i calomnie. Ziarul vienez �Welt am Montag� afirmă c? Iorga ar fi fost mituit de Deterding. Iorga a r? spuns prompt la aceast? acuză? ie d�nd ziarul �n judecat? pentru calomnie. Ziarul liberal bucure? tean �Viitorul� a luat partea lui Tzigara-Samurca? �n permanentul conflict al acestuia cu Iorga. Iorga a reac? ionat la aceste articole d�ndu?? i teatral demisia din postul de rector al Universit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a dus ulterior la apogeu. S?ar putea spune c? la at�ț se rezum? politică. La Washington era numit �moralitate de circumstan?? �. �n Rom�nia �ns? , ponderea acestui fel de politizare reducea via? a politic? ? i constitu? ional? la o agită? ie steril?. Franz Borkenau precizeaz? c?, fie c? este vorba de America Latin? , de Rusia, Spania, Polonia (sau, de altfel, de Rom�nia), condi? ia preliminar? (?i nu singură) a unei democra? îi operante era existen? a unei clase de mijloc sau, ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iva jurnali? ți de scandal s? declan? eze o alt? campanie �mpotriva lui Iorga, Metes, Munteanu? R�mnic, Hamangiu ? i a altor prieteni ai lui Iorga. S�nt indicate ? i sursele de unde ace? tia urmau s? fac? rost de muni? ie pentru campanie ? i s? ob? în? ajutor de la al? i jurnali? ți de aceea? i teap?. Argetoianu trebuia s? fie ? inut la curent ? i s? avizeze textul (textele) articolului (articolelor) �nainte de publicare. Articolele urmau s? fie publicate pe prima sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai multe mijloace 54. Iorga era acum aliat cu liberalii lui Ducă, cu care ulterior a intrat �n divergen?? , form�nd a? a?numită �Uniune na? ional? �. Iorga era sprijinit ? i de Partidul German, de Partidul Ucrainean ? i de liga anticurop? ie �Vlad?? epe? �. Argetoianu a avut grij? s? ob? în? rezultatele dorite. Alegerile au avut loc la �nceputul lunii iunie. Uniunea Na? ional? a ob? inut mai mult de 40% din voturi, asigur�ndu?? i astfel o majoritate confortabil?. Multe dintre mandatele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai mult de 40% din voturi, asigur�ndu?? i astfel o majoritate confortabil?. Multe dintre mandatele �Uniunii na? ionale� erau completate conform principiului corporativ. Dup? alegeri, comuni? ții, care candidaser? �n cadrul �Blocului ?? rănilor ? i Muncitorilor�, au fost elimina? i din administra? ie printr? un vot al Camerei care le invalida mandatele. Toate acestea erau �n discordan?? cu promisiunea repetat? a lui Iorga c? va accepta puterea numai dac? va beneficia de sprijinul poporului. Iorga l? a f? cut senator pe Sadoveanu, descoperirea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din partea cercurilor democrate, exacerbate de felul �n care dirijase Argetoianu alegerile. Argetoianu a f? cut vizite �n Fran? a �n calitate de ministru de finan? e, fiind �nt�mpinat la Paris cu ezit? ri, dubii, rezerve ? i ne�ncredere. �Am fost sub domină? ie turceasc? ? i german? , iar acum s�ntem sub domină? ia b? ncilor str? ine! Spune? i?ne, pentru ce sum? ne? a?i cump? raț? � a explodat el. A primit un r? spuns dat cu s�nge rece: francezii considerau c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la �nceputul anului 1919 la Media? , hoț? r�se integrarea de bun? voie a acestora �n Rom�nia Mare. Pozi? ia lui Iorga era clar? ? i identic? cu aceea a tuturor rom�nilor: minorit?? ile puteau primi drepturi ? i privilegii �n func? ie de loialitatea lor fă?? de statul rom�n. Dup? ce a devenit prim? ministru, Iorga a continuat s??? i ? în? cursurile �n Rom�nia, la Sorbona, la ? colile lui din Fran? a ? i Italia ? i �n alte p? r? i ale lumii 64
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
15 martie 1932, �nchiderea universit?? îi. �n spatele acestor tulbur? ri studen? e?ți se află Legiunea, care va interveni �n mod decisiv �n politică Rom�niei �n anii 1932? 193365. Iorga avea probleme ? i cu studen? îi comuni? ți, care fondaser? o asocia? ie autointitulat? a �studen? ilor s? răci�. A anun? at prompt poli? ia, dar C.�C.�Giurescu a fost cel care a jucat un rol activ, cer�nd s? se ia m? suri �mpotriva liderului studen? ilor comuni? ți, un oarecare Peretz
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ceal? ? i comport�ndu? se scandalos. Iorga urm? rea inflexibil politică extern? a Rom�niei �n perioadă interbelic? , cer�nd respectarea tratatelor �ncheiate ? i men? inerea statu? quo? ului. Dar simpatiile platonice ale Occidentului se �ndreptau spre Maniu ? i spre democra? ie. Odat? ajuns prim? ministru, editorialele lui Iorga au ajuns s? fie sinonime cu politica Rom�niei. Cu Fran? a! Al? turi de Fran? a!73, editorializa el. Demonstra oare acest lucru simpatiile lui puternice fă?? de Fran? a? Sau principiul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
inoritate prietenoas? �. A declarat totu? i limpede c? Rom�nia le putea oferi armenilor numai sprijin moral, pentru c? bunele rela? îi cu Turcia erau de interes na? ional pentru rom�ni76. S?a �nregistrat �n ace? ți ani o oarecare evolu? ie pozitiv? a rela? iilor dintre Rom�nia ? i Ungaria. Fostul prim? ministru al Ungariei ? i mare om de stat, contele Istvan Bethlen (descendent al mării familii din Transilvania), a vizitat Rom�nia ? i a �ncercat s? g?seasc? un oarecare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
numeros la Ateneu, unde, de fă?? fiind ambasadorul Statelor Unite, l? a omagiat pe �generalul cet?? ean�, prezent�ndu? l pe George Washington drept un exemplu demn de urmat de orice ț�n? r rom�n81. Iorga a luat permanent pozi? ie �mpotriva legaliz? rîi jocurilor de noroc, a avortului ? i �mpotriva concesion? rîi serviciilor telefonice unei companii str? ine (americane)82. A r? mas �n continuare incapabil s? suporte critică, chiar ? i �n anii Depresiunii. Orice critic? era considerat? de el �o campanie de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iva oameni adună? i �n fă? a casei sus? ineau c? fusese cump? raț? din banii primi? i că mit?. Iorga �? i amintea cu indignare c? remarcile acestor lep? d?turi erau rostite �n auzul copiilor mei! � Tot la Mangalia, o delegă? ie de ? omeri a f? cut apel la Iorga. C�? iva dintre ace? tia au strigat c? s�nt dispera? i. Iorga, impulsiv cum era, le? a replicat: �n cazul acesta, nu trebuiau s? vin? la casa lui, ci s??? i continue
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? reduc? salariile propor? ional. Rist i? a spus c? dac? salariile nu erau pl? țîțe, consecin? ele vor fi dezastruoase. �Orice alternativ? este mai bun? dec�ț moartea pacientului�. C�teva zile mai ț�rziu, Iorga a aflat c? , gra? ie unei alte dezam? giri din partea lui Argetoianu, nici m? car soldă? îi ? i ofi? erii din armat? nu?? i primiser? soldă. Dat fiind c? regele Carol era de acord cu m? șurile propuse de Rist, la sf�r? ițul lunii mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
administra? ia să ? i urm? rile acesteia: Credin? a mea, cuprinz�nd discursurile ? inute de Iorga �n timpul campaniei sale electorale ? i programul pe care inten? iona el s?? l transpun? �n via??. Istoria guvernului Iorga este prezentat? �n Doi ani de restaura? ie. Cea de a treia carte, Isprava, se refer? la perioada de dup? guvernarea să, adic? la revenirea la putere a partidelor. C?r? ile acestea demonstreaz? c? Iorga era extrem de afectat de e? ecul s? u. Era poate dobor�ț, dar nu se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
editorializa el �n aceste zile: ��n sistemul sufragiului universal, dl Mihalache este cu adev? raț un om mare�. Pe m? sur? ce zvonurile despre lucr? turile colonelului Marinescu deveneau tot mai alarmante, Iorga a scris un editorial ? fichiuitor intitulat Sf�nta corup? ie. Sim? ind probabil incongruitatea rolului s? u, Iorga �ncepea prin a sublinia c? locul colonelului Marinescu era �n cazarm? , iar al lui la universitate. F? r? a lua deloc pozi? ie fă?? de faptul dac? acuză? iile aduse colonelului Marinescu erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ional??? r? nesc. Iorga a sugerat c? p�n? ? i Maniu trebuie s? fi fost implicat, dar acest lucru nu a fost dovedit niciodat?. Toate acestea se ad? ugau unui efect demoralizator care a spulberat p�n? ? i acea slab? credin?? �n democra? ie care mai r? m?șese. Comunismul sovietic nu a fost niciodat? at�ț de popular că �n anii �30. Aceasta ar putea fi adev? raț pentru Occident, care era mult mai departe de stalinism dec�ț Rom�nia ? i Polonia. Este greu de crezut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu siguran?? c? nu a f? cut? o. Rom�nii au tras concluziile �n diverse moduri, dar puternicele resentimente �mpotriva regimului politic �ntre? inut de problemele nerezolvate exacerbate de criz? au dus la intensificarea f? r? precedent a radicalismului. Dezordini cu totul ie? ițe din comun provocate de st�nga radical? au avut loc �n februarie 1933. Tulbur? rile de st�nga pe scar? larg? erau o rărițate �n Rom�nia. Muncitorii din industria petrolier? de la Ploie? ți au declarat grev? , grevele extinz�ndu? se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
inten? ia corpului studen? esc de a face grev? , cer�nd instituirea Numerus clausus? ului. S?a �ntors imediat �n ? ar? ? i a preluat conducerea acestei mi? c?ri. Ceea ce mult prea mul? i studen? i considerau drept ofensator era nouă Constitu? ie, care acordă drepturi evreilor rom�ni. Drept rezultat, �n martie 1923, a fost constituit? la Ia? i LANC (Liga Ap? r? rîi Na? ionale Cre? ține), c? reia i s? au al? turat c�teva grupuri fasciste izolate, dar poate c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]