5,962 matches
-
anul 2007, cercetătorul Lucian Lefter constata că lucrările de întreținere efectuate la bisericile de lemn din Zlodica, Costești și Suhuleț au transformat respectivele lăcașuri de cult în kitsch-uri. Arhitecta Smaranda Gâlea a realizat o serie de observații tehnice ale edificiului, ea constatând că starea generală de conservare a materialului utilizat în construcție este bună, însă lăcașul de cult are probleme din cauza cedării fundațiilor, un perete fiind în pericol de prăbușire. S-a recomandat realizarea unor ample lucrări de restaurare. este
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
sub forma caligrafică, ce vor îmbogăți moscheile. Punctul de plecare al arhitecturii arabe îl constituie arta bizantină. Sunt preluate domurile și arcadele, care înfrumusețează orașele arabe. Un exemplu grăitor îl constituie Domul din Ierusalim, una dintre cele mai vechi mari edificii islamice. În ceea ce privește ornamentele geometrice utilizate, artiștii arabi erau maeștri în aplicarea acelei geometrii cvasicristaline, domeniu care va fi inițiat de oamenii de știință occidentali abia în secolul al XIX-lea. Literatura are două direcții: Prin secolul al X-lea se
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
istorice. La biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Sârbi elementele originare, de la începutul secolului al XVIII-lea, se ascund sub înfățișarea pe care i-au imprimat-o lăcașului lucrările de primenire din anii 1945 și 1984. Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu altarul și pronaosul nedecroșate, poligonale cu trei laturi; în dreptul unicei intrări sudice și-a făcut apariția un pridvor închis de zid. Tradiția îi plasează începuturile în preajma anului 1700, când, datorită pustiirii satului de către turci, întreaga vatră
Biserica de lemn din Sârbi, Hunedoara () [Corola-website/Science/317231_a_318560]
-
avut ca efect pierderea stabilității. Îmbinările pereților - în stilul tradițional românesc (coadă de rândunică, spre exemplu, ½ lemn cu prag simplu etc), precum și învelitoarea din șiță produc o impresie estetică deosebită. Din fericire, s-au luat măsuri nu doar pentru consolidarea edificiului de lemn, ci și pentru revenirea la forma originală: modificarea siluetei turnului și a fleșei, reconstituirea bolților și peretului între pronaos și naos, reconstrucția în forma originală a șarpantei, streașinii, turlei etc. Sistemul constructiv folosit este tipic pentru majoritatea bisericilor
Biserica de lemn din Bretea Mureșană () [Corola-website/Science/317239_a_318568]
-
și cruci sculptate) donate de voievodul Grigore Alexandru Ghica (1849-1856) și de zeci de cărți bisericești vechi, printre care o Evanghelie din 1693, un Apostol etc. Vechea bisericuță se păstrează aproape în forma inițială, lemnul construcției fiind în stare bună. Edificiul este afectat de alunecările de teren, el având probleme la nivelul fundației și un oarecare grad de înclinare din această cauză. În cercetarea sa asupra bisericilor de lemn din județul Iași, arhitecta Smaranda Gâlea atrăgea atenția că sunt necesare "lucrări
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
construită în totalitate din bârne masive de stejar cioplite și îmbinate în procedeul "coadă de rândunică", fără niciun cui de metal. Fundația și pardoseala bisericii sunt din piatră. Pereții exteriori sunt înconjurați de un brâu median bogat decorat, care înconjoară edificiul pe trei laturi și ușa de la intrare. Elementele decorative sculptate (brâul, rozeta, frânghia torsionată, denticuli lați, stâlpi și grinzi cu model floral) reprezintă o dovadă a măiestriei cu care meșterii constructori înțelegeau să decoreze materialul cu care lucrau. Acoperișul bisericii
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
istoric a fost renovată ân anul 1956 și 1968 sub arhipăstoria preot Țurcanu Alex ân prezent biserica este păstorită de preot Graur dumitru epitrop Dumitru Musteață anul 2006”". este construită în totalitate din bârne de stejar masiv, căptușite cu lut. Edificiul are o temelie de piatră. Ulterior, pereții de bârne ai bisericii au fost placați pe interior și exterior cu scânduri vopsite în culoare albă. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Edificiul are plan treflat cu abside
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
stejar masiv, căptușite cu lut. Edificiul are o temelie de piatră. Ulterior, pereții de bârne ai bisericii au fost placați pe interior și exterior cu scânduri vopsite în culoare albă. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Edificiul are plan treflat cu abside laterale poligonale, fiind împărțită în interior în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului bisericii se află clopotnița. Intrarea se face prin partea de sud, iar lumina pătrunde prin 6 ferestre. Catapeteasma bisericii este
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
în timpul celei de a patra domnii în Muntenia a lui Constantin N. Mavrocordat (1744-1748), cu binecuvântarea Mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei. Biserica de lemn din Popești este construită în totalitate din bârne de stejar masiv așezate orizontal între stâlpi verticali masivi. Edificiul a fost sprijinit pe latura de nord cu un rând suplimentar de stâlpi verticali. Pereții exteriori ai bisericii au lipiți ulterior cu lut apoi zugrăviți, în timp ce pereții interiori sunt placați cu scândură. Clădirea bisericii are următoarele dimensiuni: 13,80 m
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
aceștia nu se poate așeza aici pentru totdeauna. Flachat nu dă nici un indiciu asupra localizării acestei construcții. Asociindu-se termenul de "bezesten", care înseamnă o clădire pătrată, un fel de hală, cu aspectul Hanului Gabroveni, s-a presupus atribuirea acestui edificiu operei ctitoricești voievodale din cel de-al patrulea deceniu al secolului al XVIII-lea. Deși datat de unii istorici ca fiind construit în 1739, conform cercetărilor arheologice și documentelor de epocă păstrate, Hanul Gabroveni a fost ridicat între 1804-1818 pe
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
1678”". Inscripția datează construcția în anul 1678, în zilele lui Mihai Apafi, principele Transilvaniei. Deși pronaosul a fost extins spre vest (probabil în 1858), clopotnița închisă, prevăzută cu fleșă zveltă, învelită în tablă, a rămas pe loc, spre interiorul navei. Edificiul, acoperit cu țiglă, se inscrie tipologic în categoria construcțiilor dreptunghiulare, cu absidia altarului și pronaosul nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Două intrări, amplasate pe latura sudică, asigură accesul în sfântul lăcaș. Cu prilejul restaurării din 1935 (se luase in calcul
Biserica de lemn din Bacea () [Corola-website/Science/317272_a_318601]
-
anul 1904, a celui care semnează „Franz”. Pe spatele unei icoane a „Mântuitorului Iisus Hristos” se află pisania: ,Aeste patru icoane le-au făcut robul lui Dumnezeu Crișan Mihai, ca să le fie pomană in veaci amin, 1764.” Dacă tradiția strămutării edificiului este veridică, atunci aceasta este biserica semnalată de conscripțiile anilor 1733, 1750 și 1761-1762 în dreptul localității Ilia, doar harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) și recensămintele ecleziatice din 1805 și 1829-1831 atestându-i amplasamentul actual.
Biserica de lemn din Bacea () [Corola-website/Science/317272_a_318601]
-
Sfântului Ierarh Nicolae”, a fost ridicat, cu probabilitate, la cumpăna sec XVIII-XIX, în acest caz, anul 1802, înscris pe clopotul mic, transmite data finalizării construcției, în timpul păstoririi preotului Florea Popa. De plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi, edificiul se impune privirilor prin turnul-clopotniță suplu, cu foișor în console și fleșă zveltă, elevat deasupra pronaosului. Accesul la interior se face prin două uși, amplasate pe laturile de sud si de vest. Dintre renovările la care a fost supus în
Biserica de lemn din Vorța () [Corola-website/Science/317277_a_318606]
-
pereților) și 2001-2002 (schimbarea învelitorii din plăci de azbest cu cea actuală, de tablă). Biserica, împodobită iconografic în 1996 și apoi de Emil Goțiu din Ilia, a fost târnosită la 22 septembrie 1929 și apoi resfințită la 14 iulie 2002. Edificiul actual ,menționat de conscripțiile din 1805 și 1829-1831, a coexistat, timp de trei sferturi de veac, cu o altă ctitorie de lemn, amplasată în mijlocul vechiului cimitir din „Bordeie”, în partea sudică a satului; traseul vechilor fundații încă se mai distinge
Biserica de lemn din Vorța () [Corola-website/Science/317277_a_318606]
-
9065 lei și 10 parale. Biserica a fost schit de călugări până în anul 1863, când acesta s-a desființat ca urmare a Legii secularizării averilor mănăstirești. Lăcașul de cult a devenit biserică sătească, iar, prin Legea din 1893, biserică parohială. Edificiul a suferit reparații și în anul 1883. În anul 1903 s-a făcut o nouă reparație capitală a bisericii prin contribuția benevolă a credincioșilor parohiei, schimbându-se pardoseala de brad de la pereții exteriori cu alta, tot de brad și înlocuindu
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
conservare. Biserica de lemn din Brădicești este valoroasă prin stilul arhitectural, similar bisericilor rusești medievale. Arhitectul Smaranda Gâlea consideră proporția și volumetria acesteia ca fiind deosebit de importante, lăcașul de cult fiind unica biserică de lemn din zonă cu aceste proporții. Edificiul are următoarele dimensiuni: lungime - 16,60 m, lățime maximă în naos - 6 m și înălțimea pereților - 5,10 m. Biserica este construită din bârne din lemn de stejar de 20 cm grosime, pe temelie de piatră. Pereții exteriori sunt căptușiți
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
m și înălțimea pereților - 5,10 m. Biserica este construită din bârne din lemn de stejar de 20 cm grosime, pe temelie de piatră. Pereții exteriori sunt căptușiți cu scânduri de brad dispuse vertical, vopsite cu ulei de culoare galbenă. Edificiul are plan dreptunghiular, cu naos supralărgit și este împodobit cu patru turle din tablă galvanizată dispuse în linie, cu acoperișurile în formă de „bulb de ceapă”, după modelul rusesc. Cea mai înaltă turlă are înălțimea de 14 m. Acoperișul are
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
dispuse în linie, cu acoperișurile în formă de „bulb de ceapă”, după modelul rusesc. Cea mai înaltă turlă are înălțimea de 14 m. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Edificiul este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În anul 1768 a fost construit un turn clopotniță din lemn, cu o turlă în formă de bulb de ceapă acoperită cu tablă, fiind lipit de zidul bisericii. La parterul
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
săvârșit prima liturghie în noua biserică de către IPS Arhiepiscop Pimen Zainea al Sucevei și Radăuților, împreună cu un sobor de preoți. În perioada 1999-2006 s-a lucrat la tencuirea bisericii pe exterior, văruirea pereților cu var lavabil, pictarea interiorului și acoperirea edificiului cu tablă lindab. Printre cei care au donat bani pentru construcția bisericii s-a aflat și Gigi Becali, care a dat bani pentru finalizarea catapetesmei. Odată terminate aceste lucrări, Biserica „Sfântul Mina” a fost sfințită la 27 august 2006. Acest
Biserica Sfântul Mina din Suceava () [Corola-website/Science/317526_a_318855]
-
Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Mănăstioara, cunoscută și ca Schitul Mănăstioara, este un lăcaș de cult ortodox construit în secolul al XVIII-lea în satul Mănăstioara din comuna Udești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Intrarea Maicii Domnului în Biserică", sărbătorit la data de 21 noiembrie. Accesul către biserică este anevoios, realizându-se pe o potecă prin pădurea Plăvălari, până pe dealul din vecinătatea satului, unde
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
bisericii erau de 7.35 metri lungime și 3.15 metri lățime. În perioada anului 1848, bisericii i-au fost aduse adăugiri și transformări, ea prelungindu-se spre vest. Au fost construite un pridvor și un turn clopotniță atașat bisericii. Edificiul a fost supraînălțat și i s-a construit o turlă deasupra naosului. Această operațiune este pomenită într-o inscripție pictată cu litere chirilice în alb pe o scândură la absida laterală: "„Această biserică la Mănăstioara s-ar răpăluit (reparat) la
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
este înaltă, acoperișul a fost realizat cu dublă streașină: una îngustă, cu pantă joasă, acoperind naosul și pronaosul, și o alta, cu 0.60 metri mai jos, mai largă, acoperind altarul și absidele laterale și asigurând protecția perimetrală a întregului edificiu. Acoperișul turnului clopotniță este detașat de restul învelitorii. Deasupra altarului a fost construită o turlă falsă care nu depășește nivelul acoperișului central. Ferestrele absidelor și cea a altarului sunt ornamentate cu elemente decorative (care amintesc de ancadramentele ferestrelor monumentelor de
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
construită în perioada 1893-1985 pe un teren cu suprafața de 3.588 de metri pătrați din centrul orașului Suceava, unde înainte se găsea piața de lemne. Construcția, realizată în stil baroc, a fost inaugurată la data de 19 noiembrie 1895. Edificiul se impune în peisajul zonei prin soliditate, având două etaje, cu frontonul spre actuala Stradă Vasile Alecsandri. În prezent, în imediata vecinătate a clădirii monument istoric a liceului se află Biserica Sfântul Nicolae, Biserica Sfânta Cruce, Cinematograful „Modern” și Autogara
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
XX-lea, a liniei ferate Ițcani-Suceava, trasată chiar prin fața liceului, localul a avut mult de suferit din cauza vibrațiilor produse de trecerea garniturilor de tren. Ca urmare, în anul 1906 o comisie tehnică verifică crăpăturile apărute la ziduri și dispune consolidarea edificiului. După Primul Război Mondial, din cauza distrugerilor suferite în timpul luptelor, linia Ițcani-Suceava este dezafectată. Clădirea masivă a Liceului „Ștefan cel Mare” prezintă pe mijlocul laturii stradale o intrare boltită, care se continuă la etaj cu ferestre înalte boltite, mărginite de pilaștri
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
tip rustic ce înconjoară ancadramentele ferestrelor de la parter și colțurile clădirii. Două brâie de piatră, ce înconjoară clădirea, delimitează parterul și cele două etaje. Extinderile executate în anii 1960-1970, soldate cu construirea unor aripi laterale, au determinat ca în prezent edificiul să aibă forma literei „U”. Clădirea a beneficiat de-a lungul timpului de mai multe lucrări de restaurare și de finisare a fațadelor și interioarelor. În interior, în holul din dreptul intrării principale, se află bustul lui Ștefan cel Mare
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]