5,216 matches
-
inten? ioneaz? s?-? i trimit? fiii la Potsdam ? i �n Royal Navy. Iorga a replicat c? o astfel de educa? ie ar fi potrivit? pentru fiii regelui Annamului, nu pentru fiii prin? ului mo? tenitor al Rom�niei. Ace? tia trebuiau educa? i �n Rom�nia. Op. cît. , vol. ÎI, p. 179. �n studiul s? u asupra lui Iorga, Oldsen, subliniind faptul c? Iorga a fost educat �n universit?? i str? ine, �i repro? a c? vrea s? le refuze altor rom�ni acest avantaj (Oldsen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pentru fiii regelui Annamului, nu pentru fiii prin? ului mo? tenitor al Rom�niei. Ace? tia trebuiau educa? i �n Rom�nia. Op. cît. , vol. ÎI, p. 179. �n studiul s? u asupra lui Iorga, Oldsen, subliniind faptul c? Iorga a fost educat �n universit?? i str? ine, �i repro? a c? vrea s? le refuze altor rom�ni acest avantaj (Oldsen, op. cît. , p. 96). Oldsen nu sesizeaz? �nten? ia lui Iorga. Iorga nu s-a �nstr? inat deloc de rom�ni primind educa? ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fost educat �n universit?? i str? ine, �i repro? a c? vrea s? le refuze altor rom�ni acest avantaj (Oldsen, op. cît. , p. 96). Oldsen nu sesizeaz? �nten? ia lui Iorga. Iorga nu s-a �nstr? inat deloc de rom�ni primind educa? ie str? în? , folosind cuno? țin? ele dob�ndite pentru revigorarea culturii rom�ne. Dar avea pu? ine motive s? cread? c? acela? i lucru li s-ar �nt�mpla ? i altor rom�ni veni? i �n contact cu cultura occidental
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cum a fost, vol.�ÎI, p. 7 157 O lupt? literar? , p. VI 158 Boierimea Francez? din Rom�nia, �S? m?n? torul�, 22 februarie 1904 159�Ibidem. �n privin? a remarcilor profesorului Oldsen despre lipsa de echitate a lui Iorga, care beneficiase de educa? ie str? în? ? i voia s? impun? taxe pentru c? r? ile ? i ziarele str? ine (Oldsen, op. cît. , p. 96), trebuie s? ? inem seama de faptul c? echitatea occidental? se aplic? numai �n situa? îi echitabile 160 Theodorescu, op. cît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lider ?? r? nist Ion Mihalache i-a trimis lui Iorga o explică? ie foarte diferit? intitulat?: ��nv??? tor-Instigator�. Analizele lui Mihalache nu con? în nici un element antisemit; el sesizeaz? r? sp�ndirea exploat? rîi, a ignoran? ei ? i a lipsei de educa? ie. S�nt relatate multe dintre asupririle insuportabile la care era supus? ?? r? nimea. Mihalache respinge acuză? iile de anarhie. �Dac? �nv??? torii, oamenii con? tien? i ? i cu educa? ie, scot la iveal? relele, s�nt consideră? i drept
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
direa exploat? rîi, a ignoran? ei ? i a lipsei de educa? ie. S�nt relatate multe dintre asupririle insuportabile la care era supus? ?? r? nimea. Mihalache respinge acuză? iile de anarhie. �Dac? �nv??? torii, oamenii con? tien? i ? i cu educa? ie, scot la iveal? relele, s�nt consideră? i drept instigatori care �ndeamn? la revolt?. Dar istoria va stabili cine au fost adev? ra? îi instigatori�. Vol. 67 (1907), Document 13 188�R? spunsul ministrului �nv??? m�ntului este datat din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
gen de educație este cu atât mai importantă în societățile în tranziție, care au schimbat radical regimul politic și învață regulile democrației și ale pluralismului. Este cu atât mai necesară în rândul adulților, deoarece mulți dintre ei nu au fost educați din școală în acest spirit (știm că spiritul democrației, al cetățeniei active se promovează încă din copilărie), deoarece ei sunt populația cu drept de vot, cei care trebuie să respecte drepturile celorlalți în mod responsabil, dar și să nu accepte
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în raport cu tinerii sau copiii. În ceea ce privește educația formală, avea să se constate, de asemenea, între timp, că educarea indivizilor umani pe deplin maturi nu este nicidecum „altceva”, adică „mult mai ușor și mai... comod” doar pentru că „adulții sunt, oricum, adulți”, deja educați substanțial, responsabili și doritori să învețe, cunoscându-și clar interesele și nevoile, demersul instructiv și formativ la un asemenea nivel avându-și specificul lui pregnant, nefiind scutit de probleme și dificultăți, începând chiar cu comunicarea. Aceasta pentru că adulții își filtrează
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
gen de educație este cu atât mai importantă în societățile în tranziție, care au schimbat radical regimul politic și învață regulile democrației și ale pluralismului. Este cu atât mai necesară în rândul adulților, deoarece mulți dintre ei nu au fost educați din școală în acest spirit (știm că spiritul democrației, al cetățeniei active se promovează încă din copilărie), deoarece ei sunt populația cu drept de vot, cei care trebuie să respecte drepturile celorlalți în mod responsabil, dar și să nu accepte
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în raport cu tinerii sau copiii. În ceea ce privește educația formală, avea să se constate, de asemenea, între timp, că educarea indivizilor umani pe deplin maturi nu este nicidecum „altceva”, adică „mult mai ușor și mai... comod” doar pentru că „adulții sunt, oricum, adulți”, deja educați substanțial, responsabili și doritori să învețe, cunoscându-și clar interesele și nevoile, demersul instructiv și formativ la un asemenea nivel avându-și specificul lui pregnant, nefiind scutit de probleme și dificultăți, începând chiar cu comunicarea. Aceasta pentru că adulții își filtrează
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lui Liviu Rozorea (Smiler), frământările tăcute ale lui Vladimir Găitan (Pip Thomson), "sufletismul" și dezinvoltura lui Adrian Vișan (Chas), farmecul inocent al lui Mircea Diaconu (Ginger) ne-au descoperit calitățile pe care școala românească de teatru are sarcina să le educe și să le promoveze, spre deplina ei maturitate. (Iulian Georgescu) Scenă de grup din spectacol Capriciile unei piese Cea dintăi calitate pe care se cuvine sa i-o recunoaștem regizorului ultimei premiere de la "Casandra" Alexa Visarion (anul IV, clasa Radu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
adversități majore. Sindromul de stres posttraumatic aduce cu sine, ca manifestare, o izolare socială a persoanei, o incapacitate de a-și mai găsi locul printre ceilalți. Sprijinind copilul în sensul de a păstra relațiile sociale, de a le valoriza, îl educăm pentru a fi rezilient. Tendința de a reacționa prin ruperea legăturilor cu ceilalți este o caracteristică a copilului maltratat. O nemulțumire față de o situație îl face să explodeze, „punându-i la respect”pe colegi, pe ceilalți copii. Părintele și apoi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
politicile de sprijin pentru familii. Sarcina familiei este de a dezvolta competențele copiilor, pentru ca aceștia să devină tot mai capabili să facă față provocărilor vieții (Sheridan, Eagle, Dowd, 2004). Familia rezilientă, cu bune competențe, are șanse mai mari de a educa la copil, pe baza potențialului nativ al acestuia, abilitățile cerute de o bună reziliență. Când familia rezilientă face față provocărilor de durată, acest proces îi întărește consecutiv unitatea. Există numeroase definiții ale rezilienței familiei. Caracteristicile care o fac recognoscibilă includ
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a Convenției. Or, Convenția se referă la elementul "cerere" din partea persoanelor care fac parte din minorități numai în legătură cu folosirea limbii materne în relațiile cu autoritățile, cu instalarea de indicații topografice în limba maternă și cu asigurarea oportunității de a fi educate în limba maternă, și în ultimele două cazuri cere să existe "suficiente" cereri pentru ca statele să se străduiască să adopte asemenea măsuri. In toate celelalte prevederi nu se pune problema unei asemenea cereri. Introducerea procedurii de "cerere" prealabilă, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Totuși, nu poate exista o selecție complet obiectiv] și imparțial] a temelor și a autorilor. Un alt editor ar fi realizat, poate, un volum total diferit. Am fost crescut într-o societate occidental], vorbitoare de limb] englez] și am fost educat în tradiția filosofic] occidental]; nu as fi compentent s] coordonez un volum care s] ofere un spațiu egal și altor tradiții. În cadrul acestei tradiții filosofice vestice, deși nimeni nu poate pretinde c] este imun la curentele intelectuale, am incercat s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai mult] sigurant] decât aceea oferit] de însuși caracterul nesigur la deciziilor de ordin etic. Înv]ț]tură este însoțit] de un îndemn la formarea unei conștiințe informate și atente, prin integrarea în comunitatea creștin] și utilizarea resurselor menționate în vederea educ]rii ei. Diferențele dintre viziunile creștinilor asupra aspectelor de ordin etic decurg adesea din valoarea diferit] atașat] acestor surse. Uneori, aceast] înv]ț]tur] ar fi condus la înlocuirea providenței divine cu propriile raționamente. Alteori, constiinta a fost considerat] „vocea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a conduitei. Poate c] cel mai semnificativ, din punct de vedere istoric, al operei lui Suárez este acela de a fi canalul prin care filosofia moral] tomist] a devenit accesibil] în întreaga Europ], pentru toți cei care nu au fost educați în tradiția scolastic], inclusiv cei care, precum Hugo Grotius (1583-1645), au fost extrem de ostili asociațiilor religioase specifice, dar care, totuși, deseori f]r] s] știe, au dezvoltat o perspectiv] moral] similar] cu cea a scolasticii catolice. Mult mai apropiat poziției
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cineva știe, desigur, dar acum, în pulberea iscată de trecerea cirezii, nu vreau clarificări. Îmi e suficientă confuzia miracolului. 25 mai Estetica străzii... Marotă, printre atîtea altele, în arsenalul propagandistic totalitar, ar fi avut menirea să optimizeze regimul trotuarului, să educe, să influențeze retina în spiritul... Ce superb a sărit în aer, în decembrie, această searbădă estetică! Nu spun că n-ar fi trebuit să ne așteptăm la instalarea altei estetici una spontană și necontrolată, în locul celei dirijate -, dar parcă cele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Murillo și Ribera mai văzusem așa ceva: amestec de sordid și de veselă demență. O singură dată am urmărit scena în care cei doi erau politicos (mde, politețe franțuzească!) îndemnați să-și părăsească locul deliciilor. Polițaii noștri n-au prea fost educați în duhul politețurilor, dar ar putea, în sfîrșit, să le practice acum cu brio. Iar orașul n-ar mai arăta ca un imens Maglavit. Un pic de muzică. Recent, în timpul concertului Filarmonicii, unui dirijor tînăr, cu gestică extrem de alegră, mereu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și la doliu creștin înseamnă pentru femeie și o privare de drepturi sociale și financiare. De la ipostaza de Vestală la cea de vrăjitoare, de la născătoarea de prunci la femeia diavolului, de la mama care își apără de boală fiii și îi educă, la demonomagie și răpiri de către demoni, distanța nu pare a fi prea mare pentru un imaginar obsedat, în definitiv, de puterea de seducție a femininului. Diferența dintre sfântă − ipostază dragă bisericii − și femeia răspunzătoare de viața casnică este dată de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aproape exclusiv pentru a forma clerul, s-au lărgit pentru a include o educație mai generală. școlile izolau tinerii de lumea adultă, care erau priviți, În noua lor „clasificare” drept copii. Părinții Își asumau o nouă responsabilitate În a-și educa copii și În a le urmări dezvoltarea. Pentru prima dat, observa istoricul Philippe Aries, „copii au devenit centrul familiei”21. În secolul al XIX-lea, familia individuală modernă a Înlocuit familia comunală extinsă din Evul Mediu. Separarea crescândă și detașarea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
supraâncărcat, folosind servicii sociale prețioase. Într-o eră caracterizată de taxe ridicate și beneficii sociale În descreștere, populațiile băștinașe și, În special, comunitățile culturale locale mai puțin Înzestrate nu sunt dispuse ca taxele lor să fie cheltuite pentru a-i educa pe „străini” și pentru anumite beneficii aduse familiilor acestora. În ultimul rând, comunitățile culturale băștinașe pretind că imigranții săraci sunt un adevărat pericol social. Este adevărat că un număr disproporționat de imigranți comit crime și ajung la Închisoare. În Germania
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cetățenie și a drepturilor și obligațiilor pe care le include. Sociologul John Urry enumera șase noi categorii de cetățenie, pe cale de apariție În era postmodernă. În primul rând, cetățenia culturală, care recunoaște dreptul fiecărei culturi de a-și conserva și educa propria identitate. În al doilea rând, dreptul minorităților de a se stabili și de a rămâne În alte societăți, de a primi drepturi depline, supunându-se acelorași obligații ca și populația autohtonă. În al treilea rând, există dreptul la cetățenie
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
limitat, în fapt destul de mult. La data inspecției lui Thiron, devenise necesar un post de prim gardian: Am fi de avis ca Onorabila Epitropie să creeze o funcțiune de Prim Gardian și cară să aibă autoritate asupra gardienilor, precum și a educa și instrui pe alienați, adică un feliu de monitori pentru bolnavi". Este evidentă, din nou, aceeași mentalitate. Bolnavii constituiau un corp inform, omogen, care trebuia educat și instruit de prim gardian. Menționăm că, la data inspecției, printre bolnavi, erau nu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
trebuia educat și instruit de prim gardian. Menționăm că, la data inspecției, printre bolnavi, erau nu numai oameni neinstruiți, ci și opt funcționari, trei intelectuali titrați universitar, 3 comercianți, mai mulți muncitori calificați, care, în vederile Epitropului, urmau a fi educați de un prim gardian. Mentalitatea aceasta de închisoare, de egalizare a pacienților față de gardian, disciplina rigidă din care nu lipseau relațiile întemeiate de frică. Sunt interesante datele referitoare la bolnavi. Ele reflectă o lumină elocventă asupra psihiatriei timpului. La data
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]