6,495 matches
-
doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, a fost hirotonit preot de episcopul Vasile Hossu al Gherlei. Acesta era văr primar cu Ioan Hossu, tatăl lui Iuliu Hossu. Începând cu anul 1910 a activat la Episcopia greco-catolică de Lugoj, unde a ocupat, pe rând, funcțiile de protocolist, arhivar, bibliotecar, apoi vicar și secretar al episcopului Vasile Hossu, pe care îl numea „unchiul Viluc”. Acesta se afla în relații de prietenie cu primul ministru István Tisza. În
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
atât militarilor care asigurau paza Palatului Schönbrunn, cât și internaților din infirmeriile pentru răniții aduși de pe fronturi. La 3 martie 1917, pe când încă era preot militar, împăratul Carol I al Austriei l-a numit episcop în scaunul rămas vacant al Episcopiei greco-catolice de Gherla, ca urmare a decesului episcopului Vasile Hossu. Numirea a fost confirmată de papa Benedict al XV-lea în data de 17 aprilie 1917, iar hirotonirea episcopală a avut loc în data de 4 decembrie 1917. Tot Iuliu
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
Ortodoxe Române). Episcopii Iuliu Hossu și Miron Cristea, alături de alți doi fruntași ardeleni, Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș, au dus la București Declarația de Unire de la Alba Iulia. Declarația a fost înmânată regelui Ferdinand I al Românilor. În anul 1924 Episcopia de Gherla a primit, cu titlu de donație din partea Sfântului Scaun, Biserica Minoriților din Cluj. Dispunând de un astfel de edificiu reprezentativ, ridicat la rangul de catedrală, vechiul centru episcopal de la Gherla a fost mutat în orașul Cluj, numele instituției
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
Gherla a primit, cu titlu de donație din partea Sfântului Scaun, Biserica Minoriților din Cluj. Dispunând de un astfel de edificiu reprezentativ, ridicat la rangul de catedrală, vechiul centru episcopal de la Gherla a fost mutat în orașul Cluj, numele instituției devenind Episcopia de Cluj-Gherla. Vechea Catedrală din Gherla a primit statutul de concatedrală. În vechiul sediu episcopal, Casa Karácsonyi din Gherla (actualmente muzeu municipal), episcopul Iuliu Hossu a așezat școala greco-catolică de institutori (învățători), desființată ulterior de autoritățile comuniste. Reședința episcopală mutată
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
a murit în 28 mai 1970 la Spitalul Colentina din București. La căpătâiul său s-a alfat episcopul Alexandru Todea. Mormântul lui Iuliu Hossu se află în Cimitirul Bellu catolic. Dintre secretarii săi, Ioan Cherteș a fost vicar general al Episcopiei de Cluj-Gherla, deținut politic, apoi episcop auxiliar și arhiepiscop "ad personam"; Pompeiu Onofreiu a fost protopop greco-catolic al Sibiului, apoi deținut politic, prelat papal; Visarion Aștileanu, odată cu trecerea la cultul ortodox a ajuns episcop ortodox al Aradului: ieromonahul OSBM (Ordinul
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
al Sibiului, apoi deținut politic, prelat papal; Visarion Aștileanu, odată cu trecerea la cultul ortodox a ajuns episcop ortodox al Aradului: ieromonahul OSBM (Ordinul Sfântului Vasile cel Mare) Silvestru Augustin Prunduș, deținut politic, după care a ajuns ordinarius (conducător interimar) la Episcopiei unite de Cluj-Gherla și superiorul (protoegumen) al călugărilor bazilieni (OSBM) din România; Alexandru Nicula, deținut politic, protopop onorar al Dejului și prelat papal. Banca Națională a României a pus în circulație, la 2 martie 2015, în atenția numismaților, o monedă de argint, având
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
de un preot care nu mai avea funcția de egumen. La 1874, fiind părăsit, a mai rămas în picioare din falnica ctitorie a lui Matei Basarab, numai „[...]un părete dinspre miazăzi[...]“, pisania și obiectele de cult deja fiind mutate la Episcopia Buzăului.
Mănăstirea Pinul () [Corola-website/Science/298842_a_300171]
-
Bisericile catolice de rit bizantin, cunoscute sub numele de biserici greco-catolice, sunt bisericile răsăritene de rit bizantin (grecesc) care s-au format prin intrarea/unirea unor mitropolii sau episcopii ortodoxe în deplină comuniune cu Biserica Romană (acompaniată de ieșirea din comuniune cu Biserica Ortodoxă). Bisericile catolice de rit bizantin fac parte din categoria mai mare a bisericilor catolice de rit oriental. Denumirea „greco-catolic” este folosită pentru a face distincția
Biserici greco-catolice () [Corola-website/Science/298840_a_300169]
-
dintre Biserica Apusului (Catolică) si cea a Răsăritului (Ortodoxă). Regele Sigismund al III-lea Vasa, aflat sub influența directă a sfetnicilor săi iezuiți, va organiza o primă unire cu Biserica Romei a ortodocșilor din regiune. Aceasta a fost adoptată de episcopii întruniți în sinodul de la Brest-Litovsk din 16-20 octombrie 1596. Unii principi ortodocși, între care Constantin de Ostrog, au criticat pe episcopii care au acceptat unirea. Trebuie subliniat din nou că și populația românească aflată în domeniile coroanei poloneze, din Tatra
Biserici greco-catolice () [Corola-website/Science/298840_a_300169]
-
8% era ortodoxă. În Crișana-Maramureș 36,8% din populație s-a declarat ortodoxă și 25,2% greco-catolică, iar în Banat 56,1% din populație era ortodoxă și 3,6% greco-catolică. Realizată după modelul unirii Bisericii Rutene din Polonia și a Episcopiei de la Muncaci (în Transcarpatia), unirea bisericii ardelene (transilvane) s-a produs în preajma anului 1700, însă anul și data exactă sunt disputate, diversele opinii fiind prezentate în articolul Istoria Bisericii Române Unite. Organizarea oficială a Bisericii Române Unite ca parte a
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
Română Unită, care acuză faptul că în formulare era tipărită deja confesiunea ortodoxă și a susținut că autoritățile au făcut presiuni asupra celor recenzați să nu se declare greco-catolici. Independent de Biserica Română Unită, în România există de asemenea șase episcopii (dieceze) romano-catolice (de rit latin), care formează Biserica Romano-Catolică din România. Conform datelor recensământului efectuat în anul 2002 de autoritățile române, județele cu cea mai numeroasă prezență greco-catolică erau: Cluj (30.012), Satu-Mare (29.200), Maramureș (28.182) etc. Inițial
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
a fost pusă sub jurisdicția arhiepiscopului romano-catolic de Esztergom, care îndeplinea funcția de Principe-Primat al Ungariei. Astfel episcopul greco-catolic din Blaj se afla subordonat canonic celui romano-catolic din Esztergom. În anul 1777 a fost înființată ce-a de-a doua episcopie unită românească, Episcopia de Oradea Mare, subordonată inițial tot Arhiepiscopiei de Esztergom. Situația s-a schimbat la 26 noiembrie 1853, când prin bula „Ecclesiam Christi ex omni lingua” papa Pius al IX-lea a ridicat Episcopia Română Unită de Făgăraș
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
sub jurisdicția arhiepiscopului romano-catolic de Esztergom, care îndeplinea funcția de Principe-Primat al Ungariei. Astfel episcopul greco-catolic din Blaj se afla subordonat canonic celui romano-catolic din Esztergom. În anul 1777 a fost înființată ce-a de-a doua episcopie unită românească, Episcopia de Oradea Mare, subordonată inițial tot Arhiepiscopiei de Esztergom. Situația s-a schimbat la 26 noiembrie 1853, când prin bula „Ecclesiam Christi ex omni lingua” papa Pius al IX-lea a ridicat Episcopia Română Unită de Făgăraș și Alba Iulia
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
a de-a doua episcopie unită românească, Episcopia de Oradea Mare, subordonată inițial tot Arhiepiscopiei de Esztergom. Situația s-a schimbat la 26 noiembrie 1853, când prin bula „Ecclesiam Christi ex omni lingua” papa Pius al IX-lea a ridicat Episcopia Română Unită de Făgăraș și Alba Iulia la rangul de mitropolie, cu Episcopia de Oradea drept sufragană. Astfel Biserica Română Unită cu Roma a devenit provincie bisericească de sine stătătoare, subordonată direct Sfântului Scaun, ieșind deci de sub jurisdicția arhiepiscopului primat
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
tot Arhiepiscopiei de Esztergom. Situația s-a schimbat la 26 noiembrie 1853, când prin bula „Ecclesiam Christi ex omni lingua” papa Pius al IX-lea a ridicat Episcopia Română Unită de Făgăraș și Alba Iulia la rangul de mitropolie, cu Episcopia de Oradea drept sufragană. Astfel Biserica Română Unită cu Roma a devenit provincie bisericească de sine stătătoare, subordonată direct Sfântului Scaun, ieșind deci de sub jurisdicția arhiepiscopului primat al Ungariei. Tot atunci au fost înființate două episcopii noi, cea de Lugoj
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
rangul de mitropolie, cu Episcopia de Oradea drept sufragană. Astfel Biserica Română Unită cu Roma a devenit provincie bisericească de sine stătătoare, subordonată direct Sfântului Scaun, ieșind deci de sub jurisdicția arhiepiscopului primat al Ungariei. Tot atunci au fost înființate două episcopii noi, cea de Lugoj și cea de Gherla, care au fost subordonate ierarhic (ca episcopii sufragane) Mitropoliei de Alba Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Primul mitropolit al Blajului a fost Alexandru Șterca Șuluțiu. În perioada interbelică a fost
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
cea de Lugoj și cea de Gherla, care au fost subordonate ierarhic (ca episcopii sufragane) Mitropoliei de Alba Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Primul mitropolit al Blajului a fost Alexandru Șterca Șuluțiu. În perioada interbelică a fost înființată Episcopia de Maramureș, cu sediul la Baia Mare, ca a patra episcopie sufragană a Arhiepiscopiei de la Blaj. Incă din acea perioadă, la București funcționa un vicariat greco-catolic, aflat sub jurisdicția Arhipiescopiei de Alba Iulia și Făgăraș. La 3 septembrie 1948 a fost
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
subordonate ierarhic (ca episcopii sufragane) Mitropoliei de Alba Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Primul mitropolit al Blajului a fost Alexandru Șterca Șuluțiu. În perioada interbelică a fost înființată Episcopia de Maramureș, cu sediul la Baia Mare, ca a patra episcopie sufragană a Arhiepiscopiei de la Blaj. Incă din acea perioadă, la București funcționa un vicariat greco-catolic, aflat sub jurisdicția Arhipiescopiei de Alba Iulia și Făgăraș. La 3 septembrie 1948 a fost publicat în Monitorul Oficial al României decretul prin care episcopul
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
reușit să trimită în data de 30 septembrie o scrisoare circulară prin care anunța excomunicarea "latae sententiae" a celor care vor participa la adunarea de trecere la Biserica Ortodoxă Română. În aceste condiții întrunirea nu s-a desfășurat la sediul Episcopiei de Cluj-Gherla, ci la mică distanță, în sala de sport a Liceului Barițiu. La adunare a participat un singur protopop unit, Traian Belașcu, protopop de Țichindeal, și 37 de preoți de mir, dintre care doi au refuzat să semneze proclamația
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
a transformat astfel în sinod al episcopilor. Din 2005 Biserica Română Unită cu Roma este organizată - în conformitate cu "Codul Canoanelor Bisericilor Orientale" - ca biserică arhiepiscopală majoră, cu sediul la Blaj. Arhiepiscopia majoră este compusă din Arhiepiscopia de Făgăraș și Alba Iulia, Episcopia de Oradea, Episcopia de Cluj-Gherla, Episcopia de Lugoj și Episcopia Maramureșului (cu sediul în municipiul Baia Mare). Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma îndeplinește în același timp și funcția de arhiepiscop-mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș. Biserica Română Unită
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
în sinod al episcopilor. Din 2005 Biserica Română Unită cu Roma este organizată - în conformitate cu "Codul Canoanelor Bisericilor Orientale" - ca biserică arhiepiscopală majoră, cu sediul la Blaj. Arhiepiscopia majoră este compusă din Arhiepiscopia de Făgăraș și Alba Iulia, Episcopia de Oradea, Episcopia de Cluj-Gherla, Episcopia de Lugoj și Episcopia Maramureșului (cu sediul în municipiul Baia Mare). Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma îndeplinește în același timp și funcția de arhiepiscop-mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș. Biserica Română Unită cu Roma are
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
episcopilor. Din 2005 Biserica Română Unită cu Roma este organizată - în conformitate cu "Codul Canoanelor Bisericilor Orientale" - ca biserică arhiepiscopală majoră, cu sediul la Blaj. Arhiepiscopia majoră este compusă din Arhiepiscopia de Făgăraș și Alba Iulia, Episcopia de Oradea, Episcopia de Cluj-Gherla, Episcopia de Lugoj și Episcopia Maramureșului (cu sediul în municipiul Baia Mare). Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma îndeplinește în același timp și funcția de arhiepiscop-mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș. Biserica Română Unită cu Roma are patru eparhii în
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
Română Unită cu Roma este organizată - în conformitate cu "Codul Canoanelor Bisericilor Orientale" - ca biserică arhiepiscopală majoră, cu sediul la Blaj. Arhiepiscopia majoră este compusă din Arhiepiscopia de Făgăraș și Alba Iulia, Episcopia de Oradea, Episcopia de Cluj-Gherla, Episcopia de Lugoj și Episcopia Maramureșului (cu sediul în municipiul Baia Mare). Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma îndeplinește în același timp și funcția de arhiepiscop-mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș. Biserica Română Unită cu Roma are patru eparhii în România (Oradea Mare, Cluj-Gherla
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
Bisericii Române Unite cu Roma îndeplinește în același timp și funcția de arhiepiscop-mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș. Biserica Română Unită cu Roma are patru eparhii în România (Oradea Mare, Cluj-Gherla, Lugoj și Maramureș) și una în Statele Unite ale Americii (Episcopia Greco-Catolică Română de Ohio), trecută mai recent în subordinea arhiepiscopiei majore cu sediul la Blaj. La 29 mai 2014 a fost creată Eparhia „Sfântul Vasile cel Mare” de București, cu un teritoriu canonic corespunzător municipiului București și Țării Românești (Oltenia
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
de 10 iunie 1999 la Mănăstirea Râmeț, a patra în data de 4 noiembrie 1999 la Seminarul Greco-Catolic din Oradea, a cincea în data de 28 septembrie 2000 la Mănăstirea Sâmbăta, a șasea în data de 27 septembrie 2001 la Episcopia de Lugoj, a șaptea în data de 1 octombrie 2002 la Episcopia Aradului și a opta în data de 23 septembrie 2003 la Episcopia Maramureșului. Episcopii întruniți la Baia Mare au convenit ca următoarea întâlnire a comisiei să aibă loc în
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]