6,312 matches
-
reglementărilor legale din 1835, programa cursurilor era destul de încărcată; se studiau la Facultatea de Filosofie și Litere literaturi orientale, literaturi clasice (greacă, latină), istoria literaturilor moderne, antichitatea română, arheologie, istorie veche, istoria evului mediu, istoria Belgiei, filosofie (logică, antropologie, metafizica, estetică, filosofie morală), economie politică, statistică, geografie fizică și etnografica 57. Se mai adăugau elemente de algebra și de fizica 58. Legea din 1849 completă lista cu antichitatea elina și istoria literaturilor vechi, eliminând istoria literaturilor moderne, statistică și geografia 59
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ulterior în Cernăuți, iconarismul grupează tineri bucovineni educați în granițele statului național în spirit românesc: Mircea Streinul, Ion Roșca, Gheorghe Antonovici, George Drumur, Iulian Vesper, Traian Chelariu ș.a. Localismul creator transpus în această mișcare se definea ca "gotic moldovenesc" opus esteticii și modernismului de pe poziții etic-creștine și era generat de o serie de nemulțumiri manifestate într-un complex al provinciei oarecum diferit de cel din județele nord-moldovenești din Vechiul Regat. După unire, categoria profesional-intelectuală a scriitorilor bucovineni manifestă un sentiment al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de pedagogie. Este autor al volumelor Istoricul Reuniunii muzical-dramatice Ciprian Porumbescu, Viața lui Ciprian Porumbescu. 62. Eugen Pohonțu (1897-1992), ofițer, absolvent al Liceului Laurian din Botoșani și al Școlii de ofițeri în rezervă de la Dorohoi, cu studii de istoria artei, estetică, psihologie, la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, profesor la Liceul militar din Cernăuți și la Școala Voievodului, publică studii de istorie literară și critică de artă în Junimea literară. Este autor al lucrărilor L'activité patriote d'Héle
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mai vechi timpuri.― (Sfințescu 1932: 333) Premisa Există elemente definitorii din punct de vedere al compoziției fațadelor pentru limbajul arhitecturii moderne interbelice, care se Împart În două categorii: (1) elemente preexistente, care au evoluat, au fost reinterpretate printr-o nouă estetică și (2) elemente importate direct în arhitectura mișcării moderne interbelice, fără să fi avut În prealabil un teren de experimentare pe teritoriul românesc. Aceste elemente, la un loc, creează ansamblul de definire a relațiilor interior-exterior, limbajul formal al fațadei, limbaj
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
pierd sensul tradițional, În care limitele se distrug, spațiul interior interacționând activ cu exteriorul și În care diferitele tipuri de transparențe și adâncimi joacă un rol esențial, de dinamizare a relației cu strada și cu orașul. Putem spune că noua estetică la care se ajunge În perioada interbelică propune un nou discurs al transparenței, În sensul reținerii de către observator aunui Înțeles despre cum lucrează mașina (de locuit) din spatele fațadei, un acces direct vizual. „Arhitectul modern este continuatorul cubismului―, se citește În
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
În interiorul locuibil) anumite elemente capătă dublu rol: igienic și de dinamizare a compoziției unei fațade. Seidentifică două procese prin care elementele studiate devin parte integrantă a noului limbaj modern: (1) integrarea automată a modelelor anterioare și reinterpretate printr-o nouă estetică și (2) Împrumutul dispozitivelor considerate inovatoare, atât din punct de vedere al factorilor de modernizare, cât și din punct de vedere al plasticii. Modele anterioare - integrare automată Din această categorie fac parte: balconul, loggia, bovindoul, veranda. De subliniat este că
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
spațiale și funcționale a muzeului. Nunumai muzeul, ci și organizarea sa spațială, design-ul de expoziție devin opere de artă În sine. „Întreaga mașinărie industrială a lumii a fost estetizată, Întreaga lipsă de semnificație a lumii a fost transfigurată de estetică... Totul, nesemnificativul, marginalul, obscenul capătă Încărcătură culturală, devine piesă de muzeu, se estetizează.― (Baudrillard 1992: 12) Noile medii, fotografia, arta video, piața artistică globală contemporană, mediile de comunicare au contribuit imens la creșterea producției artistice. Un factor catalizator În tot
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
de a da naștere unui nou model. Acesteidei sunt reflectate și de poemele Lisei Robertson (precum și de alte scrieri de la Începutul anilor 1990), care evocă interesante viziuni asupra peisajelor dispersiei urbane, din care reiese faptul că În ele există o estetică aurâtului, sau mai mult decât atât, că au o capacitate de transformare, iar cuvintele pot preschimba, prin asocieri, un peisaj degradat Într-un spațiu Încărcat de semnificații și frumusețe. Ecou al poemelor scriitoarei canadiene, Stadler este inspirat să asocieze dispersia
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
de o creștere comparabilă a populației. Între-orașele pot fi clasate drept non-locuri, ori spații de trecere individuală. Aflate Între hale și centre comerciale, pe situri industriale sau lângă centre de afaceri, pot fi considerate banale, fără caracter și de o estetică Îndoielnică. Deși aparent o masă amorfă de spațiu construit, Zwischenstadt are totuși o formă: oarecum fractală, cu limitele extensive și legături strânse Între așezări și spațiile deschise, reprezintă o nouă graniță, ultima porțiune dintre oraș și culturile agricole, un spațiu
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
să traseze coordonate noi interpretării literaturii române de la origini până în prezent, aplicând pretutindeni criteriul estetic, modificând energic imaginile consacrate ale unor mari scriitori. După G. Călinescu literatura română s-a citit altfel decât înainte. Critica foiletonistică a autorului Principiilor de estetică, ocazională, după propria-i mărturisire, s-a făcut mereu din perspectiva istoriei literare. Nu puține cronici publicate în periodicele vremii au trecut, cu schimbări neînsemnate, în monumentala Istorie... din ". În același eseu, Vladimir Streinu scria: "...prin temperament, Călinescu nu putea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
-le vocea distinctă, timbrul inconfundabil, zborul inspirat în spațiile eterate ale meditației și simțirii. În perimetrul spiritual național, două sunt reperele esențiale: Eminescu și Arghezi. Pe Eminescu l-a citit de copil și-i va străbate opera cu neostenită bucurie estetică toată viața. Cu Arghezi a fost contemporan și i-a urmărit cu înțelegere superioară întreaga desfășurare lirică, socotindu-l al doilea mare poet după Eminescu. Exegeza streiniană, nutrită din frecventarea îndelungată și asiduă a celor doi geniali creatori, probează gust
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
nu numai pe baza elementelor operei, dar și în raportarea la caracteristicile percepției critice, căreia i s-au dezvăluit. E cu neputință să ne închipuim un Maiorescu fără adăpost desfătându-se, în peisaj rupestru, sub o rupere de nori. În estetica lui G. Călinescu, intemperia și grandoarea sunt elemente fundamentale. Va veni desigur acel timp când un cercetător va separa ce este eminescian și ce este călinescian în noua viziune despre poet. Până atunci observăm numai că marea sărbătoare comemorativă a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
este aceea consacrată de marea școală lovinesciană și cristalizată de cea de-a treia generație postmaioresciană: instalarea înlăuntrul operei și examinarea atentă a structurii intime, scrutarea universului poetic al fiecărui autor cu "dioptrii" adecvate, dintr-o perspectivă declarat și consecvent estetică, stabilirea genului proxim și a diferenței specifice, analiza motivelor, temelor și ideilor poetice, stabilirea de filiații și influențe posibile și plauzibile, descifrarea originalității, analiza mijloacelor de expresie artistică (limbaj poetic - adecvare - inadecvare - lexic etc.Ă. Critic de maximă încredere al
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
XIX-lea." Aserțiunea streiniană nu s-a adeverit! Poetul cel mai de seamă al grupării, Ștefan Petică, discipol al lui Verlaine și Maeterlinck, cultivând "un fel de deschidere în vag, care îi ușurează expresia de materialitate prin referiri abstracte", "anticipează estetica orizonturilor lirice nedeslușite, pe care le vor cultiva poeții viitori ca Minulescu, Stamatiad, Ștefănescu-Est, Davidescu, Iacobescu ș.a., aflați sub influența lui cu mult mai mult decât sub cea macedonskiană." Aplicând pe spații mici ideea călinesciană a istoriei literare ca știință
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
are permanent în vedere nu doar aspectele tehnice ale versificației ci și condiția estetică a versului liber, în legătură cu care nu exista o definiție corespunzătoare. Paradoxul întregii cercetări este că la finele ei autorul constată imposibilitatea unei definiții și a unei estetici a versului liber. Evident, criticul pornește de la definiția istorică a versului liber ("...numim versuri libere rândurile de poezie neprozodică din nici un punct de vedere, în care toate normele sunt aplicate ad libitum, începând de la experiența formală a simboliștilor francezi"Ă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
autorul Ritmului imanent publicase numeroase studii și eseuri critice precum și un volum: Pagini de critică literară, Marginalia, Eseuri, Editura Fundațiilor Regale, ". G. Călinescu admite concesiv reticent: Poetul a scris și eseuri, interesându-se de problema criticei, atingând felurite puncte de estetică poetică." Divinul critic încheie cu sfaturi didacticiste: În aplicări, eseistul va avea de reexaminat unele opinii prea cordiale ori prea reticente, precum va trebui să-și corecteze stilul oficios." Optica rămâne neschimbată în Compendiu. Șerban Cioculescu a fost prietenul de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Vladimir Streinu la definirea conceptului de critică literară, subliniindu-i, pe de o parte, meritele incontestabile, pe de alta - limitele gândirii. Criticul este un antimetodologic și un intelectualist, promovând ideea "concretului necategorial". Vladimir Streinu socotește critica drept un fel de "estetică practică". Esența creației nu poate fi surprinsă pe calea istoriei, psihologiei, biografiei sau sociologiei. "Duhul inanalizabil" al creației estetice nu poate fi captat în plasa unor considerații extranee." Criticul este dator să capteze unicitatea operei de artă, timbrul ei inconfundabil
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
volutele grațioase, jocurile de artificii, înfloriturile stilistice. Evită sistematic judecata encomiastică, rămânând în perimetrul aprecierilor critice cumpănite. Compartimentările lucrării reflectă aceeași viziune pozitivist funcțională asupra operei și personalității criticului: Excurs biografic, Spre un statut propriu al criticii literare, Pentru o estetică a poeziei moderne, Între tradiție și modernitate, În labirintul clasicismului românesc, Refăcând drumul istoric al criticii literare românești, Arta criticului, Poetul, Argument final. I-am reproșa monografistului o anumită cantonare în factologie, articularea unui studiu cam stufos și prolix pe
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
atent acțiunile realizate de elev în efortul său de a scrie se va asigura:scrierea corectă a cuvintelor, prin controlarea mișcărilor mâinii; - păstrarea poziției corecte a corpului, a capului, a brațelor, a mâinilor, a caietului în timpul scrierii; - obținerea cursivității și esteticii scrisului prin corecta mânuire a stiloului, prin coordonarea mișcărilor mâinii, prin eliminarea mișcărilor inutile și diminuarea efortului. Evidențiind mereu defectele de poziție și insistând asupra poziției corecte a corpului, a antebrațelor și a umerilor, a degetelor care țin stiloul, a
Caleidoscop by Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93240]
-
Copenhaga, Lille 3), finanțate prin burse Tempus și Erasmus. În 2003 a obținut o bursă de studii finanțată de Guvernul României, pentru un stagiu doctoral la Universitatea din Poitiers (Franța). Domeniile sale de interes sunt: filosofia politică, teoriile dreptății sociale, estetica. A publicat From the Natural Man to the Political Machine (Peter Lang, 2015). Gabriela Rățulea, Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural (c) 2015 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 John Locke, Two Treatises of Governement, Peter Laslett (ed.), Cambridge University Press, Cambridge, 1966, p. 137. 2 Ibidem. 3 Este semnificativ
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
era student la Universitatea din București. Facultatea de teologie a fost prima și marea sa decepție. Nu aflase acolo nici un maestru al spiritului, cum nu descoperise vreo călăuză spirituală nici la celelalte facultăți bucureștene: filosoful Constantin Rădulescu-Motru se ocupa cu estetica și psihologia, Petre P. Negulescu studia Renașterea, în vreme ce Vasile Pârvan și Mihail Dragomirescu se îndeletniceau, și ei, cu altceva. Era interesat însă și încîntat în acea vreme de J. M. Guyau, "omul cu profundă inimă creștină și cu creierul pustiit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
-l atragă în vîrtejul compromisului ilegitim. Binomul ființei intime a intelectualului este dat de deschidere și de morală: să scapi de îngrădirea specialității tale și să iei în serios o etică a ideilor, o morală care se opune însă unei estetici (fuga după original, picant și paradoxal) și, în egală măsură, unei mistici a ideilor (o pretinsă putere de ispită, de extaz a acestora). Cel ce își sparge limitele propriei profesii este numit de Morin metaintelectual. Spuneam că intelectualii alcătuiesc, poate
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]