14,680 matches
-
Etapele studiilor lui Mayo și rezultatele acestora sunt prezentate amplu de M. Zlate (2004), începând cu studiul fluctuației în atelierul de filatură din Philadelphia și continuând cu cercetările asupra iluminatului atelierelor de asamblare a releelor telefonice din Hawthorne, Chicago. "Eșecurile" experimentelor, exprimate în creșterea randamentului muncii indiferent de nivelul de iluminare a spațiului de lucru și mai mult, creșterea randamentului muncii atât la grupul experimental, cât și la grupul de control sunt considerate momentele stimulatoare pentru cercetarea factorilor psihosociali din organizații
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
grupul de control sunt considerate momentele stimulatoare pentru cercetarea factorilor psihosociali din organizații. La acestea se adaugă "efectul "Hawthorne" exprimat (în forma sa cea mai simplă) în schimbarea comportamentului persoanelor observate ca urmare a conștientizării faptului că sunt observate. Implicațiile experimentelor realizate între 1927-1933 au meritul de a sublinia rolul relațiilor interpersonale în dinamica organizației și atrag atenția asupra următorilor factori (Latham, 2007; Zlate, 2004; Smith 1998): * munca este o activitate de grup; * nevoile de recunoaștere, securitate și apartenență determină în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
aceștia sunt necesare existenței umane. Obiceiurile, considerate modalități învățate de a răspunde la anumite evenimente, împreună cu trebuințele sunt în această viziune componentele de bază ale comportamentului uman (Hollyforde și Whiddett, 2002, p. 57). Teoria reducerii tensiunilor a fost întemeiată pe experimente conduse pe animale și s-a dovedit a fi o abordare limitată, datorită ignorării componentelor cognitive. Aceasta are însă meritul de a fi generat o serie de cercetări care au condus la dezvoltarea conceptelor de motivație intrinsecă, învățare latentă, nivel
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a fi redus, deoarece celelalte inputuri (educație, vârstă, sex, abilități) sunt "un dat", achiziția lor nefiind reversibilă. Cuplul "Persoană" "Altul" formează un sistem social atâta vreme cât fiecare constituie pentru celălalt elementul de referință. Autorul susține validitatea postulatelor teoriei sale prin rezultatele experimentelor proprii, a celor realizate în colaborare cu Rosenbaum sau conduse de alți cercetători (Homans). Sunt astfel testate următoarele ipoteze: 1. productivitatea (inputul) crește atunci când există inechitate pozitivă (supra-recompensare); 2. muncitorii supra-recompensați plătiți pe oră au o productivitate mai bună decât
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ale lui Fay și Frese (2000): a) identificarea situațiilor în care lipsește în totalitate intervenția direcționărilor externe este aproape imposibilă, deoarece activarea comportamentului este rezultatul interacțiunii continue dintre factorii personali și sursele externe de influență; b) retragerea recompensei utilizată în experimentele lui Deci pentru măsurarea motivației intrinseci nu este o metodă neutră, dimpotrivă aceasta poate fi percepută de subiecți ca o pedeapsă ce conduce la reducerea performanței; c) scăderea performanței ca urmare a administrării recompensei este determinată de modul în care
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și auto-eficacitatea au fost intens studiate fără a se urmări explicarea relației dintre ele. De asemenea, conceptul de auto-eficacitate este considerat ambiguu (Eastman și Marzillier, 1984), fiind pusă la îndoială capacitatea lui integrativă. Vancouver, Thompson și William (2001), în urma unor experimente de laborator, infirmă teoria lui Bandura, constatând că auto-eficacitatea nu determină performanța, ci creează o stare de complacere ce diminuează performanța. Această constatare este demontată de Bandura și Locke, fiind considerată un artificiu determinat de manipularea variabilelor în cadrul experimentelor realizate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
unor experimente de laborator, infirmă teoria lui Bandura, constatând că auto-eficacitatea nu determină performanța, ci creează o stare de complacere ce diminuează performanța. Această constatare este demontată de Bandura și Locke, fiind considerată un artificiu determinat de manipularea variabilelor în cadrul experimentelor realizate de cei trei cercetători (Latham, 2007). Alte cercetări (Kanfer, 2005) indică însă o serie de condiții care pot diminua capacitatea predictivă a auto-eficienței, așa cum sunt situațiile în care învățarea nu este posibilă, norocul și nu abilitățile fiind cel care
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
datorită caracterului său intuitiv. În ceea ce privește măsurarea nevoii de realizare, tehnicile proiective sunt intens criticate pentru validitatea și fidelitatea scăzută. Metoda incidentelor critice și interviul de tip story telling pe baza cărora a fost elaborată teoria motivație-igienă sunt considerate "artefacte" metodologice. Experimentul folosit de Deci pentru evidențierea rolului recompensei financiare asupra motivației este de asemenea considerat un rezultat al manipulării incorecte a variabilelor. O orientare recentă privind măsurarea motivației este cea întemeiată pe modele teoretice de tip integrativ. Un astfel de model
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cel mai frecvent a satisfacției) sau la măsurarea diferitelor dimensiuni ale modelelor teoretice. Vroom (1964/1995) face o trecere în revistă a istoriei măsurării motivației și identifică trei tipuri principale de metode: studii statistice de analiză a corelațiilor dintre variabile, experimente de laborator și experimente de teren. Ponderea utilizării în cele peste 500 de cercetări analizate de Vroom indică preponderența analizei statistice (65% dintre studii), urmată de experimentele de laborator (25%) și de cercetările conduse în mediul natural de muncă (10
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
satisfacției) sau la măsurarea diferitelor dimensiuni ale modelelor teoretice. Vroom (1964/1995) face o trecere în revistă a istoriei măsurării motivației și identifică trei tipuri principale de metode: studii statistice de analiză a corelațiilor dintre variabile, experimente de laborator și experimente de teren. Ponderea utilizării în cele peste 500 de cercetări analizate de Vroom indică preponderența analizei statistice (65% dintre studii), urmată de experimentele de laborator (25%) și de cercetările conduse în mediul natural de muncă (10%). Fiecare subiect conex motivației
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
trei tipuri principale de metode: studii statistice de analiză a corelațiilor dintre variabile, experimente de laborator și experimente de teren. Ponderea utilizării în cele peste 500 de cercetări analizate de Vroom indică preponderența analizei statistice (65% dintre studii), urmată de experimentele de laborator (25%) și de cercetările conduse în mediul natural de muncă (10%). Fiecare subiect conex motivației este studiat prin metode specifice: alegerea ocupației și satisfacția în muncă au fost cercetate mai ales prin metode statistice, în timp ce măsurarea determinanților motivației
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în mediul natural de muncă (10%). Fiecare subiect conex motivației este studiat prin metode specifice: alegerea ocupației și satisfacția în muncă au fost cercetate mai ales prin metode statistice, în timp ce măsurarea determinanților motivației în muncă a fost studiată preponderent prin experimente de teren. Pentru fiecare dintre aceste metode Vroom prezintă o serie de avantaje și dezavantaje. Astfel, analiza statistică a corelației dintre două variabile permite în mică măsură inferări cauzale. Pe de altă parte, deși experimentele de laborator sunt utilizate pentru
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a fost studiată preponderent prin experimente de teren. Pentru fiecare dintre aceste metode Vroom prezintă o serie de avantaje și dezavantaje. Astfel, analiza statistică a corelației dintre două variabile permite în mică măsură inferări cauzale. Pe de altă parte, deși experimentele de laborator sunt utilizate pentru determinarea relațiilor cauzale, acestea au la rândul lor o serie de limite generate de mediul creat artificial și timpul redus în care un subiect poate fi observat. Experimentele de teren permit un control mai mic
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
inferări cauzale. Pe de altă parte, deși experimentele de laborator sunt utilizate pentru determinarea relațiilor cauzale, acestea au la rândul lor o serie de limite generate de mediul creat artificial și timpul redus în care un subiect poate fi observat. Experimentele de teren permit un control mai mic al variabilelor și sunt de regulă costisitoare. În ceea ce privește mediul în care sunt studiate variabilele, validitatea externă a cercetărilor din mediul organizațional, comparativ cu cercetările de laborator (conduse îndeosebi cu studenți) este mai ridicată
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
inabilității generale de a face inferențe cauzale" (Heneman și Schwab, 1972, p. 8, după Latham, 2007, p. 55). Pornind de la analiza lui Vroom poate fi remarcată prezența în istoria măsurării motivației a două dintre metodele de cercetare sociologică: ancheta și experimentul. În ceea ce privește ancheta, aplicarea tehnicilor și procedeelor de culegere a datelor presupune invariabil înregistrarea răspunsurilor verbale. Această tehnică este considerată de Vroom (1964/1995, p. 320) "departe de a fi predictor perfect (...). Literatura din domeniul psihosociologiei a indicat o relație neglijabilă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
satisfacției în muncă) până la scalele utilizate recent de Deci și Ryan pentru măsurarea dimensiunilor teoriei autodeterminării (Intrinsic Motivation Inventory, General Causality Orientations Scale, The Self-Regulation Questionnaires etc.), aceste instrumente prezintă avantajul standardizării, favorizând realizarea studiilor longitudinale și a analizelor comparative. Experimentul ca metodă de măsurare a motivației a fost utilizat îndeosebi pentru măsurarea motivației intrinseci. Deci (1971, 1972) fundamentează teoria evaluării cognitive, măsurând motivația intrinsecă prin menținerea comportamentului subiecților după eliminarea recompenselor financiare. Având de cele mai multe ori studenți ca subiecți, experimentul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Experimentul ca metodă de măsurare a motivației a fost utilizat îndeosebi pentru măsurarea motivației intrinseci. Deci (1971, 1972) fundamentează teoria evaluării cognitive, măsurând motivația intrinsecă prin menținerea comportamentului subiecților după eliminarea recompenselor financiare. Având de cele mai multe ori studenți ca subiecți, experimentul pentru măsurarea motivației are o slabă reprezentare în literatura de specialitate. O altă metodă aplicată mai recent este cea a meta-analizelor, definită drept "combinarea rezultatelor mai multor studii, de cele mai multe ori cantitative, într-o singură analiză" (Chelcea, 2007, p. 687
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Equity Theory: The Influence of Culture. Journal of Management Inquiry, 3, 2, 177-188. King, Wesley, Jr. C. și Hinson, Thomas D. (1994). The influence of Sex and Equity Sensitivity on Relationship Preferences, Assessment of Opponent, and Outcomes in a negotiation Experiment. Journal of Management, 20, 3, 605-624. King, Wesley, Jr. C., Miles, Edward W. și Day, David D. (1993). A test and refinement of the equity sensitivity construct. Journal of Organizational Behavior, 14, 301-317. Konovsky, Mary A. (2000). Understanding Procedural Justice
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
tot. În cele din urmă, Îmi face o poză. Așa cum stau ghiftuit, pe o pătură, Între resturile unui prînz monstruos, mijindu-mi ochii, poate din cauza soarelui care Îmi luminează chipul, poate din cauza suferinței, tuns oribil, par mai degrabă subiectul unui experiment gastro-intestinal, În laboratorul unui doctor socialist pentru care etica nu Înseamnă nimic - iată ce poate face mîncarea dintr-un om! SÎnt țeapăn ca un boa. — Ce-ai pățit la degetul ăla? arată spre bandajul murdar. — O infecție. Orice zgîrietură se
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
se produc, o fac În acea limbă fără voce. Cuvintele care ne exprimă sînt transparente, adevărul lor comun țipă mut undeva În miezul unor intuiții. Nu, nu sîntem niște eroi, sîntem statistica unei anomalii politice și sociale, sîntem elementele unui experiment. Ne umanizează doar iluziile și felul În care ne justificăm eșecul imatur, pe buza unei prăpastii despre care știm foarte puțin. Scuipăm uneori În ea și așteptăm să se audă ecoul, dar probabil că nu e cea mai bună metodă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
prezență e muzica populară. Șerpuiește pe sub uși, zbîrnîie În stîlpii și În pereții albi, se scurge din tavan. E pretutindeni, e ca un duh malefic care parcă vine din chiar structura clădirii, din fibra acestei realități, care are aspectul unui experiment psihologic condus de un doctor dement. După ore bune de tortură muzicală ajung să-mi imaginez că acești rapsozi populari sînt un fel de roboți pe ale căror chipuri de plastic Îmbujorate veselia tîmpă are ceva Înfricoșător, clămpănind din gurile
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
niște mîini uscate, pline de vene proeminente și o privire În care plutesc În permanență norii tristeții, nu vorbește mult, iar cînd o face, spune lucruri ciudate. De exemplu, vorbește despre Gulag, despre exterminările din Uniunea Sovietică și despre tragedia experimentului comunist - asta sună mișto, e de ținut minte. Pentru că știe rusește, nu ascultă decît posturi rusești, care se pare că suferă de ceea ce se cheamă Glasnost. Știi ce-i aia? Crede că unele din posturile astea de radio sînt clandestine
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cercetători ai comportamentului motoriu pregătesc mediul astfel Încât subiectul să primească informații minime de feedback și apoi le oferă În mod artificial informații de feedback (sub formă de cunoașterea rezultatelor), astfel Încât să poată studia direct efectele. Această tehnică de obicei implică experimente cu cerințe evident artificiale și neplăcute de realizat; dar pot rezulta informații de bază despre natura și modul În care se produce eroarea. Majoritatea teoriilor despre Învățare susțin că, cunoașterea rezultatelor este un factor de importanță vitală, sunt și lucrări
Feedback-ul – principiul autoreglării utilizat in ora de educaţie fizică. In: Învăţământul românesc în context european by Comănescu Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2353]
-
crește ușurința de utilizare a procedeelor euristice În orice domeniu; provoacă demersuri de informare, observare, experimentare, prelucrare a informației, descoperire; este o strategie didactică valoroasă mai ales În cazul disciplinelor cu pronunțat caracter practic aplicativ. Puncte tari Accesibilizează fenomenele prin experimente virtuale și În felul acesta facilitează Înțelegerea proceselor dinamice de mare complexitate, Înțelegerea unor fenomene greu de simulat În realitate sau În laborator ( de exemplu, activitatea inimii, transmiterea impulsului nervos, creșterea și dezvoltarea unei plante, etc.) Învățarea este individualizată, eficientă
Activizarea elevilor în lecţiile de biologie prin integrarea mijloacelor audio-vizuale şi calculator. In: Învăţământul românesc în context european by Colpoş Corina Monica () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2347]
-
privind înființarea muzeelor în aer liber în Europa /133 Contribuția lui Dimitrie Gusti în elaborarea proiectului "muzeul social" / 136 Teorii asupra constituirii muzeului social / 143 Tendințe de susținere și dezvoltare a muzeului în aer liber în România / 145 CAPITOLUL V . EXPERIMENT SOCIOPEDAGOGIC: ASPECTE METODOLOGICE ȘI TEORETICE ALE CERCETĂRII / 149 1. Motivație: studiul arhitecturii spațiilor muzeale și a celor școlare, implicații asupra desfășurării activităților artistice plastice / 149 2. Elaborarea schemei operaționale de cercetare: indicatori, ipoteze de lucru, stabilirea variabilelor dependente și independente
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]