6,294 matches
-
existența) este materială și cognoscibilă, determinantă, iar conștiința, spiritul, gândirea secundare, derivate; neagă existența sufletului 26. mister = ritual religios secret în Grecia și Roma antică, la care participau numai cei inițiați; ex. religiile misterelor (culte păgâne) 27. modernism = 1. curent filozofic novator (sec. 19-20) care exacerba modernitatea, respingând tradiționalismul și academismul; proclama exclusivist unele noi principii de creație (simbolismul, expresionismul, constructivismul și curentele de avangardă); 2. denumire sub care au fost condamnate, în 1907, de către Biserica catolică orientările progresist-liberale care încercau
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
în Italia (1909; revocată de Pius XII în 1943). 28. monoteism = adorația unui singur Dumnezeu; credința într-o divinitate unică, ce exclude existența altor divinități (politeismul), distinctă de lume (contrar filozofiei panteiste); preluat de creștinism din iudaism 29. neoplatonism = curent filozofic (sec. III-IV p.Chr.); reformula filozofia idealistă a lui Platon într-o viziune originală cu idei aristotelice, pitagoreice, stoice și cu misticismul oriental; proclama ideea creării lumii prin „emanația“ divinității, iar cunoașterea prin extaz mistic 30. neo-scolasticism = curent teologic catolic
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Dumnezeu, cauzele naturale fiind doar cauze ocazionale ce acționează prin providența divină; a fost receptat ca o soluție extremă la problema carteziană a interacțiunii minte-corp: intervenția divină este adevărata cauză, propria voință a individului nefiind decât ocazia 32. ontologism = doctrină filozofică; prima cunoaștere a minții umane este cunoașterea imediată sau cel puțin indistinctă a lui Dumnezeu, toate celelalte lucruri fiind cunoscute dependent de acesta 33. panteism = teoria conform căreia Dumnezeu și universul sunt identice (sec. 18, irlandezul J. Toland); panteiștii susțin
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
33. panteism = teoria conform căreia Dumnezeu și universul sunt identice (sec. 18, irlandezul J. Toland); panteiștii susțin imanența și resping caracterul transcendent și personal al divinității; teismul creștin a repudiat întotdeauna p., socotindu-l apropiat de ateism 34. pozitivism = curent filozofic de sec. 19; în interpretarea vieții și a moralei, înlătură ideea de Dumnezeu și de supranatural; omul trebuie să se mărginească numai la ceea ce poate cunoaște prin simțuri și prin experiență (A. Comte, 1798-1857; H. Spencer, 1820-1903) 35. pragmatism = curent
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de sec. 19; în interpretarea vieții și a moralei, înlătură ideea de Dumnezeu și de supranatural; omul trebuie să se mărginească numai la ceea ce poate cunoaște prin simțuri și prin experiență (A. Comte, 1798-1857; H. Spencer, 1820-1903) 35. pragmatism = curent filozofic de factură idealist-subiectivistă (influențată de teoria darwinistă), răspândit mai ales în S.U.A.; neagă adevărul obiectiv proclamând ca unic criteriu al adevărului numai ceea ce este util și avantajos 36. raționalism = teorie gnoseologică: rațiunea, cu principiile ei apriorice (care nu provin din
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
rațiunea, cu principiile ei apriorice (care nu provin din experiența senzorială), constituie singura sursă a cunoașterii autentice, simțurile dându-ne o cunoaștere nesigură și aproximativă; neagă orice temeinicie a credinței religioase; încredere în rațiune (Descartes, Spinoza, Leibnitz) 37. scepticism = doctrină filozofică idealistă a celor ce admiteau în principiu că nimic nu e sigur; neagă posibilitatea cunoașterii de către om a lumii existente și a adevărului obiectiv 38. scolasticism = curent filozofic dominant în Europa Occidentală creștină medievală; îmbina dogmele religioase cu tradiția mistică
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a credinței religioase; încredere în rațiune (Descartes, Spinoza, Leibnitz) 37. scepticism = doctrină filozofică idealistă a celor ce admiteau în principiu că nimic nu e sigur; neagă posibilitatea cunoașterii de către om a lumii existente și a adevărului obiectiv 38. scolasticism = curent filozofic dominant în Europa Occidentală creștină medievală; îmbina dogmele religioase cu tradiția mistică și intuitivă a filozofiei patristice, iar mai târziu cu aristotelismul pregătirea teologică și filozofică în școlile universităților medievale; a constat în studiul „Bibliei”, al scrierilor Sf. Părinți (îndeosebi
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
posibilitatea cunoașterii de către om a lumii existente și a adevărului obiectiv 38. scolasticism = curent filozofic dominant în Europa Occidentală creștină medievală; îmbina dogmele religioase cu tradiția mistică și intuitivă a filozofiei patristice, iar mai târziu cu aristotelismul pregătirea teologică și filozofică în școlile universităților medievale; a constat în studiul „Bibliei”, al scrierilor Sf. Părinți (îndeosebi Augustin); sec. 11-12 (Anselm, Abelard, Petrus Lombardus) a contribuit la dezvoltarea metodei dialectice și a pus problema relației dintre credință și rațiune; după 1150, se afirmă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a textelor lui Aristotel; reprezentanți: Toma d’Aquino, Duns Scotus, William Ockham. După apogeul atins prin Toma d’Aquino, problema de bază a s. (raportul dintre rațiune credință) decade într-o abordare sceptică, începând cu Ockham 39. sensism = nume dat doctrinelor filozofice pentru care senzațiile reprezintă condiția necesară și suficientă de cunoaștere 40. simbolism = curent în literatură și artă (Franța, 1885); căuta să sugereze, prin valoarea muzicală și simbolică a cuvintelor, nuanțele cele mai subtile ale vieții interioare 41. sofism = raționament corect
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
literatură și artă (Franța, 1885); căuta să sugereze, prin valoarea muzicală și simbolică a cuvintelor, nuanțele cele mai subtile ale vieții interioare 41. sofism = raționament corect în aparență, dar fals în realitate cu tendință de a înșela 42. stoicism = curent filozofic creat de Zenon în sec. IV a.Chr. în Grecia antică: omul trebuie să se conducă după rațiune și să înfrunte cu fermitate și curaj supunerea față de soartă și considerând drept condiție a fericirii eliberarea de pasiuni și liniștea spiritului
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a tradiției (folclorului, istoriei) și de respingere a modernismului și a ideii de selecționare critică și de interpretare a lor; ex. doctrina iudaică susține că adevărurile absolute au fost revelate de Dumnezeu lui Adam; transmise prin tradiție 46. transcendentalism = doctrină filozofică idealistă întemeiată de Kant; formele anterioare experienței (apriorice) conștiinței precedă experiența și constituie condițiile existenței sale 47. transsubstanțiere = în limbajul teologilor catolici, totala convertire a pâinii și a vinului în substanța Trupului și a Sângelui lui Cristos odată cu pronunțarea cuvintelor
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
folosești serviciile reconfortante. Doamne, ce plăcut și frumos, și odihnitor! Și iarăși mi-au venit în minte cuvintele poetului din Lancrăm: "Eu cred că veșnicia s-a născut la sat." "Veșnicia" este sinonimă cu "timpul infinit". Vasăzică Timpul, această categorie filozofică, l-a terorizat pe om din momentul în care a luat cunoștință de sine ca ființă umană. Nu "spațiul" l-a înspăimântat, ci "Timpul" care pune punct existenței noastre terestre. Cu toate acestea, "Omul", " Omul ce mândru sună acest cuvânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
familie sau vreo lucrare științifică de istorie sau filozofie, reușind însă să fie câte ceva din toate acestea și tinzând a fi chiar mai mult, dacă e să aducem și să luăm în calcul bogatele inserții de texte biblice, poetice și filozofice folosite. Dacă mai adăugăm acestor considerații și faptul că miza principală a autorului nu o constituie aspectul strict literar, am scăpat de o mare și inutilă bătaie de cap. Și asta pentru că demersul primordial al autorului este acela de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Cu siguranță, cel al marilor clasici din interbelic. A.B.Există astăzi o luptă între carte și calculator, între tot ce e valoros și presa mass-media? Cine va câștiga? În genere, mass-media se manifestă în cotidian și extensiv. Capodopera literară, filozofică ori de alt gen, se înscrie în durată, în intensiv și profunditate. Mass-media poate dispune de o audiență copleșitoare; cartea își are fidelii si rafinați. Dan Alexandru Condeescu Fiecare clipă petrecută cu Nichita era minunată, era frumoasă... când Nichita era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
zodia Berbecului, să vedem cum arată. Criticul literar născut în zodia Berbecului scrie bine, are cultul expresiei, are instinct artistic, e funciarmente un liric, face din literatură un spectacol al existenței, alternează ironia cu patetismul, maliția cu melancolia, are sensibilitate filozofică, e tenace, dar are și dese accese de dezabuzare, iubește cărțile ca pe niște ființe vii, este cum zice la zodie mai degrabă talentat decât deștept... Laurențiu Ulici ... Criticul trebuie să-l ajute pe cititor să se îndrepte mai ușor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Sale Regina. Diploma redactată în latinește spune în rezumat că Universitatea, preluând alesele virtuți, deosebita erudiție și marile merite științifice ale M. Sale Regina Elisabeta, conferea M. Sale, cu unanimitate de voturi, titlul de doctor onor în artele literare și filozofice”. ...Acum, ceva și despre veșnica dispută privind Domnia femeiască. „Aproape în fiecare zi se aud plângeri din partea femeilor că pe ele bărbații nu le lasă săși ocupe locul cuvenit în viața politică și economică. Aceste plângeri însă sunt neîntemeiate deoarece
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Societatea Tipografică Bucovineană. Sumarul nr.6 și 7, octombrie noiembrie 1907: Istoria Bucovinei în școlile noastre secundare de Iancu I. Nistor, Înființarea unui cor permanent, unui,orfelinat și a unei trupe de teatru, de Eusebie Marcheș; Evoluționismul ca sistem filozofic și aplicarea sa pentru teoria pedagogiei, de dr. Eugen Botezat, De prin Ardeal, de Dimitrie Rusceac, Idei filozofice la Brătescu Voinești, de A Ieșan, Câteva cuvinte despre lectura copiilor, de Vasile Balintescul; Ana Conta - Kernbach: Elemente de pedagogie de Trăian
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Iancu I. Nistor, Înființarea unui cor permanent, unui,orfelinat și a unei trupe de teatru, de Eusebie Marcheș; Evoluționismul ca sistem filozofic și aplicarea sa pentru teoria pedagogiei, de dr. Eugen Botezat, De prin Ardeal, de Dimitrie Rusceac, Idei filozofice la Brătescu Voinești, de A Ieșan, Câteva cuvinte despre lectura copiilor, de Vasile Balintescul; Ana Conta - Kernbach: Elemente de pedagogie de Trăian Brăileanu. Există și o „Revistă a revistelor”, în nr. 6 și 7 fiind recenzate „Răvașul poporului”, editată la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
philosophique despre Scriere la sudanezi” (în Rob. Greer Cohn, „L’œuvre de Mallarmé: un coup de dés”, p. 445), unde cosmogonia sudanezilor este prezentată într-o manieră interesantă 2. Mă întreb dacă această conferință a fost publicată în caietele Colegiului filozofic sau în altă parte. Doamna Dieterlen discută poate semnificația religioasă a scrierii, subiect care mă preocupă mult. Opoziția dintre tradiția orală și tradiția scrisă reflectă, fără îndoială, două forme diferite ale tradiției sacre, sau mai degrabă diferența dintre tradiția sacră
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
întorcea mereu la singura carte pe care mi-ar fi plăcut s-o scriu atunci: l’Homme comme symbole. După Le Mythe de l’éternel retour, o consideram lucrarea mea cea mai originală; erudiția și hermeneutica istorico-religioasă lăsau locul reflecției filozofice. Ar fi fost o carte scurtă, fără note, cu o bibliografie sumară la sfârșit. Dar știam că n-aveam dreptul să o încep înainte de a încheia Le Chamanisme” - cf. Memorii II, p. 119. Vezi și Eugen Ciurtin, Studiu introductiv la
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pune cartea e o problemă estetică, o problemă de realism socialist și devine și o problemă politică. Fantasticul se îmbină cu elementul istoric. (...) Adică vreau să spun că există o lege estetică, o funcție estetică a fantasticului. Fantasticul exprimă concepții filozofice legate de viața istorică. Aci în momentul când fantasticul devine gratuit e antirealist și Radu Boureanu, cu lipsa de intenție rea, ca și mine la "Pasărea furtunii", a căzut într-o concepție a artei". Și pentru a fi cît mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Traian. Se anula astfel romanizarea, romanii nefiind decât cuceritori temporari ai Daciei. În schimb, se amplifica nemăsurat valoarea civilizației dace (nu În sensul religios al lui Zalmoxis, comuniștii fiind atei. Se puneau Însă În evidență cunoștințele științifice și chiar Înclinările filozofice ale dacilor. Izvorul ideal pentru o asemenea interpretare este Iordanes, istoric din secolul al VI-lea, autor al unei istorii a goților. Propunându-și să-i Înfățișeze pe goți Într-o lumină cât mai favorabilă, el Îi asimilează cu geții
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fost o revoltă, o revoluție, o lovitură de stat? Au fost toate acestea la un loc. A fost revolta spontană, fără un program bine definit, a mii și mii de oameni, dintre care cei mai mulți nu aveau un diferend de ordin filozofic cu comunismul, ci pur și simplu nu mai puteau răbda o viață care devenise un șir neîntrerupt de privațiuni și umilințe. A fost și o lovitură de stat, fiindcă din această masă neorganizată nu aveau cum să rezulte un nou
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
publică o Gramatică românească (1828), editează prima gazetă În limba română (Curierul românesc, 1829), scrie poezii și chiar o epopee avându-l ca erou pe Mihai Viteazul, se pune În fruntea revoluției de la 1848, se lansează În elaborarea unui sistem filozofic atotcuprinzător și se erijează În postura de profet al românilor! În Moldova, Gheorghe Asachi (1788-1869) Îndeplinește o misiune similară; cu o formație umanistă — poet și autor de nuvele istorice —, dar și pozitivă (studii de inginerie, de astronomie) și artistică (desenator
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Întreține raporturi misterioase cu cosmosul și cu lumea de dincolo: o civilizație mai esențială și mai profundă decât Occidentul tehnologic. Maitreyi (1933) este romanul experienței sale indiene; poate fi considerat În egală măsură un roman de dragoste și un roman filozofic, pe tema psihologiei raporturilor dintre un bărbat și o femeie, dar și a incomunicabilității dintre civilizații. În continuare, Eliade s-a Împărțit Între opera sa literară (parte „realistă“, parte fantastică) și cercetările de mitologie și de istorie a religiilor. El
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]