5,600 matches
-
anii 1950, Hall și Vinen au întreprins experimente pentru a demonstra existența liniilor discrete de vorticitate. În anii 1960, Rayfield și Reif au demonstrat existența inelelor discrete de vorticitate. Packard a observat intersecția liniilor de vorticitate cu suprafața liberă a fluidului, iar Avenel și Varoquaux au studiat efectul Josephson la superfluide heliu-4. Teoria fenomenologică și semi-microscopică a lui Lev Landau în superfluiditatea izotopului heliu-4 i-a adus Premiul Nobel pentru Fizică în 1964. Presupunând că undele sonore sunt cele mai importante
Superfluid () [Corola-website/Science/314338_a_315667]
-
A fost descoperită o fază lamelară, HSbPO, care prezintă hiperumflare până la ~250 nm pentru distanța interlamelară. Anizotropia cristalelor lichide este o proprietate neobservată la alte lichide. Această anizotropie face ca curgerea cristalelor lichide să se comporte mai diferențiat decât a fluidelor obișnuite. De exemplu, injectarea unui flux de cristal lichid între două plăci paralele determină o orientare a moleculelor cuplată cu curgerea, rezultatul fiind apariția unor modele dendritice. Această anizotropie se manifestă și în tensiune superficială între diferite faze de cristal
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
a sau scaunul moale reprezintă acea boală ce presupune cel putin trei mișcări intestinale moi sau lichide în fiecare zi. De obicei, aceasta durează câteva zile și poate duce la deshidratare, din cauza pierderii fluidelor. Semnele deshidratării încep, de obicei, cu pierderea elasticității pielii și schimbările de personalitate. Aceasta poate duce la scăderea fluxului de urinare, decolorarea pielii, bătăi rapide ale inimii și la scăderea reacțiilor pe măsură ce se agravează. Însă, scaunele moi, dar nu lichide
Diaree () [Corola-website/Science/313346_a_314675]
-
prezintă diaree, se recomandă continuarea consumului de alimente sănătoase, iar în cazul bebelușilor, continuarea alăptării. În cazul în care SRO nu sunt disponibile comercial, pot fi utilizate soluții create în casă. La persoanele cu deshidratare severă, ar putea fi necesare [[fluidele administrate intravenos]]. Însă, majoritatea cazurilor pot fi gestionate cu succes prin administrare orală a fluidelor. [[Antibioticele]], deși rar folosite, ar putea fi recomandate în câteva cazuri, precum cele în care există diaree cu sânge sau la persoane ce prezintă febră
Diaree () [Corola-website/Science/313346_a_314675]
-
În cazul în care SRO nu sunt disponibile comercial, pot fi utilizate soluții create în casă. La persoanele cu deshidratare severă, ar putea fi necesare [[fluidele administrate intravenos]]. Însă, majoritatea cazurilor pot fi gestionate cu succes prin administrare orală a fluidelor. [[Antibioticele]], deși rar folosite, ar putea fi recomandate în câteva cazuri, precum cele în care există diaree cu sânge sau la persoane ce prezintă febră mare, la cei cu [[diareea călătorului|diaree în urma unei călătorii]] și celor în ale căror
Diaree () [Corola-website/Science/313346_a_314675]
-
în atmosferă se situează în general în intervalul formula 1m. Când particulele aerosolilor se ciocnesc, ele de regulă se alipesc, astfel încât aerosolii obișnuiți sunt instabili. Uneori se înțelege prin termenul aerosol totalitatea particulelor conținute în aerul atmosferic. Ramura particulară a mecanicii fluidelor care studiază comportamentul dinamic al aerosolilor se numeș te "mecanica aerosolilor"; această disciplină a căpătat o mare dezvoltare începând din a doua jumătate a seculului XX., datorită problemelor de poluare. ii sunt larg utilizați în medicină în tratamentul diverselor boli
Aerosol () [Corola-website/Science/318439_a_319768]
-
Ecuațiile Navier-Stokes, numite așa după Claude-Louis Navier și George Gabriel Stokes, descriu mișcarea fluidelor. Aceste ecuații au luat naștere prin aplicarea legii a doua a lui Newton la mișcarea fluidelor împreună cu ipoteza că tensiunea fluidului este proporțională cu gradientul vitezei (fluid Newtonian), la care se adaugă gradientul presiunii. sunt folosite în foarte multe domenii
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
Ecuațiile Navier-Stokes, numite așa după Claude-Louis Navier și George Gabriel Stokes, descriu mișcarea fluidelor. Aceste ecuații au luat naștere prin aplicarea legii a doua a lui Newton la mișcarea fluidelor împreună cu ipoteza că tensiunea fluidului este proporțională cu gradientul vitezei (fluid Newtonian), la care se adaugă gradientul presiunii. sunt folosite în foarte multe domenii ale mecanicii fluidelor pentru a modela, de exemplu, mișcarea curenților atmosferici, ai curenților oceanici, scurgerea fluidelor
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
Ecuațiile Navier-Stokes, numite așa după Claude-Louis Navier și George Gabriel Stokes, descriu mișcarea fluidelor. Aceste ecuații au luat naștere prin aplicarea legii a doua a lui Newton la mișcarea fluidelor împreună cu ipoteza că tensiunea fluidului este proporțională cu gradientul vitezei (fluid Newtonian), la care se adaugă gradientul presiunii. sunt folosite în foarte multe domenii ale mecanicii fluidelor pentru a modela, de exemplu, mișcarea curenților atmosferici, ai curenților oceanici, scurgerea fluidelor prin tuburi, scurgerea aerului în jurul
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
Ecuațiile Navier-Stokes, numite așa după Claude-Louis Navier și George Gabriel Stokes, descriu mișcarea fluidelor. Aceste ecuații au luat naștere prin aplicarea legii a doua a lui Newton la mișcarea fluidelor împreună cu ipoteza că tensiunea fluidului este proporțională cu gradientul vitezei (fluid Newtonian), la care se adaugă gradientul presiunii. sunt folosite în foarte multe domenii ale mecanicii fluidelor pentru a modela, de exemplu, mișcarea curenților atmosferici, ai curenților oceanici, scurgerea fluidelor prin tuburi, scurgerea aerului în jurul unei aripi de avion, pentru mișcarea
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
au luat naștere prin aplicarea legii a doua a lui Newton la mișcarea fluidelor împreună cu ipoteza că tensiunea fluidului este proporțională cu gradientul vitezei (fluid Newtonian), la care se adaugă gradientul presiunii. sunt folosite în foarte multe domenii ale mecanicii fluidelor pentru a modela, de exemplu, mișcarea curenților atmosferici, ai curenților oceanici, scurgerea fluidelor prin tuburi, scurgerea aerului în jurul unei aripi de avion, pentru mișcarea din interiorul stelelor, miscarea galaxiilor, etc. , în formă completă sau simplificată, sunt de asemenea folositoare la
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
fluidelor împreună cu ipoteza că tensiunea fluidului este proporțională cu gradientul vitezei (fluid Newtonian), la care se adaugă gradientul presiunii. sunt folosite în foarte multe domenii ale mecanicii fluidelor pentru a modela, de exemplu, mișcarea curenților atmosferici, ai curenților oceanici, scurgerea fluidelor prin tuburi, scurgerea aerului în jurul unei aripi de avion, pentru mișcarea din interiorul stelelor, miscarea galaxiilor, etc. , în formă completă sau simplificată, sunt de asemenea folositoare la proiectarea avioanelor și mașinilor, la studiul curgerii sângelui prin vene, la proiectarea stațiilor
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
a reușit încă să se demonstreze pentru cazul tridimensional existența soluțiilor, sau dacă ele există, conțin sau nu singularități sau discontinuități. Aceasta este numită problema de existență și netezime Navier-Stokes. Ecuațiile Navier-Stokes dau viteza și nu poziția unei particule de fluid. O soluție a ecuațiilor Navier-Stokes este numită câmpul de viteze, care reprezintă viteza fluidului într-un punct din spațiu și timp. O dată ce este cunoscut câmpul de viteze, se pot obține și alte mărimi de interes. Acest lucru este diferit de
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
există, conțin sau nu singularități sau discontinuități. Aceasta este numită problema de existență și netezime Navier-Stokes. Ecuațiile Navier-Stokes dau viteza și nu poziția unei particule de fluid. O soluție a ecuațiilor Navier-Stokes este numită câmpul de viteze, care reprezintă viteza fluidului într-un punct din spațiu și timp. O dată ce este cunoscut câmpul de viteze, se pot obține și alte mărimi de interes. Acest lucru este diferit de ceea ce știm din mecanica clasică, unde soluțiile erau traiectorii ale particulelor. Determinarea vitezelor în loc de
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
O dată ce este cunoscut câmpul de viteze, se pot obține și alte mărimi de interes. Acest lucru este diferit de ceea ce știm din mecanica clasică, unde soluțiile erau traiectorii ale particulelor. Determinarea vitezelor în loc de poziții are mai mult sens în mecanica fluidelor, totuși, pentru vizualizare se trasează traiectoriile particulelor. Ecuațiile Navier-Stokes, în cele mai multe situații, sunt ecuații cu derivate parțiale neliniare. În unele cazuri, precum curgere unidimensională sau fluid Stokes, ecuațiile se pot simplifica și aduse la forma liniară. Neliniaritatea face ca rezolvarea
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
neliniare. În unele cazuri, precum curgere unidimensională sau fluid Stokes, ecuațiile se pot simplifica și aduse la forma liniară. Neliniaritatea face ca rezolvarea ecuațiilor să fie mult mai dificilă, sau chiar imposibilă, cum este cazul scurgerii turbulente. Neliniaritatea într-un fluid se datorează în special accelerației convective, indiferent dacă scurgerea fluidului este laminară sau turbulentă. Turbulența este comportarea haotică dependentă de timp observată în scurgerea fluidelor, și se crede că această comportare se datorează inerției fluidului considerat ca un tot. Acolo
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
ecuațiile se pot simplifica și aduse la forma liniară. Neliniaritatea face ca rezolvarea ecuațiilor să fie mult mai dificilă, sau chiar imposibilă, cum este cazul scurgerii turbulente. Neliniaritatea într-un fluid se datorează în special accelerației convective, indiferent dacă scurgerea fluidului este laminară sau turbulentă. Turbulența este comportarea haotică dependentă de timp observată în scurgerea fluidelor, și se crede că această comportare se datorează inerției fluidului considerat ca un tot. Acolo unde efectele inerțiale ale fluidului sunt mici, scurgerea lui tinde
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
fie mult mai dificilă, sau chiar imposibilă, cum este cazul scurgerii turbulente. Neliniaritatea într-un fluid se datorează în special accelerației convective, indiferent dacă scurgerea fluidului este laminară sau turbulentă. Turbulența este comportarea haotică dependentă de timp observată în scurgerea fluidelor, și se crede că această comportare se datorează inerției fluidului considerat ca un tot. Acolo unde efectele inerțiale ale fluidului sunt mici, scurgerea lui tinde spre o scurgere laminară, numărul Reynolds arătând cât de mult este afectată scurgerea fluidului de
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
scurgerii turbulente. Neliniaritatea într-un fluid se datorează în special accelerației convective, indiferent dacă scurgerea fluidului este laminară sau turbulentă. Turbulența este comportarea haotică dependentă de timp observată în scurgerea fluidelor, și se crede că această comportare se datorează inerției fluidului considerat ca un tot. Acolo unde efectele inerțiale ale fluidului sunt mici, scurgerea lui tinde spre o scurgere laminară, numărul Reynolds arătând cât de mult este afectată scurgerea fluidului de inerția lui. De asemenea se crede, dar nu se știe
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
accelerației convective, indiferent dacă scurgerea fluidului este laminară sau turbulentă. Turbulența este comportarea haotică dependentă de timp observată în scurgerea fluidelor, și se crede că această comportare se datorează inerției fluidului considerat ca un tot. Acolo unde efectele inerțiale ale fluidului sunt mici, scurgerea lui tinde spre o scurgere laminară, numărul Reynolds arătând cât de mult este afectată scurgerea fluidului de inerția lui. De asemenea se crede, dar nu se știe cu ceritudine, că ecuațiile Navier-Stokes descriu corect scurgerea turbulentă. Rezolvarea
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
scurgerea fluidelor, și se crede că această comportare se datorează inerției fluidului considerat ca un tot. Acolo unde efectele inerțiale ale fluidului sunt mici, scurgerea lui tinde spre o scurgere laminară, numărul Reynolds arătând cât de mult este afectată scurgerea fluidului de inerția lui. De asemenea se crede, dar nu se știe cu ceritudine, că ecuațiile Navier-Stokes descriu corect scurgerea turbulentă. Rezolvarea numerică a ecuațiilor Navier-Stokes, pentru cazul turbulent, este extrem de dificilă, datorită diferențelor semnificative dintre scările de lucru implicate într-
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
vârtejuri (LES), aceasta fiind mai costisitoare decât metoda RANS, dar produce rezultate mai bune, deoarece scările turbulente mari sunt rezolvate explicit. Împreună cu ecuația de continuitate (conservarea masei) și formularea corectă a condițiilor la limită, ecuațiile Navier-Stokes modelează cu acuratețe scurgerea fluidului, chiar și a scurgerilor turbulente, deși în medie, pentru a fi în acord cu observațiile reale. Ecuațiile Navier-Stokes presupun că fluidul studiat este un "mediu continuu" care nu se mișcă cu viteză relativistă. La scară foarte mică sau în condiții
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
Împreună cu ecuația de continuitate (conservarea masei) și formularea corectă a condițiilor la limită, ecuațiile Navier-Stokes modelează cu acuratețe scurgerea fluidului, chiar și a scurgerilor turbulente, deși în medie, pentru a fi în acord cu observațiile reale. Ecuațiile Navier-Stokes presupun că fluidul studiat este un "mediu continuu" care nu se mișcă cu viteză relativistă. La scară foarte mică sau în condiții extreme, evident fluidul nu mai poate fi considerat continuu, și soluțiile ecuațiilor Navier-Stokes vor fi diferite de cele ale mediilor continue
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
a scurgerilor turbulente, deși în medie, pentru a fi în acord cu observațiile reale. Ecuațiile Navier-Stokes presupun că fluidul studiat este un "mediu continuu" care nu se mișcă cu viteză relativistă. La scară foarte mică sau în condiții extreme, evident fluidul nu mai poate fi considerat continuu, și soluțiile ecuațiilor Navier-Stokes vor fi diferite de cele ale mediilor continue. În aceste cazuri, mult mai apropiate de realitate sunt modelările statistice sau chiar prin dinamică moleculară. Diferențierea dintre un "mediu continuu" și
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
mediilor continue. În aceste cazuri, mult mai apropiate de realitate sunt modelările statistice sau chiar prin dinamică moleculară. Diferențierea dintre un "mediu continuu" și un "mediu discret" este dată de numărul Knudsen. În mod uzual, ecuațiile Navier-Stokes sunt scrise pentru fluidele cunoscute sub numele de fluide Newtoniene. Aceste fluide au tensiunile tangențiale dintre două straturi vecine proporționale cu viteza de deformație, coeficientul de proporționalitate μ numindu-se vâscozitate. Desigur, există și fluide care nu au această proprietate, ele numindu-se "fluide
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]