5,423 matches
-
declanșatori - cu cât instinctul rămâne nesatisfăcut, cu atât organismul caută un excitant declanșator; -teoria despre frustrare-agresiune, ce conține doua ipoteze, pe de o parte că agresivitatea presupune Întotdeauna o frustrare, iar pe de altă parte cea În care presupune că frustrarea duce la diferite reacții, cea mai importantă fiind agresivitatea; -teoria Învățării, ai cărei reprezentanți susțin că agresivitatea este o trăsătura dobândită, fiind privită ca o atitudine socială cauzată de condițiile mediului Înconjurător și care se poate schimba. Adesea, actele autoagresive
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
american, după toți acești ani de încercări, s-a înșelat amarnic în ceea ce privește managementul eficient? Dacă teoria managementului cea mai nouă și mai reputată este doar o altă soluție ușoară, menită să dea rezultate numai pe termen scurt și să producă frustrări pe termen lung? Dacă singurii care ar beneficia de pe urma acestui ciclu de teorii ipotetice sunt doar acei „guru” ai managementului ce promit „răspunsul dorit” de companii atât de disperate după o abordare managerială care să funcționeze, încât sunt în stare
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
eficient este acest lucru? Nu numai că operatorul nu este eficient, ci calculatorul s-ar putea strica în timp. Mai important, s-ar putea să fie ceva în neregulă cu calculatorul și, dacă ar fi reparat, s-ar putea evita frustrările, dar și pierderea de timp și de informații pe viitor. Acest lucru înseamnă că nu este suficient să știi că un lucru funcționează. Este vital să știi de ce funcționează. De exemplu, în cazul în care compania dumneavoastră are rezultate bune
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
sunt condițiile în care o echipă poate constitui o experiență motivantă care să aducă recompense. Dacă insistăm pe abordarea centrată pe echipe în absolut orice situație, atunci nu va exista un mediul productiv. Întărirea va fi redusă, iar confuzia și frustrarea vor spori. Puține companii evaluează eficiența echipelor în funcție de o îmbunătățire a variabilelor organizaționale finale. Dr. Bill Hopkins de la Auburn University a realizat o cercetare exhaustivă a literaturii de specialitate și nu a descoperit nici o informație cum că îmbunătățirea performanței ar
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
cu procesul de apreciere o constituie faptul că există o legătură între consecințele financiare și apreciere, așa încât separă cele două subiecte de discuție. Însă acest lucru nu creează decât mai multe hârtii de completat pentru manageri și supervizori, adăugându-se frustrărilor angajatului. Nu am întâlnit pe nimeni în domeniul afacerilor care să creadă că nu există nici o legătură între aprecierea nivelului și plată. Motivul pentru care sunt separate este încercarea de a îmbunătăți un sistem prost, iar acest lucru nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
va spune «Mă gândesc». Și cât vreți să pariați că, dacă intru în departamentul de producție, îl vom vedea alergând pe hol anunțând un ordin de schimbare. Iar dacă face asta, am să-l concediez”. Directorul își vărsa năduful din cauza frustrărilor în organizarea procesului de creație. Ca mulți alți oameni, credea că creativitatea este o problemă care „ține de mental”, și nu de comportament. Bineînțeles că era nervos, deoarece nu poți comanda gândirea altcuiva. Directorul se temea că inginerul nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
este o ocazie de a scoate în evidență o realizare. Este o ocazie de a fi alături de colegi și de a împărtăși toate lucrurile care s-au făcut pentru a îndeplini sau depăși scopul. Rememorarea momentelor bune sau rele, a frustrărilor și bucuriei legate de o realizare poate avea loc într-un grup mare sau doar în doi. Poate avea loc într-o aulă, într-o sală de ședințe sau lângă un automat de cafea și dulciuri. Participanți, nu beneficiari Cheia
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
un fel de jurnal, o corespondență prin internet, comentarii la acestea, pretins livrate (fragmentar și alternat) ca atare, de fapt atent „lucrate”, cu obținerea aparenței de expresivitate involuntară. Și aici se abordează decomplexat sordidul existenței zilnice, fervoarea erotismului neinhibat, anecdoticul, frustrările și inflamările jubilatorii ale cotidianului, reveria și sentimentalitatea (toate rostite în chip violent), iar în ultimă analiză, deși bine ascunse sub carapacea de vitalism agresiv ori de platitudine căutată, marile chestionări existențiale, „partea poetului”. SCRIERI: Din confesiunile distinsei doamne M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
prietenia, arcuită la orizont ca un miraj. Și notațiile din jurnal contează ca o terapie, ele putând converti uneori suferința vie într-o „suferință literară”, în care eul caută să filtreze dificultățile realului. Revenită în cotidianul care îi rezervă atâtea frustrări, adolescenta, apoi tânăra femeie nu-și reprimă deloc simțul hipertrofic al ridicolului. În râsul ei zvâcnește nervul unei inteligențe tăioase, care sloboade „acidități” ori de câte ori ceva n-o mulțumește. Nu scapă de examenul necruțător nici mintoșii ei amici dintr-o generație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
În ultimele decenii tot mai des se vorbește despre agresivitate, nu numai În cadrul psihopatologic dar și În viața comună. Agresivitatea a devenit un fenomen obișnuit În societate: pe străzi, Comportamentul social-agresiv ca manifestare a frustrării afective 121 În familii, la serviciu. De agresivitate sunt invadate ziarele, posturile de radio și televiziune. Un portret de coșmar al omenirii a fost publicat În revista Time (Jan. 17, 196g, 34): ”...Omul este una dintre cele mai agresive fiare
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Ashley Montagu, Konrad Lorenz ș.a.). Există mai multe ipoteze a originii agresivității: biologică (neurobiologică - Bernard, Trouve, Soulariac, Kourilsky; endocrină - J.G.Vandenberg, F.H. Bronson, C. Desjardins, K.E. Moyer; instinctuală - Freud, Adler, M.Klein, K. Abraham; și teoria agresiunii ca rezultat a frustrării - W. Reich, W. Scott, Dollard, E.Miller), etologică - Laborit, K. Lorenz; și socio-genetică - L. Bercowitz, K. Horney, R.N. Goldenson. Gibbs, Treppert, Adler, Freud au explicat spontanietatea agresivității pornind de la o motivație agresivă Înnăscută și această ipoteză are multe argumente În favoarea
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
socio-genetică - L. Bercowitz, K. Horney, R.N. Goldenson. Gibbs, Treppert, Adler, Freud au explicat spontanietatea agresivității pornind de la o motivație agresivă Înnăscută și această ipoteză are multe argumente În favoarea sa. Dar agresivitatea poate fi activată și de situații În care apar frustrări ale satisfacerii unor impulsuri. Pornind de la acest fapt susținut de multe experimente, J. Dollard și colaboratorii săi au construit o ipoteză conform căreia la om agresivitatea apare În primul rand ca o consecință a experiențelor frustrante anterioare. În susținerea aceleiași
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
dispute intrasubiective, de relații duble diferite, Într-o situație unipersonală care se exprimă printr-o stare psihologică tensională a individului cu el Însuși”. În mod obișnuit, aceste stări conflictuale nu afectează personalitatea, sunt reziliate de motivațiile puternice specific umane, față de frustrarea care doar În situații particulare se exprimă Într-un comportament aberant ce afectează relațiile interpersoanle. Frustrarea exprimă un prejudiciu adus unor tensiuni motivaționale, un obstacol În calea unei conduite variat motivate. Dacă conflictele sunt necesare dezvoltării și rezolvarea lor depinde
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
psihologică tensională a individului cu el Însuși”. În mod obișnuit, aceste stări conflictuale nu afectează personalitatea, sunt reziliate de motivațiile puternice specific umane, față de frustrarea care doar În situații particulare se exprimă Într-un comportament aberant ce afectează relațiile interpersoanle. Frustrarea exprimă un prejudiciu adus unor tensiuni motivaționale, un obstacol În calea unei conduite variat motivate. Dacă conflictele sunt necesare dezvoltării și rezolvarea lor depinde de personalitatea omului, de nivelul de conștientizare a motivațiilor, de experiența de viață sau de situațiile
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
prejudiciu adus unor tensiuni motivaționale, un obstacol În calea unei conduite variat motivate. Dacă conflictele sunt necesare dezvoltării și rezolvarea lor depinde de personalitatea omului, de nivelul de conștientizare a motivațiilor, de experiența de viață sau de situațiile de mediu, frustrarea poate lua forme patologice. Orice frustrare În realizarea unora dintre motivațiile umane care Întrețin tonusul afectiv, relațiile sintone cu semenii, sentimentele de securitate, determină devierea În anxietate, Înstrăinare sau sentimente de nesiguranță proprie și instituie comportamente negative, fixate regresiv sau
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
obstacol În calea unei conduite variat motivate. Dacă conflictele sunt necesare dezvoltării și rezolvarea lor depinde de personalitatea omului, de nivelul de conștientizare a motivațiilor, de experiența de viață sau de situațiile de mediu, frustrarea poate lua forme patologice. Orice frustrare În realizarea unora dintre motivațiile umane care Întrețin tonusul afectiv, relațiile sintone cu semenii, sentimentele de securitate, determină devierea În anxietate, Înstrăinare sau sentimente de nesiguranță proprie și instituie comportamente negative, fixate regresiv sau agresiv. Capacitatea de “percepere a semenului
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
să se bucure reconfortant de sentimentul de a fi iubit și se simt indignați dacă lucrurile nu se petrec În felul acesta. Sentimentul de a fi dorit este pentru un copil de o importanță vitală În vederea dezvoltării armonioase. În cazul frustrării afective se stabilesc condițiile pentru dezvoltarea trebuințelor nevrotice. Acestea sunt: anxietatea, sentimentul de a nu putea fi iubit, incapacitatea de a crede În vreo afecțiune și ostilitatea față de ceilalți”. Alfred Adler susține că frustrarea afectivă creează un “gol interior”, sentimentul
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
vitală În vederea dezvoltării armonioase. În cazul frustrării afective se stabilesc condițiile pentru dezvoltarea trebuințelor nevrotice. Acestea sunt: anxietatea, sentimentul de a nu putea fi iubit, incapacitatea de a crede În vreo afecțiune și ostilitatea față de ceilalți”. Alfred Adler susține că frustrarea afectivă creează un “gol interior”, sentimentul de singurătate și inutilitate, ceea ce determină omul să caute recompensă În exterior, declanșează tendința de a se pune În valoare. Aceasta creează o tensiune crescută În viața psihică, ceea ce face ca omul să-și
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
De ce nefastă? Deoarece cu Wittgenstein nu s-ar putea purta o discuție în care să se argumenteze potrivit standardelor acceptate în mediile academice britanice. Moore relata că până și lui Ramsey convorbirile cu Wittgenstein îi produceau adesea un sentiment de frustrare. Acesta i-ar fi spus lui Wittgenstein: „Nu-mi place modul dumneavoastră de a discuta.“ O asemenea reacție din partea cuiva care îl admira mult pe Wittgenstein, ca gânditor, nu este surprinzătoare. Ramsey era un cercetător a cărui tărie consta în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
atrage în mod deosebit atenția și îl va surprinde este că asemenea descrieri nu constituie, de cele mai multe ori, baza unor generalizări sau ilustrarea unor principii. Sunt descrise pur și simplu situații în care sunt folosite anumite expresii ale limbajului cotidian. Frustrările cititorului, și cu atât mai mult cele ale profesionistului filozofiei, vor fi de înțeles. Și unul, și celălalt vor avea impresia că ceea ce li se spune sunt lucruri pe care le știe toată lumea. La capătul unei lungi suite de asemenea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu privirea a tuturor corelațiilor, a totalității regulilor care sunt urmate sau ar putea fi urmate atunci când folosim anumite expresii ale limbajului nu este cu putință.24 Dacă o cercetare gramaticală va reuși însă să dezvăluie sursele acelei perplexități și frustrări cu care ne confruntăm adesea în filozofie, atunci când avem impresia că suntem în fața unei probleme reale, dar trebuie, totodată, să recunoaștem că nici una din soluțiile propuse nu este satisfăcătoare, susceptibilă să întrunească consensul celor avizați, utilitatea ei va putea fi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Von Weizsäcker a răspuns printr-o prezentare amănunțită a problemelor care au apărut; el a arătat cum au fost atacate și soluționate aceste probleme și în ce măsură au fost confirmate noile predicții. Comparată cu această mostră bogată de fapte, principii, explicații, frustrări, noi explicații, analogii, predicții etc. etc., pledoaria mea apărea drept subțire și lipsită de substanță. Ea era bine întemeiată, dar argumentele se mișcau în alt spațiu; ele nu aveau o conexiune cu practica științifică. Pentru prima dată am simțit un
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
așteptări sociale, În timp ce altele sunt percepute ca negative În anumite contexte. Un exemplu preluat din Berger și Luckmann (1997, 1999) arată felul În care interesele sexuale ale indivizilor pot fi interpretate ca legitime În societățile moderne, Întrucât se „știe” că frustrarea În raport cu aceste nevoi ar duce la tensiuni „disfuncționale”. De asemenea conflictul intraindividual dintre actorul social și sinele interior (I versus Me) poate fi soluționat, Într-un sens sau altul, apelând la interpretarea simbolurilor: exprimarea personală poate fi uneori văzută ca
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
persoane ar fi putut înțelege greșit denumirea profesiei din cauza gălăgiei, ceea ce le-a determinat să zăbovească la alte grupuri până ce au găsit-o pe a lor, iar aceasta nu le-a permis să fie primele. Ca rezultat, poate a apărut frustrarea sau chiar nemulțumirea din partea celorlalți. Faceți legătura cauzală dintre importanța comunicării si apariția sau escaladarea conflictelor. Rugați elevii să vă dea exemple când, din cauza unei comunicări ineficiente sau greșite a unui mesaj s-a ajuns la conflict. Explorați cu elevii
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
atribuită și tinerilor. La prima confruntare de opinii, legăturile cu familia tind să se răcească și se distanțează, ca mai târziu să dea frâu liber unor emoții și dorințe față de niște oameni mai mult sau mai puțin interesați să valorifice frustrarea lor. Pe fondul unor astfel de probleme părinții încetează să mai fie modelele ideale din copilărie. Afectivitatea copiilor lor este acumulată astfel pentru prieteni, care sunt adesea aleși întâmplător. Relațiile cu aceștia sunt intense și profunde. Simpatia și admirația capătă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Magdalena Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92813]