5,090 matches
-
decât contestatar. Se pare că ordinul s-ar regăsi și în India în acea perioadă, unde reprezentantul principal al confreriei ar fi Zakariya Bahăʼ al-Dăn(1183-1267) . De asemenea în secolul XIX curentul suhrawardian a exercitat influențe asupra principiilor fundamentale ale gânditorilor epocii Qăjăr, dintre care îi menționăm pe Mollă Zonūzī și pe Mollă Hădī Sabzavărī. O altă direcție demnă de menționat ar fi și influența asupra operei lui Shayḫ ʼAḥmad Aḥsaʹī, fondatorul școlii Shaykhī care după sfârșitul secolului XVIII a reprezentat
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
Vladimir și Hortensia Dumitrescu, Radu și Ecaterina Vulpe, Silvia Marinescu-Bîlcu, Alexandru Vulpe. Clădirea muzeului este monument de arhitectură (1912 - 1913). A fost sediu al Prefecturii și Tribunalului județean. Sunt expuse bogate colecții de arheologie, dintre care remarcăm: Hora de la Frumușica, Gânditorul de la Târpești, vas cu colonete, descoperit la Izvoare, tezaurul de vase din aur de la Rădeni, tezaurul de vase din argint de la Muscelul de Sus, județul Iași. Clădirea muzeului este monument de arhitectură (1912 - 1913). A fost sediu al Prefecturii și
Complexul Muzeal Județean Neamț () [Corola-website/Science/331361_a_332690]
-
detaliată a orientării politicii umane care leagă trăsături de personalitate măsurabile cu niveluri cantitative de fitness. Random House a prezentat cartea în lista sa de cărți noi și recomandate spre adoptarea cursului în disciplinele de științe politice cu laude de la gânditorii politici. Francis Fukuyama, Jerrold M. Post, și Moises Naim. About.com a numit "Our Political Nature" drept una dintre cele mai bune cinci cărți despre evoluție din 2013. Cercetarea lui Tuschman a primit o acoperire în media din 19 țări
Avi Tuschman () [Corola-website/Science/334099_a_335428]
-
dispută implică practici controversate ale islamului tradițional, cum ar fi pedeapsa uciderii cu pietre pentru adulter , sau uciderea pentru apostazie Termenul „coranism” reprezintă un calc de la cuvântul arab „قرآنية” (adjectiv substantivizat care înseamnă „privitor la Coran”) și cuprinde atât unii gânditori independenți, neafiliați la nicio organizație, cum ar fi scriitorul american de originie kurdă Edip Yuksel, iranianul Nasir Subhani, sirianul Mohammed Shahrour, egipteanul Ahmed Subhy Mansour, sau indianul Chekannur Moulavi - cât și unele mișcări bine-definite, precum „United Submitters International”/ „Submitters” („Comunitatea
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
vieții sale. Tratatul a fost redactat în franceză și dedicat prințesei palatine Elisabeta de Boemia. În această lucrare, Descartes se concentrează asupra chestiunii pasiunilor. Prin urmare, este vorba de un tratat de filosofie morală, ultimul domeniu al filosofiei abordat de gânditorul francez. Prin această contribuție, Descartes se înscrie în lunga tradiție a reflecției filosofice despre pasiuni, propunând în același timp o perspectivă novatoare asupra subiectului, pe care îl tratează dintr-un punct de vedere fiziologic, precursor al neurofiziologiei moderne. Tratatul reprezintă
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
pentru a-i dresa și a-i îndruma” (art. L). Organizarea tratatului lui Descartes este semnificativă pentru filosofia autorului. Aplicându-și faimoasa metodă la filosofia morală, Descartes descompune problema pasiunilor sufletului în părțile sale cele mai simple, cele mai elementare. Gânditorul francez identifică, din această perspectivă, șase pasiuni fundamentale clare și distincte: „Putem observa cu ușurință că nu există decât șase asemenea pasiuni [simple și primitive] și anume mirarea ("admiration"), iubirea, ura, dorința, bucuria și tristețea, toate celelalte fiind compuse din
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
acestei cărți intitulată " Le straordinarie avventure di Caterina". Prin intermediul pictorului Capogrossi, în 1936 Elsa Morante îl cunoaște pe scriitorul Alberto Moravia cu care se căsătorește pe 14 aprilie 1941. Împreună îi vor cunoaște și frecvența cei mai mari scriitori și gânditori italieni ai vremii, printre care Pier Paolo Pasolini (cu care Elsa va păstra lungă prietenie până la ruperea definitivă a relațiilor din jurul anului 1971), Umberto Sabba, Atttilio Bertolucci, Giorgio Bassani, Sandro Penna, Enzo Siciliano. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
celorlalți este cea mai bună soluție, toți fiind suferinzi și sclavi ai aceleiași voințe de a trăi; de asemenea, a discutat și despre sinucidere într-o perioadă în care problema era un subiect tabu. În filosofia târzie și preislamica, anumiți gânditori precum Ibn al-Rawandi, un sceptic al islamului, si Muhammad ibn Zakariya ar-Razi au exprimat credințe mizantrope. În filozofiile iudeo-islamice, filosoful iudeu Saadia Gaon folosește ideea platonica care susține că omul izolat este dezumanizat de asocialitate pentru a argumenta împotriva mizantropiei
Mizantropie () [Corola-website/Science/332735_a_334064]
-
și cu fundamentele religiei iudaice, și s-a împotrivit Kabalei și misticii iudaice. El vedea în iudaism o religie bazată pe etică („abrahamism”), opusul culturii eline antice , care, în opinia sa, era interesată mai ales de perfecțiunea rațiunii („atticism”) . Dintre gânditorii iudaismului, el se opunea concepțiilor lui Maimonide și Avraham ibn Ezra, preferându-le, în schimb, pe cele ale lui Iuda Halevi. S.D. Luzzatto a sprijinit reașezarea evreilor în Țara Sfântă și renașterea limbii ebraice vorbite, și s-a opus aspirației
Shmuel David Luzzatto () [Corola-website/Science/332869_a_334198]
-
făcând parte din cavalerie și a luptat alături de Harth ibn Surih în campaniile conduse de acesta. Ghaylăn a fost acuzat că este evreu de evreii din Yemen. Ghaylăn l-a cunoscut pe Muqatil ibn Sulayman, acesta era comentator celebru al gânditorilor Mușabiha. Ghaylăn și Muqatil ibn Sulayman au frecventat aceeași moschee, au discutat ideile filosofice, dar Ghaylăn nu a fost de acord cu toate ideile lui Muqatil ibn Sulayman. După aceea, Ghaylăn a fost exilat în Iran. Ghaylăn a primit învățătură
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
al unui secte șiia). Muhamad ibn al-Hanafiyya a admirat abilitatea lui Ghaylăn de a aduce argumente puternice împotriva omeiazilor, dar când a auzit aceste argumente a prezis că Ghaylăn va fi omorât din porunca omeiazilor. Ghaylăn a fost al treilea gânditor musulman care și-a sacrificat viața pentru ideile lui, înaintea lui au murit în mod asemănător Umar al Maqśuś și Jahm ibn Safwan. Elocvența lui Ghaylăn era celebră, la fel ca și devotamentul pentru credințele lui, pentru concepția lui. Ghaylăn
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
Theological Conflicts in Early Islamic Era: the Execution of Ghaylăn ibn Muslim al-Dimashqī al-Qadarī”, Spahic Omer a evidențiat pricipiile susținute de Ghaylăn și de reprezentanții Școlii Qadarite. Unul dintre aceste principii era libertatea omului, omul a fost considerat de acești gânditori "autorul tuturor faptelor bune sau rele". Ghaylăn și qadariții au contestat că imamăh (conducerea) musulmanilor poate aparține doar clanului Quraysh. Ei au considerat că alegerea în această poziție de conducere nu trebuie să depindă de apartenența tribală. Spahic Omer a
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
sau rele". Ghaylăn și qadariții au contestat că imamăh (conducerea) musulmanilor poate aparține doar clanului Quraysh. Ei au considerat că alegerea în această poziție de conducere nu trebuie să depindă de apartenența tribală. Spahic Omer a evidențiat că Ghaylăn și gânditorii qadariți au considerat că imăm-ul (liderul comunității) trebuia ales în urma consensului comunității (ummah). Spahic Omer a menționat în articolul său că Al Shahrastănī (unul dintre istoricii foarte importanți ai istoriei islamului) a descris gândirea teologică a lui Ghaylăn utilizând cuvintele
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
și politică impusă de omeiazi. În cartea „O introducere în științele islamice” scrisă de Murtada Matahhari au fost evidențiate ideile susținute de Ghaylăn al-Dimashqi. Conform celor scrise în această carte în prima jumătate a secolului II (Hegira) erau discutate de către gânditorii musulmani problema predestinării (jabr), a liberului arbitru (ikiyar) și problema justiției divine. În secolul I doi gânditori musulmani au susținut ideile de liber arbitru și libertate umană: Ma’bad al-Juhanī și Ghaylăn al-Dimashqi, iar conform acestei surse de informare primul
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
fost evidențiate ideile susținute de Ghaylăn al-Dimashqi. Conform celor scrise în această carte în prima jumătate a secolului II (Hegira) erau discutate de către gânditorii musulmani problema predestinării (jabr), a liberului arbitru (ikiyar) și problema justiției divine. În secolul I doi gânditori musulmani au susținut ideile de liber arbitru și libertate umană: Ma’bad al-Juhanī și Ghaylăn al-Dimashqi, iar conform acestei surse de informare primul dintre aceștia a murit în 80 (699), iar al doilea dintre aceștia a murit în 105 (723
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
bad al-Juhanī și Ghaylăn al-Dimashqi, iar conform acestei surse de informare primul dintre aceștia a murit în 80 (699), iar al doilea dintre aceștia a murit în 105 (723). Autorul cărții „O introducere în științele islamice” a menționat că alți gânditori s-au opus ideilor de liber arbitru și libertate umană și au susținut predestinarea (jabr), iar susținătorii liberului arbitru au fost numiți qadariți, iar susținătorii predestinării au reprezentat “jabriyyah”. Conform celor scrise în cartea „O introducere în științele islamice”, propagarea
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
au declarat că este necredincios, de exemplu Ash’ari și Qadarii. Aceștia din urmă l-au declarat necredincios după ce Jahm bin Safwan a afirmat că Allah este creatorul actelor sclavilor. Imadaldin Al-Jubouri l-a inclus pe în primul grup de gânditori mu’tazili, grup în care au mai fost incluși și Mahad al-Juhni, al-Ju’d ibn Drhim și Ghăylan ibn Marwan al-Dimashqi. "În primul grup de gânditori Mu'tazili au fost Mabad al-Juhni (d. 702 d.C.), al-Ju'd ibn Drhim (d.
Jahm ibn Safwan () [Corola-website/Science/333589_a_334918]
-
este creatorul actelor sclavilor. Imadaldin Al-Jubouri l-a inclus pe în primul grup de gânditori mu’tazili, grup în care au mai fost incluși și Mahad al-Juhni, al-Ju’d ibn Drhim și Ghăylan ibn Marwan al-Dimashqi. "În primul grup de gânditori Mu'tazili au fost Mabad al-Juhni (d. 702 d.C.), al-Ju'd ibn Drhim (d. 721), Ghaylan din Damasc (d. 743) și Jahm ibn Safwan (d. 745)." Conform lui Imadalin Al Jubouri, acești gânditori au negat existența fatalismului și considerat că
Jahm ibn Safwan () [Corola-website/Science/333589_a_334918]
-
ibn Marwan al-Dimashqi. "În primul grup de gânditori Mu'tazili au fost Mabad al-Juhni (d. 702 d.C.), al-Ju'd ibn Drhim (d. 721), Ghaylan din Damasc (d. 743) și Jahm ibn Safwan (d. 745)." Conform lui Imadalin Al Jubouri, acești gânditori au negat existența fatalismului și considerat că omul este responsabil pentru actele sale întrucât are liber arbitru. De asemenea, acești gânditori au considerat că atributele lui Allah nu pot fi cunoscute de către creaturile sale și în concepția lor Coranul a
Jahm ibn Safwan () [Corola-website/Science/333589_a_334918]
-
d. 721), Ghaylan din Damasc (d. 743) și Jahm ibn Safwan (d. 745)." Conform lui Imadalin Al Jubouri, acești gânditori au negat existența fatalismului și considerat că omul este responsabil pentru actele sale întrucât are liber arbitru. De asemenea, acești gânditori au considerat că atributele lui Allah nu pot fi cunoscute de către creaturile sale și în concepția lor Coranul a fost creat și nu este Cuvântul necreat al lui Allah. Imadaldin Al-Jubouri a inclus acest grup de gânditori în perioada timpurie
Jahm ibn Safwan () [Corola-website/Science/333589_a_334918]
-
De asemenea, acești gânditori au considerat că atributele lui Allah nu pot fi cunoscute de către creaturile sale și în concepția lor Coranul a fost creat și nu este Cuvântul necreat al lui Allah. Imadaldin Al-Jubouri a inclus acest grup de gânditori în perioada timpurie a raționalismului islamic. Toți acești gânditori au fost executați. Ideile lor erau contrare dogmei islamice. Jahm bin Safwan a avut conflict cu Nasâr b. Sayyard, ultimul guvernator omeiad. A fost apropiat de Al-Hăret b. Sorayj. Acesta din
Jahm ibn Safwan () [Corola-website/Science/333589_a_334918]
-
Allah nu pot fi cunoscute de către creaturile sale și în concepția lor Coranul a fost creat și nu este Cuvântul necreat al lui Allah. Imadaldin Al-Jubouri a inclus acest grup de gânditori în perioada timpurie a raționalismului islamic. Toți acești gânditori au fost executați. Ideile lor erau contrare dogmei islamice. Jahm bin Safwan a avut conflict cu Nasâr b. Sayyard, ultimul guvernator omeiad. A fost apropiat de Al-Hăret b. Sorayj. Acesta din urmă, deși era arab, susținea necesitatea unui tratament just
Jahm ibn Safwan () [Corola-website/Science/333589_a_334918]
-
alcătuiesc un adevărat florilegiu de teme, idei, trăiri, cuvinte, cuvinte... prin care relevă forța imaginii creatoare izvorâtă dintr-un gând șoptit referitor la profunzimile trăirilor sale sau ale semenilor. Primele 12 creații sunt poezie de idei,un omagiu adus marilor gânditori ai lumii ca: "Filozofie", "Aristotel", "Kant", "Heidegger", "D.D Roșca", "Blaga" etc.
Ion Irimie () [Corola-website/Science/333751_a_335080]
-
păpuși. A declarat într-un interviu, că un om talentat ca el nu poate face altceva decât muzică și astfel s-a apucat de cântat. și-a început cariera muzicală în 1994 alături de trupa "Morometzii", împreună cu care a lansat albumul "“Gânditorul”". Nu a stat mult alături de ei, deoarece s-a decis să urmeze o carieră solo. În 1999, Don Baxter lansează primul album, care se intitulează "“Suspect nr.1”". Artistul susține că albumul nu a fost promovat, cu toate acestea el
Don Baxter () [Corola-website/Science/333832_a_335161]
-
Târgu-Mureș, 2011); Filosofie și comunicare. Studii și cercetări (Editura Academiei Române, București, 2012, cu o prefață de Acad. Gh. Vlăduțescu); Lucian Blaga - filosof al culturii. Eseuri (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2014); A îngrijit și a prefațat / postfațat ediții din operele unor importanți gânditori clasici, precum: Benedetto Croce - Elemente de estetică (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1998), Immanuel Kant - Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa ca știință (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999), C. Rădulescu-Motru - Nietzsche. Viața și filosofia (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999); Vasile
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]