7,117 matches
-
Massalia cu portul său din Lacydon, în fundul radei actualului Vieux-Port din Marsilia: cu această fondare, cunoscută din surse scrise (documentul 2, p. 23), țara noastră intră în istorie. DOCUMENT 1 Această reconstituire, rezultat al unei săpături arheologice și a urmelor găurilor pentru stîlpi, permite înțelegerea organizării acestor case mari ale neoliticului aparținînd grupului rubané. Ele erau construite plecînd de la numeroși stîlpi strînși cu o șarpantă făcută doar din bîrne longitudinale. De asemenea, pentru o mai bună soliditate, erau plantate mai multe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de acest fel, legate împreună și întrețesute: cei care se angajau în această zonă se înfigeau singuri în vîrful ascuțit al țărușilor. Aceștia fuseseră supranumiți "cippes"1 Dinaintea lor, pe direcții oblice și formînd grupuri de cîte cinci, erau săpate găuri adînci de 3 picioare (0,9m), care se îngustau în partea de jos. În acestea erau înfipți pari lustruiți de grosimea unei coapse care fuseseră ascuțiți în partea de sus și întăriți în foc; ei ieșeau din pămînt numai de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acestea erau înfipți pari lustruiți de grosimea unei coapse care fuseseră ascuțiți în partea de sus și întăriți în foc; ei ieșeau din pămînt numai de patru degete; în afară de aceasta, pentru a le asigura o fixare solidă se umplea fundul găurilor pînă la o înălțime de un picior (0,28m) cu pămînt care era bătătorit; restul găurii era acoperit cu crengi și mărăcini pentru a ascunde capcana. S-au făcut opt astfel de rînduri; la o distanță de trei picioare (0
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și întăriți în foc; ei ieșeau din pămînt numai de patru degete; în afară de aceasta, pentru a le asigura o fixare solidă se umplea fundul găurilor pînă la o înălțime de un picior (0,28m) cu pămînt care era bătătorit; restul găurii era acoperit cu crengi și mărăcini pentru a ascunde capcana. S-au făcut opt astfel de rînduri; la o distanță de trei picioare (0,9m) unul de altul. Erau numite "crini" din cauza asemănării lor cu această floare. În fața acetor găuri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
găurii era acoperit cu crengi și mărăcini pentru a ascunde capcana. S-au făcut opt astfel de rînduri; la o distanță de trei picioare (0,9m) unul de altul. Erau numite "crini" din cauza asemănării lor cu această floare. În fața acetor găuri erau îngropați cu totul în pămînt țăruși lungi de un picior, în care era înfipt un cîrlig din fier; se puneau astfel de țăruși peste tot și la intervale mici: li se mai spunea "spini". Odată terminate aceste lucrări, Cezar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
XI - nervul accesor - este un nerv motor ce are o parte din fibre cu origine aparenta intracranian, iar o parte la nivelul măduvei cervicale: segmentele C1-C5. Fibrele au un traiect ascendent și părăsesc cavitatea craniană, împreună cu glosofaringianul și vagul prin gaura ruptă posterioară. Lezarea acestui nerv se produce mai rar, el fiind uneori comprimat de amigdalele cerebeloase herniate prin gaura de conjugare, în aceste situații se produce o contractură a mușchilor sternocleidomastoidian și trapez, uni- sau bilateral, având drept consecință înclinarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
parte la nivelul măduvei cervicale: segmentele C1-C5. Fibrele au un traiect ascendent și părăsesc cavitatea craniană, împreună cu glosofaringianul și vagul prin gaura ruptă posterioară. Lezarea acestui nerv se produce mai rar, el fiind uneori comprimat de amigdalele cerebeloase herniate prin gaura de conjugare, în aceste situații se produce o contractură a mușchilor sternocleidomastoidian și trapez, uni- sau bilateral, având drept consecință înclinarea capului într-o parte (atitudine ceremonioasă), respectiv redoarea cefei. XII - nevul hipoglos - este un nerv motor care inervează musculatura
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
trapez, uni- sau bilateral, având drept consecință înclinarea capului într-o parte (atitudine ceremonioasă), respectiv redoarea cefei. XII - nevul hipoglos - este un nerv motor care inervează musculatura limbii. Afectarea acestui nerv este rară, fiind produsă de tumori localizate în vecinătatea găurii occipitale sau în bulb. Din punct de vedere clinic se produce o pareza a musculaturii linguale de partea afectată (vârful limbii deviază spre partea bolnavă), iar dacă suferința persistă, se va produce atrofia limbii pe jumătatea afectată [1-3]. Motilitatea Mișcările
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
dizolvări - omogenizări - reacții chimice pentru lichide cu vâscozitate mică și medie (x < 0,2 Pa s), - prepararea suspensiilor cu densitate mică (x < 1600 kg/m3) Se construiește și cu două palete situate în plane perpendiculare. Uneori paletele se prevăd cu găuri. Poate fi folosit în vase cu sau fără șicane. Agitator cu brațe . Utilizări: - transfer de căldură, dizolvări, omogenizări - reacții chimice pentru lichide cu vâscozitate mică și medie (x < 0,2 Pa s)prepararea suspensiilor cu densitate mică Nu se recomandă
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
persistă o serie de diferențe care se manifestă cu precădere pe două coordonate: puterea și "inteligența" (viclenia). În ceea ce privește puterea, opoziția e una graduală, dar și cu o anumită tentă privativă "absolută" (v. A8096: Când se ivește lupul, vulpea își caută gaură = " Când se arată voinicul"). Mai bogat e, în schimb, repertoriul proverbelor care materializează opoziții privative în sfera vicleniei (v. 8062: Lupul are nume rău, însă vulpea le gâtuie; sau 2012: Lupul e cu numele și vulpea cu darul = " Se zice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
furnicile nu mai intrau în casă pe timpul verii. Un alt obicei de primăvară era „strigatul fetelor”. În noaptea când se lăsa sec de postul Paștelui se formau grupuri de câte doi flăcăi. Fiecare avea câte o oală de pământ cu gaură în fund, o adevărată porta - voce populară. Când se înnopta de-a binelea, fiecare flăcău se suia pe câte un versant (așa încât aceștia să fie opuși) și strigau prin oală. Uneori fetele erau lăudate, dar de cele mai multe ori criticate. În
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Miniopterus schreibersi și Vespertilio murinus din Munții Apuseni (peșterile Cubleș, Ferice, Ungurului, Fânețe, Almaș și Mestacăn - Someș) și Rhinolophus e euryale,Rhinolophus ferrumequinum, Myotis myotis, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus și Miniopterus schreibersi din Carpații Meridionali - sectorul vestic (peșterile Gura Ungurului, Gaura cu Muscă și Gura Ponicovei). După 1950, un colectiv din cadrul Facultății de Biologie - București, format din M. Dumitrescu, T. Orghidan și J. Tanasachi, a demarat un program de cercetări chiropterologice, care au continuat după 1956, în cadrul I Institutului de Geologie
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
5 vertebre sacrate). Concomitent cu aceste modificări a avut loc și curbarea coloanei (lordoza lombară) și formarea celor două curburi compensatorii: toracică (cifotică) și cervicală (lordotică). Prin aceste modificări coloana vertebrală devine sinusoidă cu rezistență mare la presiune. c) orizontalizarea găurii occipitale rezultă din verticalizarea coloanei realizând, pe de o parte, orientarea senzorială a feței, cu o mai bună percepție a stimulilor iar pe de altă parte, determină dezvoltarea emisferelor cerebrale posterioare cu antrenarea modificărilor în procesul de analiză și sinteză
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mai frecvent tăioasă. 2. Cavitățile osoase sunt spații săpate în structura osului și se descriu ca fiind: - articulare; - nearticulare: - cavități de inserție: cavitatea diaitală a marelui trohanter femural; - cavități de recepție: fosele orbiculare; - cavități de mărire: sinusurile frontale, maxilare. 3. Găurile și canalele osoase se deschid la suprafața oaselor și pot fi: - aăuri și canale de transmisie: - mai mari: aaura occipitală pentru bulbul rahidian, canalul carotidian pentru artera carotidă internă; - foarte mici: aaura rotundă pentru artera meninaee mijlocie; - aăuri și conducte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în interiorul osului. Oasele plane au tot două sisteme arteriale: nutritiv și periostal. Oasele scurte prezintă numai artere periostale. Venele au, în aeneral, traiectul invers al arterelor. Circulația limfatică pare să fie reprezentată de spații limfatice perivasculare. Nervii. Nervii pătrund în Găurile nutritive împreună cu arterele respective și după ce ajuna în cavitatea medulară formează un plex nervos din care se desprind fibre nervoase ce ajuna până la nivelul canalelor Havers. Nervii periostali formează un alt plex nervos boaat în proprioreceptori. PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI CHIMICE
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de unde și denumirea de vertebre adevărate. Aceste vertebre prezintă caractere generale, regionale și particulare (2, 3, 11, 20). Caracterele generale ale vertebrelor Toate vertebrele, indiferent de regiunea din care fac parte, sunt formate din corpul vertebral, masa apofizară, pediculul vertebral, gaura nutritivă (Figura 15). Corpul vertebral (corpus vertebrae) este o masă osoasă variabilă ca volum, cilindrică și care prezintă două fețe, una superioară și una inferioară, și o circumferință. Masa apofizară sau arcul vertebral (arcus vertebralis) formează peretele posterior al găurii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
gaura nutritivă (Figura 15). Corpul vertebral (corpus vertebrae) este o masă osoasă variabilă ca volum, cilindrică și care prezintă două fețe, una superioară și una inferioară, și o circumferință. Masa apofizară sau arcul vertebral (arcus vertebralis) formează peretele posterior al găurii vertebrale și este alcătuit din mai multe elemente. - Apofiza spinoasă (processus spinosus) este localizată posterior, pornind de la locul de unire al celor două lame vertebrale. Pentru descrierea anatomică prezintă o bază, un vârf, două fețe laterale, o margine superioară și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și inferioară (incisura vertebralis inferior) este scobită, astfel încât prin suprapunerea a două vertebre pediculul de deasupra și cu cel de desubt să formeze aaura de conjuaare (una de partea dreaptă și una de partea stânaă) prin care trec nervii rahidieni. Gaura vertebrală (foramen vertebrale) este situată între corpul vertebrei, arcul vertebral și pediculii vertebrali. Prin suprapunerea aăurilor vertebrale se formează canalul medular ce conține măduva spinării. Caracterele reaionale ale vertebrelor Vertebrele cervicale au: - corpul mai mic și alunait transversal, - procesul spinos
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și dinainte înapoi, astfel încât formează cu ultima vertebră lombară un unghi denumit promontoriu, cu semnificație în obstetrică. Osul sacrum - fața anterioară 1. Baza osului sacrum 2. Proces articular superior 3. Partea laterală 4. Liniile transversale 5. Vârful osului sacrum 6. Găurile de conjugare anterioare Osul are o formă de piramidă patrunghiulară cu: un vârf, patru fețe și o bază. Fața anterioară sau endopelvină (facies pelvine) este concavă și prezintă pe linia mediană o coloană osoasă rezultată prin unirea celor cinci corpuri
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
linia apofizelor spinoase lombare. Creasta se descrie până în dreptul celei de a treia sau a patra vertebre sacrate unde se bifurcă. între ramurile de bifurcație se observă orificiul inferior al canalului sacrat (crista sacralis lateralis). Osul sacrum- fața posterioară 1. Găuri sacrate posterioare 2. Canal sacral 3. Proces articular superior 4. Tuberozitate sacrală 5. Creastă sacrată intermediară 6. Creastă sacrată mediană 7. Canal sacrat 8. Corn sacrat 9. Creastă sacrată laterală 10. Suprafață articulară pentru coxal 11. Proces articular superior De
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coracoclaviculare (conoid și trapezoid); -în partea internă, ruaozitate pentru inserția liaamentului costo-clavicular; -între cele două porțiuni șanțul lonaitudinal pentru inserția mușchiului subclavicular. 1. Suprafață articulară acromială 2. Extremitate acromială 3. Linie de inserție pentru mușchiul trapez 4. Tuberozitate conoidă 5. Gaură nutritivă 6. Ruaozitatea liaamentului costo-clavicular 7. Față articulară sternală 8. Extremitate sternală Marginea anterioară prezintă inserții pentru: - mușchiul deltoid în 1/3 externă; - mușchiul mare pectoral în 2/3 interne. Marainea posterioară servește pentru inserțiile: - mușchiului trapez în partea externă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o față superioră, pe care se prind ligamentele coracoclaviculare; - o față inferioară, care este orientată spre articulația scapulo-humerală; - o margine externă, pentru inserția ligamentului acromio-coracoidian; - o margine internă, pe care se prinde tendonul mușchiului mic pectoral. Omoplatul prezintă mai multe găuri nutritive: la nivelul fosei supraspinoase, subspinoase, acromionului precum și la nivelul procesului coracoidian. Vascularizatia. Arterele provin din artera suprascapulară și circumflexă a omoplatului. Acromionul și procesul coracoid sunt perforate de numeroase orificii vasculare de unde rezultă vascularizarea suplimentară din artera toracoacromială. Nervii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
humeral (trohin) 4. Gâtul chiruraical 5. Buza internă a culisei bicipitale 6. Marea tuberozitate (trohiter) 7. Șanțul bicipital 8. Buza externă a culisei bicipitale 9. Tuberozitatea deltoidiană 10. Fața anterioară a osului 11. Marainea laterală 12. Fața antero-internă (internă) 13. Gaura nutritivă 14. Marainea medială 15. Fosa coronoidă 16. Epicondilul medial (epitrohleea) 17. Trohleea humerală 18. Capitul humeral 19. Epicondilul lateral 20. Fosa radială Extremitatea superioară a humerusului este formată din (Fiaura 29): -capul humeral (caput humeri): suprafață rotunjită care reprezintă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
alutea inferior). Liniile împart fosa iliacă în patru zone: - una anterioară, unde se inseră mușchiul micul fesier; - alta mijlocie, unde se inseră mușchiul fesier mijlociu; una posterioară, unde se inseră mușchiul mare fesier; una inferioară pentru inserția mușchiului drept femural. Gaura obturatorie (foramen obturatum) este localizată sub cavitatea cotiloidiană; elementele anatomice care o formează sunt, de sus în jos: - ramura orizontală a pubisului; - corpul pubisului; - ramura descendentă a pubisului, - ramura ascendentă a ischionului; - corpul ischionului. Gaura obturatorie are formă triunahiulară, cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pentru inserția mușchiului drept femural. Gaura obturatorie (foramen obturatum) este localizată sub cavitatea cotiloidiană; elementele anatomice care o formează sunt, de sus în jos: - ramura orizontală a pubisului; - corpul pubisului; - ramura descendentă a pubisului, - ramura ascendentă a ischionului; - corpul ischionului. Gaura obturatorie are formă triunahiulară, cu unahiul intern mult mai deschis la bărbați decât femei. Fața internă (Fiaura 37) este împărțită de linia nenumită sau arcuată (linea arcuata), o linie oblică de sus în jos și din posterior spre anterior, în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]