16,377 matches
-
colind. Aveam sânge pe mustață, Dar tu m-ai luat la harță... Voiam să te strâng în brață, Dar m-ai ocărât, în față, Aruncând în ochi cenușă. Am plecat atât de trist... Erai ultima speranță! M-am uitat pe geam, în casă, Tare mai erai frumoasă! Am vrut să apăs pe clanță... Primeai daruri, bucuroasă, Eu strângeam la piept un Crist... Referință Bibliografică: Am bătut la ușa ta / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 227, Anul I, 15
AM BĂTUT LA UŞA TA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360702_a_362031]
-
mă urmezi!” a ordonat profesorul și luându-și catalogul sub braț s-a îndreptat spre ieșire. L-am urmat cu inima bătând să mi spargă pieptul. Profesorul Martinov Milan, fie-i țărâna ușoară, mă aștepta, trăgând tacticos din țigara lângă geamul de pe coridorul de deasupra sălii de sport de unde se putea zări apa Nimăieștilor care scalda urbea Beiușului. M-a privit curios și binevoitor, mirat parcă, cu ochii săi albaștri pe care n-am să-i uit niciodată. - Tu scrii... poezii
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
îl transmite și poezia Marinei Glodici: poezia ei este viață, este trăire, este sensibilitate dusă la extrem. Într-una din poeziile din noul său volum, poeta spune: „Hei, poete, tu nu vezi că e primăvară?/ A venit să bată-n geam și să scrii anume/ Că Viața a învins peste tot în lume/ Am deschis ușor fereastra ochiului din mine”... („Primăvara bate-n geam”) „Am deschis ușor fereastra ochiului din mine”... mi-a plăcut foarte mult această sintagmă atât de profundă
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
său volum, poeta spune: „Hei, poete, tu nu vezi că e primăvară?/ A venit să bată-n geam și să scrii anume/ Că Viața a învins peste tot în lume/ Am deschis ușor fereastra ochiului din mine”... („Primăvara bate-n geam”) „Am deschis ușor fereastra ochiului din mine”... mi-a plăcut foarte mult această sintagmă atât de profundă - „fereastra ochiului din mine”... Am urmărit pe parcursul lecturării acestui volum linia ascendentă a evoluției, descoperind cu satisfacție acele trepte ce duc vibrația interioară
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
cutremura ființă...se “sparie” gândul! Da, e momentul să-i spun inimii să bată mai rar și sufletului să nu mai zburde printre căi verzi. Că mâine.... dar până mâine, azi ! Ninge ca-n Danemarca lui Andersen. Mama stă la geam și i se luminează ochii, că ai copiilor. Curg în ei toate ninsorile lumii, trecute, prezente și cele pe care nu o să le mai vadă. Mă uit și eu și simt că-ncep să miros a iarnă. Sunt doar tăcere
LA INCEPUT DE AN de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360736_a_362065]
-
bradul împodobit sărăcuț, cu bucățele de vata și lănțișoare de hârtie. Tavanul s-a prăbușit în mijlocul patului, unde fusesem trimisă să mă culc. Îngerul și bradul m-au salvat, nu existau încă morminte , nu plecase nimeni . Dincolo de iarnă și dincolo de geam, alte tărâmuri și povești așteptau răbdătoare să fie rostite. Azi ninge altfel, greu și trist peste morminte pline de zei și de cuvinte. Vârstele noastre se împletesc pe coală de hartie ne-ncepută scriind o altă poveste, a unei ninsori nebune
LA INCEPUT DE AN de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360736_a_362065]
-
acel sunet dezagreabil, dar atât de necesar aducerii posesorilor săi la realitatea deloc comodă a vieții de zi cu zi. Nu!... Nu mai sună!... De ceva vreme, relicva aceea joacă rol de bibelou, pedepsit de Ralița să stea ne-ntors pe geamul de la bucătărie. Și asta nu din cauză că mecanismul său n-ar mai fi în stare să-și îndeplinească „atribuțiile” pentru care a ... Citește mai mult De câțiva ani buni, în casa lui Neculai Știrbu nu mai sună ceasul deșteptător, adică acea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
acel sunet dezagreabil, dar atât de necesar aducerii posesorilor săi la realitatea deloc comodă a vieții de zi cu zi. Nu!... Nu mai sună!... De ceva vreme, relicva aceea joacă rol de bibelou, pedepsit de Ralița să stea ne-ntors pe geamul de la bucătărie. Și asta nu din cauză că mecanismul său n-ar mai fi în stare să-și îndeplinească „atribuțiile” pentru care a ... IV. ȚUICA LU' PĂSĂRILĂ, de Liviu Gogu , publicat în Ediția nr. 828 din 07 aprilie 2013. - Al dracu’ Păsărilă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
acel sunet dezagreabil, dar atât de necesar aducerii posesorilor săi la realitatea deloc comodă a vieții de zi cu zi. Nu!... Nu mai sună!... De ceva vreme, relicva aceea joacă rol de bibelou, pedepsit de Ralița să stea ne-ntors pe geamul de la bucătărie. Și asta nu din cauză că mecanismul său n-ar mai fi în stare să-și îndeplinească „atribuțiile” pentru care a fost creat, ci pentru că, pur și simplu, importanța sa a fost subminată de progresul tehnic, care a năvălit peste
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
reușiseră să-i pună un simulacru de acoperiș, din carton bituminat și folie de plastic și să-i monteze ușile și ferestrele primite de pomană de la popa Ulmu, care, chiar în acea perioadă își dotase locuința cu tâmplărie PVC, cu geam termopan. Și așa rămăsese ... Neculai intrase fără teamă în curte. Se duse direct la fereastra de la camera unde știe că dorm Radu cu nevastă-sa - a doua, cum vii dinspre poartă, întrucât prima e de la odaia de la drum, unde doarme
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
de la camera unde știe că dorm Radu cu nevastă-sa - a doua, cum vii dinspre poartă, întrucât prima e de la odaia de la drum, unde doarme „a bătrână”, Lina, mama Ninei, cu copiii - și ciocăni de câteva ori cu degetul în geamul murdar, înapoia căruia se distingea o mușcată îngălbenită, aproape uscată. Neprimind însă niciun răspuns, repetă operațiunea încă o dată ... și încă o dată ... Dar, tot fără rezultat ... Se ridică pe vârfuri încercând să privească înăuntru, însă mare lucru nu văzu. Se duse
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
alba visând de-un an să zboare. Prin aer alb e zvon de zurgălăi S-au sculat din somnul lor piticii Cu sănii se întrec pe munți și văi În goana mare toți fac azi pe voinicii. Au înflorit la geamuri flori de gheață Și săbii lungi la streașină se-nșiră Bătrânii stau în prag și se tot miră Că Domnul, de Crăciun, e bun și îi răsfață. Bătrânii din șiștare toarnă lapte Și mult a curs și tot nu e
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
în casa era o liniște numai bună de citit.” Oare despre ce va fi vorba în carte?”se întreba față ținând -o în mana.In timp ce Karon pătrundea tot mai mult în tărâmul poveștilor,picături de ploaie dansau pe geamul din camera ei,iar zarea era din ce in ce mai intunecata.Pe la ora șapte,când se întunecase aproape de tot,Karon auzi bătăi în ușă de la intrare.Matusa încă nu venise iar Aongus,desi fusese strigat de față ,nu raspundea.Lasa carte cu semnul
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
șemineu ardea mocnit.Uitandu-se la jeratecul aprins se gândi la scrisoarea pe care i-a trimes-o Will.In ochii verzi se reflectă focul iar în suflet o senzație stranie,ca un vifor. Picaturile de ploaie se adunau pe geam precum gândurile rele în mintea fetei. -Ar trebui să te odihnești și tu,Karon,spuse Aongus.Vin-o! -Du-te înainte,vin și eu pe urma. Stingând lămpile aprinse care creau umbre fantomatice pe pereți,Karon își frământa mâinile,care prinseseră
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
Interesant, poate puțin cam greu de admis dar voi încerca augmentarea printr-un exemplu: „E primăvară-n muguri și-n cuvânt/ Curg slove lin și înfloresc pe ram/ Seve țâșnind din bulgări de pământ/ Cu pumni de ghiocei aruncă-n geam”. (E primăvară-n muguri și-n cuvânt; Săcuieu). Apoi într-o poezie scrisă la Koln: „De Paște-i gata totul, dar dorul o apasă/ Și-așterne lin privirea spre zări, căci știe bine.../ Suntem departe, mamă, mereu gândim la tine
O PRINŢESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360067_a_361396]
-
ar fi însemnat să se expună accidentării în cazul în care mașina și așa într-un echilibru îndoielnic l-ar fi prins sub ea într-o rostogolire peste colțul de stâncă de care se agățase. Luă o piatră și sparse geamul căutând să nu accidenteze și mai mult tânăra cu cioburile ferestrei. Nu știa dacă mai era sau nu în viață. Își dezbrăcă repede bluza, o înfășură pe mână și curăță cioburile din rama portierei, apoi prinse fata de umeri și
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]
-
ar fi însemnat să se expună accidentării în cazul în care mașina și așa într-un echilibru îndoielnic l-ar fi prins sub ea într-o rostogolire peste colțul de stâncă de care se agățase. Luă o piatră și sparse geamul căutând să nu accidenteze și mai mult tânăra cu cioburile ferestrei. Nu știa dacă mai era sau nu în viață. Își dezbrăcă repede bluza, o înfășură pe mână și curăță cioburile din rama portierei, apoi prinse fata de umeri și
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360073_a_361402]
-
ar fi însemnat să se expună accidentării în cazul în care mașina și așa într-un echilibru îndoielnic l-ar fi prins sub ea într-o rostogolire peste colțul de stâncă de care se agățase. Luă o piatră și sparse geamul căutând să nu accidenteze și mai mult tânăra cu cioburile ferestrei. Nu știa dacă mai era sau nu în viață. Își dezbrăcă repede bluza, o înfășură pe mână și curăță cioburile din rama portierei, apoi prinse fata de umeri și
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360071_a_361400]
-
de trei ani. Un băiețel cu ochi mari, albaștri. Se chinuie cu greu să țină pasul. Se oprește preț de două secunde în fața vitrinei unei librarii. Probabil i-au atras atenția cărțile cu coperte colorate și imaginile lor zărite prin geamul mare. Mama îl trage grăbita de mână mică: ”hai să mergem!” și el rămâne cu gâtul ușor sucit în urmă, cu privirea agățata. Apoi continuă să pășească repede pe urmele mamei sale. După câțiva pași se oprește din nou. De
FRICA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360155_a_361484]
-
fața lui avea imprimată pe ea ceva viclean, dădea impresia unui om ce ascunde multe lucruri. După ce se salutară Relu, îi introdu-se pe cei doi în camera unde era Ana. Ea stătea rezemată de speteaza patului și privea prin geamul mare, afară. Acea cameră, deși era spațioasă, dădea de la început impresia celui ce intra acolo că se afla în camera unui bolnav, de la medicamentele aflate pe masă și întreaga înfățișare a Anei ce avea burta umflată și picioarele de asemenea
O RAZĂ DE SPERANȚĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360149_a_361478]
-
un om mare, sfătos și picnic). Acest om mă simpatiza că am fost prompt atunci când el a pus întrebarea de căpătai, dar și pentru că ori de câte ori venea pe comandă mă găsea deasupra harților, iar pe chief officer îl găsea că deschidea geamul lateral și aruncă o undita până în apă, ori așa de la vreo 14m înălțime de apă mai prindea și el câte o scrumbie mai mare. Se enervă comandantul grec de fiecare dată și mă dădea exemplu pe mine care imi vedeam
CAZ DE PIRATERIE.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/360143_a_361472]
-
parcă lumea nu mai exista. Pentru moment, căci liniștea a fost spartă de niște țipete ascuțite presărate cu fel și fel de strigăte, de ziceai că a început un mare răzbel. Nu era așa! Pe o scena improvizată la un geam parcă spart, au apărut păpușile Vasilache și Mărioara, care se certau zice se în familie. Desigur că toți cei de prin apropiere s-au oprit să asculte ce se mai întâmpla în familia păpușilor lui Vasilache. Cum căscau gura Grapă
BELDIE ŞI SERILE DE IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360170_a_361499]
-
un om.Tot ce voia era să i se spună în fața de Will că nu o iubește și atunci va pleca și nu-l va mai vedea niciodata.Cand ajunse deja se intunecase.Vazu lumină înăuntru și două siluete,de la geam.Inima începu să îi palpiteze.Era cu ea,cea care îl făcuse pe Will să o uite.De furie Karon lua o piatră și îi sparse geamul.Se făcu liniște ,însă nimeni nu ieșea afară. -Ieși,lașule! Măcar ai curajul
KARON,CAP 12 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360152_a_361481]
-
niciodata.Cand ajunse deja se intunecase.Vazu lumină înăuntru și două siluete,de la geam.Inima începu să îi palpiteze.Era cu ea,cea care îl făcuse pe Will să o uite.De furie Karon lua o piatră și îi sparse geamul.Se făcu liniște ,însă nimeni nu ieșea afară. -Ieși,lașule! Măcar ai curajul să îmi spui lucrurile în față,strigă față strandand din pumni și gândindu-se să mai ia o altă piatră să arunce. Într-un final,ieși William
KARON,CAP 12 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360152_a_361481]
-
din întâmplare de am călcat pe timp? A fost un greș ce strune-i fură raza și-o îngână? Tu m-ai luat de mână, dar nu ne-am sărutat. Cu ochiul mi-ai făcut un semn - copacul, pânditorul de la geam, uitând de sine însuși a-nflorit cântând, exact ca noi, pe-aceleași note albe de cireș. Referință Bibliografică: DUMITRU ICHIM (Kitchener, Ontario) - DICȚIONAR / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1106, Anul IV, 10 ianuarie 2014. Drepturi de Autor
DICŢIONAR de BAKI YMERI în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359816_a_361145]