56,083 matches
-
ontologică și ar face tenabilă univocitatea atribuirii de sens, căci ceea ce întreține constanța referințelor de sens este centralitatea convergentă a obiectității, în abstracție de fluxul temporal ce divide identicul făcînd imposibile și observația, și sensul, și denumirea." (p. 130) Iată genul de frază care, făcîndu-și knock-out cititorul, îi dă convingerea că acesta e sunetul firesc al filozofiei și că, în consecință, filozofia e bună de pus la naftalină. Dar Vianu Mureșan știe foarte bine că nu așa stau lucrurile. Măcinarea jargonului
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
insațiabile și pentru caracterele neliniștite, prin a ceda amîndurora. Astfel, discursul lui artistic devine unul integrator și totalizator, atît în ceea ce privește latura creatoare, morală și expresivă, cît și aceea tehnică și materială. Insesizabil, dar în mod fatal, el trece de la un gen la altul, de la un limbaj la altul, de la un material la altul, de la o tehnică la alta, de la o atitudine la alta și de la o viziune la alta cu un soi de urgență care transformă exercițiul ludic și dorința de
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
a volumului: "Surpiza pe care mi-au făcut-o lecturile ŤNocturnelorť (sub acest titlu se află în mape) a fost că, mai puternic decât scheletul unui roman sau al unei povestiri, s-a alcătuit din lectura la rând rapidă... un gen necunoscut, un hibrid egal de monstruos și de fascinant, a cărui paternitate am recunoscut-o neîntârziat. După Ťmăsurătorileť de până acum, aș situa vietatea (nu, nu conced să o numesc corcitură) între fișa caracterologică, schița literară, anamneza medicală, foaia de
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
la acest womanizer printre care se mai strecoară și o picătură didactică. Partea proastă a filmului este lecția de sobrietate din final, didascalia administrată în porții prea mari. Morala vine la urmă și transformă filmul într-o lecție pentru sugari gen: nu scăpați biberonul pe jos, că se murdărește de praf. Se poate însă face abstracție de ultimele 5 minute - care pot ucide nu numai personajul dar și filmul cu distribuție cu tot - astupîndu-ți urechile sau spunînd in sotto voce ce
88 de minute trecute fix... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9843_a_11168]
-
Elena Zottoviceanu Când am auzit că la Conferința de presă regizorul spectacolului cu "Trubadurul" ar fi spus că totul a decurs perfect în primul său contact cu genul liric, singurul inamic fiind muzica, am crezut că a fost o butadă menită a încălzi atmosfera. La premiera de la Opera Română București am înțeles că era o mărturisire sinceră și că Alexandru Hausvater (ca și alți buni regizori de teatru
Un trubadur rătăcit by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/9844_a_11169]
-
destul de facilă, dar perfect situabilă în spiritul autorului, cea dintre roză și proză. Cuvântul ca atare nu figurează în dicționare, dar este cunoscut cititorilor de SF, "prozarium" fiind principalul combustibil de pe planeta Dune, într-unul din romanele de referință ale genului. Întrebarea este în ce măsură cititorul lui Șerban Foarță poate privi titlul acestei cărți și prin prisma acestei ultime posibile intepretări. Este vorba despre o simplă coincidență sau autorul a făcut cu ochiul spre romanul lui Frank Herbert, sugerându-i scriitorului avizat
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
o evidentă defensivă, probabil speriate de ceea ce le arată sondajele de opinie. Repliindu-se pe poziții ceva mai moderate, păpușarii din umbră au lăsat însă, la sacrificiu, câțiva pioni care și-au asigurat deja disprețul durabil al opiniei publice - de genul Dan Voiculescu sau Vadim. În schimb, tunurile au fost puse, cu o energie disproporționată, asupra semnatarilor scrisorii adresate clasei politice. "Mineriada intelectualilor", despre care s-a vorbit pe bună dreptate, beneficiază în clipa de față de-o sinistră coaliție, în
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
mergînd, vai, pînă la crasă subordonare!) a pedagogicului; acum nu provocată de domeniul politic, ci de acela administrativ.... Fiindcă idiosincrasiile față de birocrație îmi blochează priceperea, (mă) întreb: de ce e mai importantă o hîrtie predată la ora h - termenii de alint gen "fluturași" folosiți de managerii-femei de astăzi în locul acelora utilizați de directorii-zbiri de odinioară nu schimbă realitatea! - decît o șansă acordată-n plus, fie și-n ultimele secunde ale semestrului, unui elev aflat într-o situație delicată? Oare completatul fără cusur
Despre "omul recent" de la catedră by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/9873_a_11198]
-
una selectivă), structurată tematic (nu cronologic), conformă în mare măsură (nu întru totul) cu ceea ce prevăzuse autorul. Diferențe de distribuire a materialului au apărut datorită cenzurii, iar textele eliminate din sumar înainte de 1989 au fost recuperate ulterior. Structura ediției pe genuri literare arată astfel: poezie - volumele 1-4 și 45; poezie tradusă - vol. 5; poeme în proză - 6; proză - vol. 7-14; publicistică, organizată tematic și restituită sub prezentarea de "proze" - vol. 15-34 și 39-44; teatru - vol. 35; traduceri de teatru - vol. 36
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
depeizării (cu un termen al lui Guy Scarpetta). Și de un reflex al înstrăinării. Ș.a.m.d. Puse pe hârtie, piesele sale oferă la lectură intimitatea, spectaculosul & minimalismul care sunt atât de proprii scenariilor de scurtmetraje. Acesta este, de fapt, genul proxim al scrierilor lui Vișniec. Cu un pas înaintea eventualei puneri în scenă, mintea cititorului imaginează câteva camere de luat vederi și o serie aproape nesfârșită de duble. Iar cu încă un pas înainte, se află întregul ritual al accesului
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
vă voi spune eu, acestea nu sunt scrise de Matei Vișniec. Ele provin din mărturiile unui militar angajat în războiul iugoslav. După atâtea conjuncții adversative de care ne izbim explicit sau implicit în cărțile lui, relativizând până și clasificările de gen, în sfârșit o frază care nu admite la capătul ei decât un punct categoric: Omul-pubelă. Femeia ca un câmp de luptă e de citit cu aerul triumfal care i se cuvine - dintotdeauna - unui foarte bun autor.
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
nu exprime în primul rând un specific românesc prea accentuat. În literatură, am promovat reeditarea romanului "Baltagul" de pildă; chiar dacă e un roman realist, cu provincia românească, cu o Românie profundă, el trebuie recuperat. Și sunt multe exemplele de acest gen. Cred că artiști plastici precum Horia Bernea trebuie promovați, fiindcă recuperează acele teme și motive pe care le-aș denumi, după formula lui N. Iorga, Byzance apres Byzance. 5. Cum se prezintă capitolul management cultural? Cine vă susține în activitatea
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
literatura română Marinella Lörinczi. 7. Care sunt proiectele dvs ? Am predat editurii volumul "Orbitor 1 Aripa stângă". Poate voi avea bucuria de a mă ocupa și de volumul II. Mă mai gândesc la o carte despre Psalmi (în cultura română genul psalmilor este mult mai dezvoltat decât în alte literaturi; pornind de la Dosoftei, se trece prin V. Voiculescu, T. Arghezi și până la Șt. Augustin Doinaș). Anul acesta vor fi publicate la Pisa volume din opera filosofică a lui C. Noica, iar
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
îți taie calea. În cazul fanatismului, ideea fixă nu numai că se alimentează singură, dar poate fi hrănită chiar de contra-argumentele pe care adversarii ți le pun la dispoziție. Fanatismul își trage forța din rezistența pe care o întîmpină. E genul de autosugestie care îndeamnă la acțiune, de unde și pericolul pe care îl reprezintă. Dar tot în categoria cunoașterii deficitare intră și credulitatea sau neîncrederea spontană a oamenilor în tot ceea ce văd în jurul lor. În plus, necunoașterea are ca rezultat neputința
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
imaginarului, însă postulate precum acesta încurajează o continuare a reflecției." Tocmai din această continuare a unor idei freatice și sclipitoare - nici aservită, dar nici speculativă - derivă calitățile care o transformă involuntar pe Ioana Bot într-o specialistă a literaturii de gen. Și - încă mai important - a promovării literaturii de gen. Lato sensu Când însă cadrele liniare ale conceptelor sunt trecute într-un plan secundar în favoarea cazuisticii sinuoase, când formele fixe lasă îndeajuns de mult loc pentru a se putea insinua formulările
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
reflecției." Tocmai din această continuare a unor idei freatice și sclipitoare - nici aservită, dar nici speculativă - derivă calitățile care o transformă involuntar pe Ioana Bot într-o specialistă a literaturii de gen. Și - încă mai important - a promovării literaturii de gen. Lato sensu Când însă cadrele liniare ale conceptelor sunt trecute într-un plan secundar în favoarea cazuisticii sinuoase, când formele fixe lasă îndeajuns de mult loc pentru a se putea insinua formulările laxe, mecanismele argumentării își vădesc, una câte una, imperfecțiunile
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
m-am spăriat! o lună de zile de acum nu mai dorm acasă." O alergare de cai păstrează, din tot ce meditația romantică ține mai sfînt, invocarea, și punerea la zid, a timpului care trece nemilostiv, o suculentă tachinare, în genul Colocviului sentimental, deci, depășindu-și curentul și epoca, între un el și o ea care-și descoperă, cu plăcerile ironiei, ravagiile vîrstei. Un inventar de chipuri, la început, care se diluează în constatările fără plezanterie din final, în vizita obligată
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
intimității intelectuale și ale inconștientului celorlalți. Iar această forțare a sincerității se numește, la rigoare și în procente variabile, tot critică literară. Tocmai de aceea un volum cum e Viață literară II se salvează inspirat de toate ispitele și pericolele genului: de reportaj și de inventarierea boemelor, de cancanuri malițioase, de colportaje sau răfuieli dezonorante. Unitatea de măsură a vieții literare, așa cum o vede Dan C. Mihăilescu, e mai curând monografia decât pagina biografică. Personajele lui - chiar atunci când au și carne
Întâmpinarea criticului by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9902_a_11227]
-
prăfuit, te trezești în fața unui film cu duritățile convenționale, plus ceva dialog ca de la mafiot la agent infiltrat, deci cu musca pe căciulă. Frank, dincolo de platitudinile violente cu care am fost obișnuiți de mici în filmele italiene cu mafioți, filme gen Caracatița, devine interesant, dar nu pentru mult timp, cînd face apologia meseriei - transformată în artă sau chiar într-un modus vivendi. Pentru că acesta ne lasă să credem că trăiește nu pentru bani, ci din satisfacțiile activității desfășurate dexter care, desigur
Băieţi buni, băieţi răi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9904_a_11229]
-
mîna dreaptă a căpitanului Queenan, Dignam, Mark Wahlberg pe numele său de băiat, pe care l-am văzut într-un spectaculos remake antropologic, Planeta maimuțelor. Ceea ce face farmecul filmelor lui Martin Scorsese nu este o aba-tere de la litera filmului de gen, cît mai de-grabă o nuanță. Sfîrșitul e servit a sec, fără li-rism, fără milă, fără lecții de morală, care după probele psihologice la care am fost supuși, ar fi de nesuportat. Probabil că asta zguduie publicul american, pentru român
Băieţi buni, băieţi răi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9904_a_11229]
-
nuanță. Sfîrșitul e servit a sec, fără li-rism, fără milă, fără lecții de morală, care după probele psihologice la care am fost supuși, ar fi de nesuportat. Probabil că asta zguduie publicul american, pentru român face parte din cotidian acest gen de livrare. Există totuși o morală? Ei bine, nu. În filmele cu mafioți ale lui Scorsese, sin-gura morală este să nu faci la fel ca ei. Restul nu se pune. Ce ar putea să ne rețină totuși la film, în afară de
Băieţi buni, băieţi răi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9904_a_11229]
-
din cei gata să "conferențieze" compilatoriu, la comandă, oricând, oriunde și despre orice, ci un intelectual cu o problematică, o atitudine și opinii proprii, cărora nu acceptă să le dea expresie decât în fața unui public perceput ca apt pentru acest gen de comunicare foarte personalizat. Care sunt, așadar, "obsesiile" devoalate în aceste patru eseuri? La urma urmelor, constatăm că ele aparțin, conștientizate sau nu, bagajului obsesional al oricărei trestii gânditoare. Acestea, revelate acum de Andrei Pleșu, sunt însă dintre cele de
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
Cinci (1982), după cărți individuale ca Manualul autorului (1989) sau Poemul cu latura de un metru (1996) despre un asemenea poet se poate scrie ori identic cu tot ce s-a afirmat până acum, ori radical diferit. Din necesități de gen - e o cronică literară, nu o exegeză - și de igienă a lecturii și a expunerii, optez nonșalant pentru cea de-a doua cale. Prin urmare, alianța bizară și botezată în atâtea feluri deja dintre personalitate, poem și text poate fi
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
Supus unui tir meditativ, șirul se scurtează, pentru a dispărea, posibilă proiecție a mentalului celor doi, inflorescență metaforică a dorinței. Nu are loc nicio revelație din cele pe care le-am aștepta, dar, aproape nebăgată în seamă, una de alt gen, difuză, se petrece totuși. Ea ni-l decriptează pe Opreanu ca pe un metafizician necanonic, luptător pe cont propriu cu demonii memoriei, adus la porțile revelației de principala sa vocație, luciditatea. Acțiunea romanului lui Vasile Igna , strict cantitativă în plan
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
tot Universul. O ea care își asumă rolul cu naturalețe, fără frustrări, nedorind să iasă în evidență cu nimic, văzându-și de treabă gata mereu să facă tot ce se cuvine pentru ca lucrurile să meargă bine și liniștit mai departe. Genul de persoană care rămâne mereu în umbră, căreia nu i se recunosc niciodată meritele și care face totul din abnegație. Poate că, întocmai un astfel de rol își va asuma și Violeta Ion în poezie, dar ar fi păcat. Martira
Mart(ir)a by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9923_a_11248]