5,066 matches
-
neologisme, le selectează cu o mare pricepere, le Îmbină cu maiestrie, le pune alături de expresiile si cuvintele populare, Încât ele deven memorabile, dar și indispensabile În contextul dat. Comicul de limbaj se poate defini prin câteva particularități evidente: Încălcarea regulilor gramaticale și ale logicii: a. greșelile de vocabular se produc din cauza deformării cuvintelor, mai ales a neologismelor, fie din lipsa de instrucție, fie din mimetismul cultivat În epocă. b. pronunție greșită („famelie”, „renumerație”, „plebicist”, „andrisant”, „bampir”); etimologie greșită („capitalist” pentru locuitorii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
locuitorii capitalei; „scrofulos” pentru scrupulos); c. lipsa de proprietate de termenilor („liber-schimbist” Însemnând cel care promoveaza libertatea comerțului, neamestecul 269 statului În treburile Întreprinzătorului capitalist, are pentru Cațavencu sensul de flexibil În concepții); structura este o inovație caragialiană. Încălcarea regulilor gramaticale și a logicii: d. polisemia - „ne-am răcit Împreună”; e. contradicția În termeni: „După lupte seculare care au durat aproape 30 de ani, iată visul nostru Împlinit!”; f. asociații incompatibile ca sens: „Industria română este admirabilă, e sublimă, putem zice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu familia, unde Îndeplinea funcția de secretar al Mănăstirii Mărgineni.Școala primară și gimnazială sunt urmate de viitorul mare dramaturg la Ploiești; din vremea aceea el a reținut figura memorabilă a Învățătorului Basile Drăgoșescu, „om rigid În privința virgulelor și ordinii gramaticale”, de la care recunoaște că a Învățat toată gramatica știută de el la maturitate. Ca oricare tânăr și Caragiale va fi făcut și alte năzbâtii prin Ploieștiul vremii. El povestește că Însoțindu-se cu fiii din mahalale, participă la acțiuni „revoluționare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de apariție a comportamentelor verbale neconvenționale. Simplificarea mesajelor verbale adresate copilului. Este ușor să supraestimezi abilitățile de Înțelegere verbală ale copilului atunci când iei În considerare lungimea și complexitatea unor enunțuri ecolalice folosite de către copil. Deși copilul poate reproduce fraze complexe gramatical de 8-10 cuvinte, aceasta nu reflectă cu adevărat abilitățile verbale ale sale. De fapt, abilitatea copilului de a Înțelege limbajul poate fi extrem de defectuoasă. Fără a realiza acest lucru, multe persoane pot folosi un limbaj prea complex pentru a fi
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
un anumit caz, afirmația privește forma relației dintre A și B. Relația are diverse conținuturi și diverse forme; există totuși un element constant în această varietate: faptul că din cei doi termeni ai relației unul cere de la celălalt anumite însușiri gramaticale. Conținutul relațional „acțiune — obiectul asupra căruia ea se răsfrânge” apare și în alte forme, de exemplu în spălatul rufelor (în această relație binară se cere cuvântului al doilea să fie la genitiv, iar primul cuvânt e substantiv, și nu verb
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
regentei cere pronumelui introductiv al subiectivei să stea în nominativ (când această „cerință” nu este respectată, apare anacolutul - Cui îi place această piesă o mai poate vedea peste două zile.). Autoarea ajunge la concluzia că „din punct de vedere formal, gramatical, subiectul și predicatul se domină, așadar, reciproc, cu alte cuvinte sunt interdependente (cf. Sextil Pușcariu, Limba română, 1940, p. 156). Și dacă interdependența înseamnă dependență mutuală, înscrierea relației subiect-predicat la subordonare, ca un tip al acesteia (cf. Louis Hjelmslev, „La
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că există numai două tipuri de relații sintactice: coordonarea și subordonarea. Relația subiect predicat a fost văzută ca un raport de subordonare în cadrul căruia subiectul ar fi termenul regent, iar predicatul - termenul subordonat, cu următoarea justificare: ,, dacă în determinarea raportului gramatical este hotărâtor mijlocul gramatical de realizare a acestui raport (și nu felurile de cuvinte prin care se exprimă o parte sau alta de propoziție) și dacă în cazul predicatului și subiectului acest mijloc este acordul - același ca și cel dintre
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
tipuri de relații sintactice: coordonarea și subordonarea. Relația subiect predicat a fost văzută ca un raport de subordonare în cadrul căruia subiectul ar fi termenul regent, iar predicatul - termenul subordonat, cu următoarea justificare: ,, dacă în determinarea raportului gramatical este hotărâtor mijlocul gramatical de realizare a acestui raport (și nu felurile de cuvinte prin care se exprimă o parte sau alta de propoziție) și dacă în cazul predicatului și subiectului acest mijloc este acordul - același ca și cel dintre atribut și substantiv -, atunci
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dacă în cazul predicatului și subiectului acest mijloc este acordul - același ca și cel dintre atribut și substantiv -, atunci și predicatul este subordonat subiectului, ca și atributul, substantivului”. Chiar dacă admitem că în determinarea tipului de raport sintactic este hotărâtor ,, mijlocul gramatical” de realizare a acestuia, în cazul relației subiect predicat, pe lângă acord, mai există încă un mijloc gramatical, încă o marcă formală a relației, și anume recțiunea cazuală: verbul (la mod personal sau nu) cere numelui-subiect să stea în cazul nominativ
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
substantiv -, atunci și predicatul este subordonat subiectului, ca și atributul, substantivului”. Chiar dacă admitem că în determinarea tipului de raport sintactic este hotărâtor ,, mijlocul gramatical” de realizare a acestuia, în cazul relației subiect predicat, pe lângă acord, mai există încă un mijloc gramatical, încă o marcă formală a relației, și anume recțiunea cazuală: verbul (la mod personal sau nu) cere numelui-subiect să stea în cazul nominativ și avem un enunț cu subiect și predicat numai dacă verbul distribuit are capacitatea de a se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
realizează de la subiect spre predicat, predicatul impune și el o restricție formală subiectului, pe când atributul adjectival nu impune nici o restricție formală substantivului determinat. După părerea noastră, acordul, mai precis „direcția” în care se realizează el, nu reprezintă expresia formală (sau gramaticală ) a tipului de raport sintactic; acordul ,ca și recțiunea (care are și ea caracter orientat) este numai una dintre mărcile formale care indică existența unei relații între două părți de propoziție, fără să dea informații concludente asupra tipului de raport
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sunt concizia, evitarea repetiției, sublinierea unor segmente sintactice încărcate afectiv, deci mai multă energie în exprimare. CAP.III TEORII PRIVIND FUNCȚIA SINTACTICĂ CU DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ - PROPOZIȚIA DUBLU SUBORDONATĂ SIMULTAN Anii '80 sunt anii unei veritabile explozii în domeniul teoriilor gramaticale. Teoriile apărute în această perioadă au două elemente comune: ele provin din aceeași matrice lingvistica generativă și sunt versiuni ale aceluiași proiect care caracterizează în cel mai înalt grad mișcarea de idei din domeniul lingvisticii teoretice contemporane. Este vorba despre
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
determinant al subiectului sau obiectului, funcție principală, și cea de determinant al verbului, prin intermediul subiectului sau obiectului, constituie particularitatea distinctivă a acestei categorii sintactice. Predicatul circumstanțial este un determinant cu valoare predicativă al subiectului sau obiectului. Predicatul circumstanțial întregește sensul gramatical al propoziției. Predicatul circumstanțial de obicei stă la sfârșitul propoziției, în special după verb. Exemplu: ,,... și eu iar fugeam acasă, plângând, stupind și blestemându-l” (I. Creangă, Amintiri din copilărie, p. 62). Dar el poate sta și înaintea substantivului determinat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
au fost privite în diverse feluri în gramatica românească, Gh. N. Dragomirescu arată că „numele consacrat, în gramatica limbii latine, întrebuințării adverbiale a unui adjectiv (care rămâne variabil) este de obicei cel de ,,atribut predicativ” întrucât, prin dubla lui funcție gramaticală, el reprezintă în propoziție un cuvânt predicativ - adică exprimă, mai mult decât predicatul gramatical, ceea ce se comunică în propoziție” (art. cit., p. 101). De aceea autorul propune ca și în gramatica limbii române adjectivele întrebuințate adverbial (exemplu: el vine trist
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
numele consacrat, în gramatica limbii latine, întrebuințării adverbiale a unui adjectiv (care rămâne variabil) este de obicei cel de ,,atribut predicativ” întrucât, prin dubla lui funcție gramaticală, el reprezintă în propoziție un cuvânt predicativ - adică exprimă, mai mult decât predicatul gramatical, ceea ce se comunică în propoziție” (art. cit., p. 101). De aceea autorul propune ca și în gramatica limbii române adjectivele întrebuințate adverbial (exemplu: el vine trist și gânditor), precum și substantivele precedate de prepoziția ca prin care se exprimă calitatea obiectului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fără ca să fie, după formă, predicat, conține totuși de regulă enunțul propriu-zis al propoziției”. În manualele de gramatică uzuală a limbii latine, acest fenomen este considerat ca o determinare adverbială exprimată printr-un adjectiv ca atare(nu prin schimbarea categoriei gramaticale). În limba română, atributul predicativ stă fie în nominativ, fie în acuzativ obiect direct - ca și în latină: Când ochii tăi încă mari se uită dulci și galeși mă pierd. De n-ați spune cu dreptate,să vă vedem măritate
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativ: Să vie sănătoși toți cei care au plecat. Să-i găsim sănătoși pe toți cei care au plecat. Să plecăm de la Eminescu: Cum veniră se făcură toți o apă și-un pământ.( Scrisoarea III, p. 45, op. cit.) Schimbând structura gramaticală a frazei de mai sus (nerespectând limitele sinonimiei sintactice), putem exprima aceeași realitate istorică, evocată cu dreptate de poet: Se făcură toți o apă și-un pământ cei care veniră., frază în care am introdus subiectiva cei care veniră pe
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
eliminând pauza prin care am subliniat acest cuvânt, așadar vom renunța la virgulă și vom zice: Se făcură o apă ș-un pământ toți cei care veniră. Va fi o frază în care toți , pierzându-și capacitatea semantic și independența gramaticală - prin golire de sens - a devenit un simplu element de relație, contopindu-se cu pronumele compus cei care, cu valoare tot conjuncțională. În fraza în care toți intră în compunerea pronumelui relative compus toți cei care, nu putem pune principalei
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
tot ceea ce, tot ce ca neutru singular - destul de frecvent”: Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi s-adună...(Eminescu, Scrisoarea III, op. cit.p.45) Iar, „în privința flexiunii, trebuie să admitem că acest pronume are un soi de variabilitate gramaticală pe care o putem numi: flexiune internă a formei compuse, caracteristică eventual numai limbii române: toți cei care (ce), pe toți cei care (ce), pe toți pe care (pe câți), tuturor celor care (ce), tuturor celor pe care (pe câți
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
este completivă directă iar în fraza cu prolepsă propoziția subordonată a devenit predicativă suplimentară, înseamnă că prolepsa reprezintă un mijloc de transformare a unei propoziții subordonate în propoziție predicativă suplimentară (cu precizarea că există predicative suplimentare și fără prolepsă). Relația gramaticală dintre predicativa suplimentară și subiectul sau obiectul din principală fiind atributivă, Gh. N. Dragomirescu propune ca „în locul termenului de „predicativă suplimentară” să se folosească acela de atributivă predicativă”. III.7 Circumstanțialul de mod acordat Intervenind în discuția privitoare la partea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
are loc doar când impersonalul este determinat de un dublu subordonat simultan exprimat printr-un participiu pasiv. Spre exemplu: Se cuvine / ca cuvine încurajat. Evidențiem că, în astfel de situații, verbul impersonal poate intra în relație și cu un subiect gramatical, păstrându-și valoarea impersonală. De exemplu: Copilul trebuie încurajat. Precizăm însă că „nu toate structurile cu verb impersonal care au un dublu subordonat simultan actualizat printr-un participiu acceptă un subiect cu trăsătura [+ Personal]”. Spre exemplu, să înlocuim verbul a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
verbelor tranzitive când nominalul este nonpersonal. Se vorbește chiar despre o fuziune a celor două valori (impersonală și pasivă) cu cea obiectivă. Conform autoarei Elena Petrina, fenomenul în discuție are loc o dată cu „transferul caracterului personal al subiectului logic asupra celui gramatical”. Spre exemplu: Cartea mea se vrea preventivă. Se vrea [autorul vrea] ca ea [cartea] să fie preventivă. După cum am observat, cele două structuri (de la nivelul de adâncime și de la suprafață) sunt, din punct de vedere gramatical, la fel de corecte. Facultatea de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subiectului logic asupra celui gramatical”. Spre exemplu: Cartea mea se vrea preventivă. Se vrea [autorul vrea] ca ea [cartea] să fie preventivă. După cum am observat, cele două structuri (de la nivelul de adâncime și de la suprafață) sunt, din punct de vedere gramatical, la fel de corecte. Facultatea de liberă alegere între construcția de bază și cea cu dublul subordonat simultan evidențiază funcționarea fenomenului de sinonimie sintactică. Faptul că aceasta din urmă se prezintă într-o formă concisă, explică caracterul ei predominant în limbă. În
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Ordonanță și de prezentele norme metodologice; acolo unde se impune o anumita abreviere, aceasta va fi cuprinsă într-o legendă; ... b) editarea oricăror documente, inclusiv a formularelor tipizate potrivit structurii și a informațiilor corespunzătoare acestora, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie specifice limbii române, inclusiv semnele diacritice conexe acesteia. ... Beneficiarii programelor informatice de administrare a impozitelor și taxelor locale vor avea, în mod obligatoriu, manuale de utilizare care vor conține toate informațiile necesare unei cât mai facile exploatări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150070_a_151399]
-
înțelegere globală, două întrebări de înțelegere în detaliu a textului. b) Pentru evaluarea performanței la proba orală se vor aplica următoarele criterii: ... Vocabular și elemente de construcție a comunicării: 10 p - elevul folosește bine un număr mare de unități lexicale/gramaticale, care îi permit să-și exprime bine ideile; face puține greșeli; 8 p - elevul folosește un număr suficient de mare de unități lexicale/structuri gramaticale, se exprimă clar, fără a-și căuta cuvintele; greșelile făcute nu împiedică comunicarea; 6 p
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]