5,849 matches
-
departe spre Râul Iordan. Acolo se spune că va fi Judecata Universală. Acolo va fi mai Întâi Armaghedonul, va fi o luptă mare Între forțele Binelui și ale răului. După acea luptă va fi Judecata pentru toți, vii și adormiți. Groază mare va fi atunci. Nimeni nu știe când va fi. Numai Tatăl Ceresc știe. Semnele se văd de pe acum, ne dau de știre că se apropie acel moment. Atâtea se Întâmplă și credința scade În loc să crească. Și acesta este un
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
-n lună, stele, soare: Soarele s-o-ntuneca Luna, raze nu o mai da Stelele-or cădea pe rând Frica-n inimi semănând O să urle amarnic vântul De-o cutremura Pământul Și-or hui Înfiorător Valurile Mărilor! Multor oameni zbuciumarea Groaza le-o curma suflarea Cei ce răbdători vor fi, Mântuire vor găsi Când smochinul Înverzește Știți c-al primăverii timp sosește Tot așa văzând acesta Voi să știți c-aproape este Vine Sfânta Împărăție Nu mai are să-ntârzie De va
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mai repede la Dumnezeu, e mai bine pentru noi. Și revenind cum urmărea tâlharul Baraba, Răstignirea, a fost Întuneric mare, au fost tunete, au ieșit morții din morminte, s-a crăpat muntele, perdeaua la Templu s-a despicat... Și mare groază i-au cuprins. Mulți au plecat și foarte puțini au mai rămas la Cruce. Doar Sfânta Mama Lui și câteva prietene și-o mână de oameni. Apoi L-au luat de pe Cruce și L-a Înmormântat Într-o grădină din
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
la organizarea foarte strictă, cu sarcini riguros trasate și cu multe ore pierdute la repetiții: „1 mai, 23 august care trebuiau cu... defilări, cu oameni care trebuiau să facă și producție, dar și la pregătirea pentru defilare, că era o groază de manifestări și trebuiau, mișcări și trebuiau oameni scoși din producție, dar producția trebuia făcută ș-atunci ei trebuiau să vină la lucru, o perioadă, și-o perioadă să fie pentru repetiții”. Relația cu școala s-a bazat în permanență
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
două, trei ture, la rând în același schimb. S. P.: - Vă mai amintiți ce se mai producea în Nicolina ?... Ce produse făceați ? A.M.: - Eu, când m-am angajat, am făcut rulouri R12, R14. Compresoare, care ș-acuma mai sunt, o groază de alea mari, care fac hodorogeală pe stradă când întinde asfaltu’. De-alea, la angajare, am făcut sau reparații tramvaie, am lucrat o perioadă și la boghiuri, chiar, am făcut CVA, CVT, silozuri (de 250, 81, 25 de tone). S.
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
mai uman. A. N.: - Care erau aceste ? Care erau sărbătorile, care se desfășurau ? C. H.: - 1 mai, 23 august care trebuiau cu... defilări, cu oameni care trebuiau să facă și producție, dar și la pregătirea pentru defilare, că era o groază de manifestări, și trebuiau mișcări, și trebuiau oameni scoși din producție, dar producția trebuia făcută, ș-atunci ei trebuiau să vină la lucru o perioadă, ș-o perioadă să fie pentru repetiții... restul sărbătorilor: Crăciunul, Revelionul, Paștele și alți sfinți
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
-l folosesc la ... - Da’ ai adus-o? - Da, am adus-o. Unde-ți sînt ustensilele? - În baie. Ike s-a Întors din baie cu ustensilele și a-nceput să prepare doza. Vorbea fără oprire. - Bei și te smintești. Mi-e groază cînd te văd cum te lași de asta și te-apuci de ceva mai rău. Știu atîția care renunță la marfă. O mulțime nu fac față cu Lupita. Cinșpe pesos un plic și-ți trebuie trei să te rezolvi. Încep
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
pisici s-a pișat sub pat. Ike a-nceput să adulmece În jurul patului. - Nu, aici nu-i nimic. A adulmecat ceva mai aproape de pat, unde stăteam eusprijinit În perne. - Bill, tu miroși a pișat! - Ă? Mi-am mirosit mîinile cu groază crescîndă, ca și cum aș fi descoperit că am lepră. - Doamne Sfinte! am zis, cu stomacul Înghețat de frică. Am făcut intoxicație uremică! Ike, du-te și adu-mi un doctor! - OK, Bill, ți-aduc unu’ imediat. - Și nu veni cu unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
zgomotul camioanelor și automobilelor. Când ne uitam afară în lumina lunii și a felinarelor, vai! reaprinse de două zile încoace, îmi dădeam seama că nenorocirea nu se realizase încă. Renunțam la somn și mă gândeam la cei plecați. Zile de groază în așteptarea invaziei, mai grozave chiar decât faptul bru tal, precum agonia e mai chinuitoare decât moartea însăși. Spitalul ne era o diversiune. Din lipsă de trenuri nu putusem evacua pe toți răniții transportabili. Bieții soldați plângeau, văzându-se condamnați
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
obiecte. În ce stare rămase biata casă! Canalul closetului spart în pivniță, fără măcar a permite mamei să-l repare în timpul șederii lor acolo, parchetele arse și știrbite, hârtia pe pereți maculată, păduchi de lemn până în pervazurile ușilor! Era o groază și cu neputință de crezut ca un popor civilizat să făptuiască astfel de devastări. Înainte de a o repara, mergea lumea să admire opera celor ce pretindeau că respectă memoria regelui Carol, pe a ministrului său I.C. Brătianu și se numeau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ziua de 23 ianuarie/5 februarie fu scrisă cu roșu în calendarul nostru, căci ne adusese știrea ruperii relațiunilor cu America. Era ultima mare putere care le declara război, nu mai lipsea nimeni din acordul contra Germaniei. Ce simțimânt de groază trebuie să-i fi cuprins în fața universului coalizat contra lor! De aceea aproape o lună au ascuns această știre așa de îmbucurătoare pentru noi, căci dânsa fusese pricina rechemării lui Vopicka și [a lui] Vreden burch. Simțeam că nu le
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
maicei starițe, peste drum de stariție. Era mică, întunecoasă, dar foarte curată și relativ bine mobilată, cu un lavabou și un pat bun. Erau patru camere: a mea, alături un salon și alte două mici. Două erau destinate Liei, spre groaza proprietarei de a vedea un copil în salonul în care nu părea că a intrat vreodată cineva. După ce m-am instalat puțin, ajutată de Dumitra, jupâneasa mamei pe care mi-a dat-o ca mai credincioasă, m-am dus să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pare rău că n-au mai tras un glonț ca să nu le cad în mâini“. Maicile i-au dat rufe curate și l-au însoțit până la poartă plângând. A murit la Fundeni. Cine o fi fost acel tânăr inimos?... De groaza invaziei, multe din călugărițele tinere se ascunseseră. Trei ședeau în pod de două zile, fără mâncare și fără băutură. Zece germani locuiau jos. Starița, văzând că s-au potolit și că nu au omorât pe nimeni, s-a dus și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
jupoaie. Lumea se temea să nu-i dea în vânzare drept miei și a rămas convinsă că, de nu vor fi vânduți la măcelărie, vor fi dați de mâncat prizonierilor români. Nu i-am dezmințit, cu cât inspirau mai multă groază, cu atât era mai bine, și la urma urmei îi credeam în stare de orice. vizita lui tülff De ziua de 4 mai, pe când mă duceam cu gândul la Florica, ne anunță pe a doua zi starița vizita lui Mackensen
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o interpretam ca o probă a stării lor proaste. Veselia noastră era însă trecătoare, noapte și zi bubuitul tunurilor nu înceta. Pe ce front? ne întrebam când le auzeam tunând în depărtare; răsunau parcă în noi. Ziarele ne umpleau de groază. Germanii, pentru prima oară, au rupt frontul rus. Comunicatul lui Kerenski 147, recunoscând trădarea armatei, revolta soldaților, refuzul lor de a se supune ordinelor ofițerilor și amenințările ce le fac, confirma această tragică știre. Apelul adresat poporului ca o supremă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și fiind mai puțin obositor pentru ochi.]( Ediția a II-a, 1996, p. 122.) Nu vegheam însă târziu, deși nu mă mai puteam scula dimineața la orele de vară; trebuia economie la petrol, la al cărui sfârșit mă gândeam cu groază. Chemai pe Feldwebel(Plutonier (germ.).) și îl trimisei la etapa din Brănești să ceară petrolul pentru noi. Acest articol nu se putea cumpăra din comerț, fiind monopolizat de germani. Landowski se înapoie destul de sfiicios și îmi spuse că ni se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zicem de nenorocitul general Eremia care, făcându-și studiile militare în Germania, se căsătorise cu o germană și care, ofițer distins ajuns până la gradul cel mai înalt, descoperi că nevasta lui era spioana inamicului. Fu cuprins de o astfel de groază, încât, temându-se de ereditatea micilor săi copii, îi omorî pe amândoi și se sinucise, într-un acces de disperare. Ce dreptate au statele care opresc pe militarii lor să se căsătorească cu străine decât cu condiția să părăsească armata
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
entuziasm de rege și regină, cu ură și dispreț de cei dați nemților. radu cuțarida După el veni Radu Cuțarida, rănit în luptele aviației și suferind de nervul sciatic. Era foarte tânăr, se luptase la Călugăreni, făcuse retragerea în toată groaza ei, cu lipsurile armatei, nepregătirea cadrelor de rezervă, fără telefoane și materiale. Lăuda pe Bunescu, șeful lui, spunea cum în retragere trebuiau să se lupte nearmați, nedormiți, cu hainele rupte, mulți s au îmbolnăvit; pe urmă refacerea în Moldova, regimentul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
siguranță și de circulație se vor lua, când m-a rugat, prin telefon, d. Mandrea să nu las pe soția lui singură, fără automobil, ci să aștept sosirea lui. A doua zi, trecând din nou prin Râmnic, am văzut cu groază în fața tribunalului cadavrele gardiștilor scoși din pușcărie și împușcați în dimineața aceea chiar; era un maldăr. Lumea îi privea cu milă, se închina și comenta cu oroare. Aflând chiar că în fiecare județ același măcel se făcu și că, fără
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ascundă rănile de pe obraz [lui Iorga], îi pusese familia un strat de pudră groasă care îi făcea o mască sinistră. Din familia noastră: Lia, George Brătianu, Pia Fărcășanu, eu; profesorii universitari cei mai de seamă. A fost un curent de groază și indignare în toată țara, de la ultimul țăran până la cei mai de sus cetățeni. Nimic nu putea face un sfârșit de viață mai înălțător lui Iorga decât crima săvârșită asupra lui. În toată Europa și America a avut un răsunet
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
est (Descrierea ciumei care a bântuit la Iași în anul 1770 și la Moscova în 1771), conține informații prețioase despre această epidemie. Prințul Neculai Suțu descrie plastic holera de la 1830: ,,Holera apăru întâia dată în Iași; progresa repede și înspăimântător. Groaza și jelania domneau în Iași. Două treimi din populație fugi, rămânând 20-25 de mii de suflete; totuși erau mai multe sute de morți pe zi. Nu se mai vedea circulând o trăsură, și cel ce trecea pe acele străzi deșerte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fi dat, ca noi, ceilalți, examen de admitere. Aveam câțiva astfel de colegi, toți mai vârstnici decât noi, care se chinuiau să țină pasul cu ceilalți, în general nepreaizbutind. Cine știe ce prăpăstii debitaseră cele două nefericite, încât olimpianul Tudor Vianu, spre groaza Venerei Antonescu, să strige la ele ca scos din minți: „Afară, afară, să vă fie rușine, voi veți nenoroci școala românească!“ Consternați, nu știam ce să facem; profe sorul rămă sese singur înăuntru, asistenta plângea în continuare, ce să facem
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
bucureștean, între C.C. și tipografia din Brezoianu. Acolo chibzuiau cum să împace și capra, și varza, adică exigențele factorilor de control politic și așteptările cât de cât literare ale urgisiților cititori. În fapt, aproape că rescriau revista și ne lua groaza de fiecare dată când primeam de la ei paginile „revăzute“, în urma discuției avute cu „forurile“, înnegrite (sau înroșite, mă rog) de adnotări care indicau tăieturi sau adăugiri, reformulări de titluri, schimbări de clișee, înlocuiri de texte cu altele încă neculese. Toate
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Iorga îl lua el la vale pe marele cărturar, într-o Scrisoare deschisă domnului N. Iorga, publicată în Adevărul literar și artistic din 28 septembrie 1924 că-ncep să mă căiesc că m-am vârât în tărâțele românești, de unde cu groază am ieșit acum nouă ani!" Iar acum "de la Rolland și până la octogenarul Georg Brandes, îmi deschide brațele. Voiți s-o cunoașteți? Iat-o:/ Societatea Academică de Istorie Universală (care se fălește cu cincisprezece prinți și capete încoronate, și în fruntea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dar aici nu mai e vorba doar de subțirimea lotului sau de lipsă de valoare, e pur și simplu nesimțire. Cu această nouă înfângere, handbalistele băcăuance își “consolidează” ultima poziție în clasament și nu putem decât să ne gândim cu groază la următoarea etapă, în care Știința va evolua în deplasare, la U Jolidon Cluj. 10 MARTIE ADINA DIN BACĂU, GOLGETERĂ DE FEROE A început handbalul în urmă cu 16 ani, în orașul natal, Bacău, cu profesorul Eugen Manoliu. A parcurs
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]